896 matches
-
psihologi, antropologi, pedagogi) au grava responsabilitate de a transmite către întreaga populație și organele în drept rezultatele cercetărilor (statistici, analize calitativ-interpretative), care denotă importanța mariajului și consecințele nefaste ale divorțului și ale nașterii și creșterii copiilor în afara familiei integrale; c) regândirea întregii legislații referitoare la mariaj, divorț, coabitare, astfel încât să încurajeze stabilitatea conjugală și să descurajeze formele alternative. Drepturile acordate prin lege „partenerului domestic” (coabitarea dovedită, vezi subcapitolul dedicat coabitării), îl poziționează pe acesta la egalitate cu mariajul, ceea ce - consideră autoarele
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în adevăr și ficțiune - scrie Zoe Dumitrescu-Bușulenga - așa încât, de la descripție și portret până la scena de bătălie, toate sunt istoric determinate, dar capătă o integrare literară, estetic certă.” Compoziția polifonică, recursul la tehnici narative moderne conduc la o reală reușită în regândirea cu mijloacele prozei contemporane a unui gen literar precum romanul istoric. Dar R. rămâne în istoria literară deopotrivă pentru proza ei științifico-fantastică: Eu și Bătrânul Lup de Stele (1966), Taina Sfinxului de pe Marte (1967), Anotimpul sirenelor (1975) și Să nu
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
În considerare ce anume face ca un popor să fie mare și ce determină un mod de viață mai bun, datorită tuturor acestor aspecte observă Rifkin, Europa depășește acum America. Chiar mai important, Europa a devenit un uriaș laborator pentru regândirea viitorului umanității. În multe aspecte, visul european este imaginea oglindită a visului american. În timp ce acesta din urmă pune accentul pe creștere economică nelimitată, pe bogăția individuală și pe urmărirea interesului personal, visul european se centrează mai mult pe dezvoltare sustenabilă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fără Însă a compromite abilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile personale” 91. Europa nu este Încă pregătită să abandoneze vechea scală a PIB-ului. Totuși, Însăși faptul că o superputere mondială este angajată În mod serios În procesul regândirii criteriilor pentru măsurarea creșterii economice și pentru determinarea bazelor pentru o economie bună este revoluționar. În Statele Unite ale Americii, la nivel federal, cu excepția unui singur discurs În senat al democratului Byron Dorgan În 1995, nu au existat alte discuții pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
criteriilor pentru măsurarea creșterii economice și pentru determinarea bazelor pentru o economie bună este revoluționar. În Statele Unite ale Americii, la nivel federal, cu excepția unui singur discurs În senat al democratului Byron Dorgan În 1995, nu au existat alte discuții pentru regândirea modului În care Statele Unite ale Americii definește progresul economic 92. Într-adevăr, este probabil corect să spunem că dacă unii dintre consilierii economici ai președintelui ar fi Încercat să introducă subiectul, aceștia ar fi fost primiți cu exclamații de neîncredere
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ajuns să fie cunoscute sub denumirea de modernitate au Început să se sedimenteze. Aceste convenții includ Iluminismul și Începuturile științei moderne, Înflorirea individului, stabilirea regimului proprietății private, formarea capitalismului de piață și apariția statului-națiune. Trecerea către o eră globală forțează regândirea tuturor acestor convenții, deja uzate, ale erei moderne. Pentru a Înțelege drumul pe care noua viziune europeană se luptă să-l deschidă, trebuie mai Întâi să revizităm vechile drumuri secundare pentru a avea un punct de referință și, sperăm, o
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fosili, la un viitor descentralizat, bazat pe energia obținută din hidrogen, răspândirea biotehnologiilor și, În curând, a nanotehnologiilor În fiecare aspect al vieții umane, toate duc la schimbări fundamentale În modul În care concepem spațiul și timpul și la o regândire a instituțiilor necesare pentru a acomoda schimbarea felului În care percepem lumea din jurul nostru. Presimțirea mea este că noul vis european este mai adecvat În adresarea realităților spațiotemporale ale lumii globalizate decât vechiul vis american. Obsesia Europei În privința spațiului și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lumea naturală În imaginea omului. Francis Bacon, părintele științei moderne, a scris cele mai importante lucrări ale sale, Novum organum și Noua Atlantidă, În primă parte a secolului al XVII-lea. Ideea de perspectivă are un loc cu preponderență În regândirea relațiilor spațiale și a rolului omului pe Pământ. Bacon a criticat știința antică greacă, care punea accentul pe Întrebarea de ce. Grecii, scria el, nu au „avansat un singur experiment care să ușureze sau să beneficieze condiția umană”11. Bacon era
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bogăția naturii. Totuși, sistemul lor de referință spațio-temporal era Încă, În mare parte, concentrat pe verticală, pe trecerea la salvare În lumea de apoi. Puțina atenție fusese concentrată În a transforma Împărăția lui Dumnezeu Într-un corn al abundenței terestre. Regândirea naturii În termeni matematici a avut și un alt și mai subtil, efect asupra societății europene. Chiar de la Începutul așezărilor omenești, spațiul era sinonim cu locul. A fi undeva Însemna că te găsești Într-un loc anume cu istoria și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Piețele sunt bazate pe urmărirea interesului personal, rețelele pe interese comune. Tranzacțiile pe piață se realizează prin relații distante, rețelele se bazează pe intimitate. Piețele sunt competitive, rețelele cooperative. Schimbarea modului În care gândim relația noastră cu proprietatea forțează o regândire fundamentală a condiției umane, la fel cum s-a Întâmplat În era modernă timpurie, când ideile noastre despre proprietate s-au schimbat În mod radicăl. „Marea transformare” de la obligații de proprietate pe domeniul feudal la schimbul de proprietate În economia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
preupunea că nu aveau o contribuție valoroasă, care să fie transmisă În sus pe linia de comandă. Introducerea mașinilor inteligente, cu circuite de feedback, În domeniul informației și al comunicațiilor a schimbat natura tehnologiei și a creat noi metafore pentru regândirea artei guvernării. Inspirația filosofică pentru noua revoluție tehnologică datează de la Începutul secolului XX odată cu scrierile științifice ale lui Alfred North Whitehead, părintele filosofiei procesului. El a fost primul care a eliminat vechiul zid ce separa spațiul de timp - a fi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
visului american. Dinamica imigrației În Europa este foarte diferită. Imigranții nu sunt atât de dornici să se asimileze. De fapt, opusul este adevărat. Majoritatea duc cu ei cultura, așa cum țiganii au făcut-o de secole. Diasporele culturale au forțat o regândire a ideii de imigrație și, În felul acesta, au creat noi provocări, dar și oportunități În Europa și În restul lumii. Etnografii au identificat mai mult de două mii de popoare-națiuni separate În lumea de astăzi. Deoarece există numai două sute de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
granițelor, nu poate să accepte loialitățile divizate și agendele contradictorii ale comunităților reale care se ciocnesc unele de altele În spațiul În care trăiesc. Milbank sugerează că vechea idee a „spațiului gotic complex” poate fi o metaforă mai potrivită pentru regândirea categoriilor spațiale 64. În lumea medievală, spațiul avea un caracter mai mult relațional decât teritorial, iar granițele erau mai puțin fixe și mult mai penetrabile. Existau mai puține limite Între viața publică și cea privată, iar activitatea umană era prinsă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
face să extindem noțiunea de vulnerabilitate și empatie, cum vom crea un mijloc instituțional pentru a da drepturilor omului universale același statut de constrângere de care drepturile de proprietate s-au bucurat În era statelor-națiune? Va trebui să Începem cu regândirea termenului cetățenie. În mod tradițional, drepturile de care oamenii se bucurau decurgeau din statutul lor de cetățeni ai unei țări suverane. În anii recenți totuși dreptul statului de a conferi cetățenia și de a fi arbitrul final al drepturilor fiecărui
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de menținere a păcii” sau „a doua generație de menținere a păcii” este de a opri violența Între părțile În conflict și de a crea condițiile pentru stabilirea unui acord de pace viabil. Acest gen de intervenție militară necesită o regândire completă a strategiei militare. Noi termeni militari cum ar fi „refugii sigure”, „zone În care zborul este interzis” și „coridoare umanitare” au devenit parte a lexiconului În ultimii ani. Noua formulă militară pornește de la premisa opusă celei a angajamentului militar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
important de notat că aceste declarații au fost emise de către o Casă Albă prezidată de un președinte democrat-liberal. Spun aceasta deoarece unii critici ai Administrației Bush speră că o schimbare de regim la Casa Albă ar putea duce la o regândire a politicii americane de securitate vizavi de Europa și de restul lumii. Ei greșesc. Chiar dacă un democrat-liberal ar deveni președinte din nou, este puțin probabil că America va devia prea mult de la poziția declarată de exercitare a hegemoniei În politica
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
alți oameni de știință au contribuit la teza Gaia, moderând, calificând și dezvoltând opera lui Lovelock și Margulis. De mai mult de două decenii ideea că Terra funcționează ca un organism viu a devenit o direcție esențială de explorare pentru regândirea relației dintre biologie, chimie și geologie. Dacă, Într-adevăr, Terra funcționează ca un organism viu, atunci activitatea umană care subminează biochimia acelui organism poate avea consecințe grave atât pentru viața umană, cât și pentru biosferă În Întregul ei. Arderile masive
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt primul exemplu de activitate umană, la scară globală, care amenință acum cu o schimbare radicălă a climatului Terrei și subminarea biosferei care susține toate ființele vii. Noua noastră Înțelegere că Pământul funcționează ca un organism viu indivizibil necesită o regândire a noțiunilor noastre cu privire la riscuri, vulnerabilitate și securitate globală. Dacă fiecare ființă umană, fiecare specie În Întregul ei și celelalte ființe vii sunt Îngemănate unele cu altele și cu geochimia planetei Într-o coreografie bogată și complexă care menține viața
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
1983, p. 341). În practică, putem deosebi câteva simptome ale gândirii de grup: - iluzia invulnerabilității, caracterizată de un optimism excesiv; - raționalizarea, în sensul petrecerii unui timp excesiv în a explica și justifica propriul comportament, mai degrabă decât în reflectarea și regândirea problemelor; astfel, fiecare decizie, chiar greșită, devine justificabilă; - încrederea necondiționată în moralitatea grupului, depășind moralitatea individuală; - privirea oponenților din punct de vedere stereotip (ca slabi, răi și imposibil de abordat); - presiunea spre conformitate - disidențele de orice fel sunt respinse; - autocenzura
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
această direcție a acționat acea tendință pe care modernii, începînd cu J. Lebon (1909), au numit-o neocalcedonism și care a început să se manifeste către sfîrșitul domniei lui Anastasius I. Era vorba de o teologie a medierii inspirată din regîndirea formulei de la Calcedon și menită să vină în întîmpinarea nevoii de a păstra unitatea lui Cristos, care îi preocupa atît de mult pe monofiziți. Dacă la Calcedon fuseseră citite în mod solemn numai unele scrieri ale lui Chiril, mai precis
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cuvine să abordăm problema semnificației „ultime”, potrivit expresiei lui Paul Tillich, pe care o are mitul de mai bine de două mii de ani. Ce reprezintă el din punct de vedere filozofic? Examinarea mitului Anticristului este, de fapt, o încercare de regândire, dintr‑un unghi inedit, a problemei răului absolut care acționează în istorie. Din unghi inedit, deoarece mitul imaginează, pentru prima dată și hotărâtor, așa cum sublinia Bernard McGinn, răul absolut încarnat într‑o ființă umană. Într‑adevăr, toate religiile „tradiționale” sau
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
echivalentă - cum s-a mai observat - cu „a doua mare restructurare a poeziei românești după cea eminesciană” (Dinu Flămând). Totodată, în principalele lor teze, „nuanțările” se situează, întemeiat și argumentat, în răspăr cu propuneri critice anterioare, devenite locuri comune. Demontarea, regândirea, nuanțarea unor opinii de largă circulație și intuițiile proprii, desfășurate ingenios, avansează, fără ostentație, o reprezentare critică nouă a poeziei bacoviene. Recuperate din manuscrise, paginile de jurnal și romanul Un romantic întârziat (elaborat pe la douăzeci de ani, rămas neterminat și
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
învățat poate fi, la o extremă un corpus de cunoștiințe elaborat pentru preluare, iar la cealaltă extremă enunțul unui proiect, pentru realizarea căruia elevii trebuie să adune informații, să le analizeze, să tragă concluzii, să redacteze. Utilizarea TIC determină o regândire holistică a educației începând chiar cu punerea sub semnul întrebării a modului în care sunt elaborate finalitățile ei, a modului în care este conceput curriculum, a modului în care se desfășoară interacțiunea dintre elev și curriculum precum și a modului în
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
ea Însăși fructe necoapte”, căci „o astfel de acțiune unilaterală <independența și regatul - n.n.> ar fi cea mai colosală imprudență; puterea evenimentelor va provoca acest fapt, nu Însă voința națiunii române” <ref id="23"> 23 Ibidem.</ref>. Așadar, observăm că regândirea poziției României ca liant prusaco-rus s-a produs după ce, În martie 1868, s-a Încheiat un acord Între cele două puteri, iar Bismarck a sesizat că probleme serioase la nordul Dunării ar putea facilita o intervenție țaristă și, eventual, o
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
drept, drepturile omului. Unităților de învățământ le revine sarcina de a face cunoscute aceste valori, de a le promova și de a contribui la aplicarea acestora. În formularea strategiilor manageriale ale instituțiilor românești de învățământ revine astăzi un loc important regândirii activității educaționale din perspectiva integrării europene a României. Integrarea europeană a învățământului constituie un obiectiv major și una dintre prioritățile recunoscute în procesul de modernizare a societății românești. Realizarea acestui obiectiv înseamnă o transformare majoră a filosofiei care stă la
Metode moderne în educaţie - calea către şcoala europeană. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Filoş () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1149]