34,311 matches
-
al străzii principale, cu străvechile clădiri umbrite de copaci seculari, numește o Românie netraumatizată, dezvoltîndu-se armonios, neconvulsiv. Stradă pusă acum la pămînt. Și neîntrevăzîndu-se perspectiva unei reconstituiri. De altfel, țoapa comunistă, cu resentimentul ei atavic pentru omul înstărit al fostului regat, n-a vrut să audă de reconstituire, arogîndu-și, agresiv, rolul de edificator al grandorii găunoase. Prezența vidului. Doar cîteva clădiri din cele discret monumentale ale interbelicului, încîntătoare, au scăpat neatinse, altele, și mai ales după ultima modă - operînd chiar și
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
firească a României eterne. Dezordinea se moștenește. Uitați-vă (uitați, cum zic teleaștii sudiști, ca și cum ne-ar îndemna să uităm), uitați-vă la ce se întîmplă acum în România. Scoasă pentru enorm de multă vreme de pe traseul ei organic, de regat armonios, și blestemată să-și urmeze destinul republican, impus de ruși și de slugile lor dejiste, ceaușiste și... nomina odiosa. Ce dezordine! Lesne explicabilă, dacă - prin adeziunea ignară a populației - urmașii în linie dreaptă ai celor sus pomeniți se simt
Ordinea - dezordinea by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16154_a_17479]
-
Un ochi mi se-alungea-ntr-o stea, Iar fruntea mi-era mult mai lată. Pe degete-mi crescuseră Din loc în loc, negi de cerneală, Și toți se logodiseră Purtând inele de-osteneală. Iar brațele-mi, două păreri Pe trena pieptului, abrupte, Slujeau regatul de tăceri Cu sulițe din beznă rupte. Picioarele mi se sfârșeau La țărmul viselor oprite În urme care ocoleau Pajiști de nașteri arvunite. MĂ-NDEMNI Puțin mai mult sau multicel îmi ceri Mă-ndemni să fac din lut ziua de
Poezii. In: Editura Destine Literare by Ana Iram () [Corola-journal/Journalistic/82_a_232]
-
fi spus Sadoveanu, să mă bucur în lene. Continui să merg anual la Cumpătu. În ultimii ani, am stat și în curtea Peleșului, la Economat, în perimetrul acela, iarăși emblematic pentru mine, ca unul care m-am născut în frumosul regat al României, nu în republica asta sovietică. Am revenit însă la dragostea veche, Cumpătu. Pe de altă parte, îți ții cu regularitate rubrica din Monitorul. Cu articole... Nu le-aș numi așa. Sînt niște mozaicuri, un fel de pagini de
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
consonanță, în armonie, să zic așa? Am mai spus, mi-am dorit mereu repere înalte. Legăturile mele cu Bucureștii, în anii '70, m-au pus în contact cu figuri remarcabile, artiști care veneau, cu noblețea, cu boieria lor, dintr-un regat impozant. M-am bucurat de simpatia ce mi-o acorda Henri Catargi, maestru în adevăratul sens al cuvîntului, practicant palladyan tenace, artist de mare frumusețe morală. Odată, bătîndu-i la ușa atelierului din Pangrati, i-am auzit pedala graseiată a vocii
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
muntele din zare? Ce l-a făcut pe Da Vinci să și-o aleagă pe Mona Lisa, nevasta negustorului, și apoi să se plimbe cu tabloul neterminat după el, vreme de vreo 15 ani, din țară în țară și din regat în ducat? Ce l-a făcut pe Van Gogh să își aleagă o anume catedrală din Arles ca s-o picteze, și încă noaptea? Răspunsurile ce pot fi date încep de la cele mai simple, după cum, de pildă, în cele 2
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
Manx" decise să-și afirme o identitate culturală proprie bazată pe artă și literatură, și dintr-o asemenea perspectivă Kermode e un personaj important), cît mai degrabă ca marginalitate, izolare și diferență. Deși a crescut și a fost educat în Regatul Unit, Kermode se vede pe sine ca pe un străin tolerat, oricînd în pericolul de a fi expulzat îndărăt. Dar acest "îndărăt" nu există cu adevărat, insula e mai curînd o ficțiune a copilăriei decît un spațiu real. Trăind, deci
O autobiografie reticentă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16363_a_17688]
-
Centrale? Tare mă tem că nu este așa și că România este o țară balcanică, alături de Grecia, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Turcia și chiar Ungaria. Traiul comun, timp de aproape un secol, al fostelor regiuni ale fostului imperiu habsburgic cu Vechiul Regat le-a împrumutat complet acele trăsături definitorii ale balcanismului. Toate aceste chestiuni și multe altele foarte importante le studiază, în cartea ei Balcanii și balcanismul, profesoara americană de origine bulgară Maria Todorova, relativ recent tradusă în românește de Editura Humanitas
O zonă geografică inflamabilă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16375_a_17700]
-
naturală. Până și Marie Antoinette avea, la Trianon, o mică grădină englezească. în țările germane, primele parcuri naturale au apărut la Worlitz, Charlottenhof și Klein-Glieneke. Prințul Franz von Anhalt-Dessau, proprietarul parcului englezesc din Worlitz, visa chiar să transforme întregul său regat într-o mare grădină naturală - "das Gartenreich". Printre admiratorii parcului de la Worlitz s-a numărat și Goethe. Suferințele tânărului Werther înfățișează o grădină fără plan desenat "de un grădinar științific, ci de o inimă simțitoare". în parcul Belvedere din Weimar
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
experiența ministerială a lui Stelian Popescu nu durează decît foarte puțin. Între timp, Take Ionescu murind, resturile partidului său se agită să se afilieze unuia dintre partidele nou apărute. Cum Partidul Național al lui Iuliu Maniu căuta aderențe în Vechiul Regat, și neinformat, comite gafa de a fuziona cu resturile takismului, ceea ce, în 1924-1926, cînd vor începe tratativele de fuziune cu Partidul Țărănesc, va constitui un grav impediment, fruntașii politici țărăniști neagreîndu-i pe takiști. Dar, deocamdată, țara era încercată de boala
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
Amalia, pe vremuri doică în familia nobililor locali, își împarte sărăcia lucie și timpul cu nepoțica infirmă. Cîteva indicii sugestive dau coordonatele istorice: momentul este cel imediat succesiv unificării, perceput de majoritatea meridionalilor ca o imixtiune în afacerile interne ale Regatului celor două Sicilii, iar expediția legendarilor garibaldini și a armatei regelui piemontez - ca o invazie de care au profitat oportuniștii locali, aristocrați sau burghezi dornici de putere. Viziunea este asemănătoare celei cu care ne-a familiarizat sicilianul Federico De Roberto
Noutăți literare italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/11870_a_13195]
-
țării. Această situație deja cronicizată a dus la o anumită enclavizare a mișcărilor artistice din diferite regiuni ale țării, iar proasta comunicare face ca însăși sensibilitatea receptării să suporte nenumărate disfuncții. Dacă sudul României și Moldova, adică aproximativ spațiul vechiului Regat, se mai regăsesc în același tip de reprezentare și în același orizont de așteptare, Transilvania și Banatul, dar, în special, Transilvania, continuă să rămână un vast teritoriu necunoscut în esență și încă neexplorat sistematic, atît pentru istoriografia, cît și pentru
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
bărbați/ care ajunge la mine cu gândul pe ape mergând" (El este cel care). Iluzia scripturală nu poate, însă, dura: Nimic nu se compară cu roua-i de pe frunte/ care-mi cădea pe buze când asuda asupră-mi" (Dau un regat pentru un bărbat). Eșecul îndepărtează aventura rostirii cuvântului de sexualitatea căutată, resimțită totuși atât de corporal, și o apropie de religios. Acum Cuvântul are literă mare ("Cuvântul/ Acesta e semnul sub care voi izbândi"). Disperarea în fața iminenței eșecului se ascunde
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
importante, cu definiții care dau indicii prețioase asupra sensului său, dar lasă și foarte multe lucruri neexprimate. în DEX (1975, 1996), cuvintele regățean, regățeană și regățeancă sînt înregistrate ca substantive, cu definiția "denumire dată, după primul război mondial, locuitorilor Vechiului regat". Formularea poate duce pe o pistă falsă, în măsura în care sensul pare a fi unul pur istoric; echivocul e însă parțial înlăturat de explicația sintagmei Vechiul regat: "nume dat după primul război mondial (pînă la instituirea republicii) teritoriului României de dinaintea acestui război
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
regățeancă sînt înregistrate ca substantive, cu definiția "denumire dată, după primul război mondial, locuitorilor Vechiului regat". Formularea poate duce pe o pistă falsă, în măsura în care sensul pare a fi unul pur istoric; echivocul e însă parțial înlăturat de explicația sintagmei Vechiul regat: "nume dat după primul război mondial (pînă la instituirea republicii) teritoriului României de dinaintea acestui război". Se recuperează astfel o informație importantă - sensul cuvintelor respective nu e istoric, ci geografic - dar se introduce (sub presiunea ideologică) o precizare falsă: de fapt
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
nume dat după primul război mondial (pînă la instituirea republicii) teritoriului României de dinaintea acestui război". Se recuperează astfel o informație importantă - sensul cuvintelor respective nu e istoric, ci geografic - dar se introduce (sub presiunea ideologică) o precizare falsă: de fapt, regatul și mai ales regățenii au continuat să fie numiți astfel - nu în discursul oficial, dar în vorbirea curentă - și "după instituirea republicii". în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) definiția regățeanului e aproape identică cu aceea deja
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
în discursul oficial, dar în vorbirea curentă - și "după instituirea republicii". în Dicționarul limbii române (DLR, Tomul IX, Litera R, 1975) definiția regățeanului e aproape identică cu aceea deja citată, dar este descrisă, în plus, acoperirea geografică a sintagmei Vechiul regat - "nume dat Olteniei, Munteniei și Moldovei după primul război mondial". Dicționarul furnizează mai multe citate lămuritoare și cuprinde și familia lexicală a termenului; din ea fac parte adjectivul regățenesc, adverbul regățenește și chiar un verb - a regățeniza (folosit de Cezar
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
De fapt, în definirea cuvîntului regățean erau activate simultan cîteva tabu-uri ale epocii; ea putea comporta mai multe riscuri: mai întîi, de a vorbi de teritoriile României Mari și implicit de dobîndirea/pierderea Basarabiei; apoi, de a aminti de regat și regalitate; în fine, de a recunoaște că existau diferențieri și conflicte regionale - pe care ideologia unității naționale perfecte și armonioase le nega. Trebuie spus că discursul lexicografic s-a descurcat în mod absolut onorabil printre atîtea zone minate de
"Regățean" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16081_a_17406]
-
respectiv, din perspectiva unei opoziții între clase sociale. Prin urmare, o mai subtilă strategie sovietică a fost aceea de a susține ipoteza unei limbi moldovenești "purificate" de elementele latine atît de mult prețuite dincoace de Prut, de către reprezentanții boierimii din Regat. Românimii feudale i se opunea astfel o moldovenitate sadea țărănească, iar loialitatea față de imperiul sovietic urma a fi una de tip convențional socialist: clasa socială trece înaintea naționalității. Însă strategia a eșuat. Cum observă Charles King, țăranii moldoveni erau prea
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
fie el și de dimensiunile buzunarului pentru brichetă al PDSR, dl Voiculescu nu strălucește prin perspicacitate. În privința asta ar putea lua lecții de la Marius Tucă. Mai ales că puterea dlui Voiculescu nu stă în partid, ci în deloc neglijabilul său regat mediatic. Revenind la debarcarea lui Petre Roman din fruntea Partidului Democrat, dincolo de subtilitățile exegetice ale celorlalți editorialiști, concluzia comună e că pediștii nu l-au iertat că nu a mai adus voturi partidului, preferîndu-l pe Traian Băsescu deoarece acesta pare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16136_a_17461]
-
Ivo Andrić. În 1936, va pleca la Berlin, în calitate de corespondent de presă, iar în 1938, la Roma, în aceeași postură. Vor urma șederi la Lisabona, apoi la Londra, unde va lucra pentru serviciul de informații al guvernului în exil al Regatului Iugoslaviei. Va locui la o fostă viceregină a Indiilor. În 1951, va primi și cetățenia engleză, pe lângă cea iugoslavă. În Iugoslavia, unde nu se va putea întoarce din cauza revistei sale „Ideje” (care și-a încetat apariția încă din 1935), va
Agenda2003-15-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280906_a_282235]
-
spectacole cu tarif redus). LUGOJ: Victoria: 19-24. 04 - Cartea junglei 2 - SUA - premieră; 25-26. 04 - Prinde-mă, dacă poți - SUA - premieră (16, 18, 20; J - închis). DUDEȘTII VECHI: Libertatea: 19-20. 04 - Harry Potter și camera secretelor - SUA - premieră; 25-26. 04 - Regatul de foc - SUA - premieră (20). LOVRIN: Lira: 19-20. 04 - Garcea și oltenii - România - premieră; 25-26. 04 - Mișcări periculoase - SUA - premieră (20). SÂNNICOLAU MARE: Select: 19-20. 04 - Garcea și oltenii - România - premieră; 25-26. 04 - Mișcări periculoase - SUA - premieră (17). ARAD: Dacia
Agenda2003-16-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280926_a_282255]
-
două turnuri - SUA (1130, 15, 1830, 22; ultimul spectacol, cu tarif redus). LUGOJ: Victoria: 26. 04-1. 05 - Prinde-mă, dacă poți! - SUA - premieră; 2-3. 05 - Puicuță cu cocoșel - SUA - premieră (16, 18, 20; J - închis). DUDEȘTII VECHI: Libertatea: 26-27. 04 - Regatul de foc - SUA - premieră (20). LOVRIN: Lira: 26-27. 04 - Mișcări periculoase - SUA - premieră (20). SÂNNICOLAU MARE: Select: 26-27. 04 - Mișcări periculoase - SUA - premieră (17). ARAD: Dacia: 26. 04-1. 05 - Camerista - SUA - premieră (10, 12, 14, 16, 18, 20); Mureșul: 26
Agenda2003-17-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280952_a_282281]
-
LUGOJ: Victoria: 3-8. 05 - Puicuță cu cocoșel - SUA - premieră; 9-10. 05 - Siguranța națională - SUA - premieră; (16, 18, 20; J - închis). DUDEȘTII VECHI: Libertatea: 3-4. 05 - Regele scorpion - SUA - premieră; 9-10. 05 - Triplu X - SUA - premieră (20). LOVRIN: Lira: 3-4. 05 - Regatul de foc - SUA - premieră; 9-10. 05 - Regele scorpion - SUA - premieră (20). SÂNNICOLAU MARE: Select: 3-4. 05 - Regatul de foc - SUA - premieră; 9-10. 05 - Regele scorpion - SUA - premieră (17). ARAD: Dacia: 3-8. 05 - Quo Vadis - Polonia - premieră (10, 13, 1630, 20
Agenda2003-18-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280974_a_282303]
-
20; J - închis). DUDEȘTII VECHI: Libertatea: 3-4. 05 - Regele scorpion - SUA - premieră; 9-10. 05 - Triplu X - SUA - premieră (20). LOVRIN: Lira: 3-4. 05 - Regatul de foc - SUA - premieră; 9-10. 05 - Regele scorpion - SUA - premieră (20). SÂNNICOLAU MARE: Select: 3-4. 05 - Regatul de foc - SUA - premieră; 9-10. 05 - Regele scorpion - SUA - premieră (17). ARAD: Dacia: 3-8. 05 - Quo Vadis - Polonia - premieră (10, 13, 1630, 20); Mureșul: 3-8. 05 - Destinație finală 2 - SUA - premieră (10, 12, 14, 16, 18); Arta: 3-8. 05 - Nașul
Agenda2003-18-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280974_a_282303]