KorAP: Find »[drukola/base=regenerare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...305 >

7,614 matches

Corola-llms4eu/Law/261211

vegetația forestieră s-au produs modificări importante și nu se mai poate reconstitui tipul natural fundamental de pădure, pentru determinarea compozițiilor țel și de regenerare, accentul trebuie să fie pus pe cunoașterea condițiilor staționale. Modalitățile de realizare a compozițiilor de regenerare În acest sens se deosebesc: Împăduriri propriu-zise – în cazul instalării culturilor forestiere pe terenuri pe care pădurea nu a existat anterior sau de pe care a fost înlăturată de multă vreme (de regulă, o perioadă de amenajare de 5/10 ani

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
tremurător, arțărete, cărpinete ș.a.); arborete slab productive care nu se pot regenera pe cale naturală; arborete în care se execută lucrări de ameliorare în scopul îmbunătățirii compoziției și consistenței. Terenuri incomplet regenerate pe cale naturală: arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost (cu porțiuni goale neregenerate, incomplet regenerate sau regenerate cu specii neindicate în compoziția de regenerare, cu semințiș neutilizabil sau vătămat etc.); arborete parcurse cu tăieri de crâng simplu cu porțiuni goale și neregenerate, în care este posibilă și

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
care se execută lucrări de ameliorare în scopul îmbunătățirii compoziției și consistenței. Terenuri incomplet regenerate pe cale naturală: arborete parcurse cu tăieri de regenerare sub adăpost (cu porțiuni goale neregenerate, incomplet regenerate sau regenerate cu specii neindicate în compoziția de regenerare, cu semințiș neutilizabil sau vătămat etc.); arborete parcurse cu tăieri de crâng simplu cu porțiuni goale și neregenerate, în care este posibilă și indicată introducerea unor specii valoroase. Alte terenuri, în care se execută completări în plantații, semănături directe; Modul

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
cu tăieri de crâng simplu cu porțiuni goale și neregenerate, în care este posibilă și indicată introducerea unor specii valoroase. Alte terenuri, în care se execută completări în plantații, semănături directe; Modul de stabilire și de înregistrare a lucrărilor de regenerare Din suprafața totală regenerată, suprafața împădurită reprezintă contribuția efectivă a lucrărilor de împăduriri la realizarea compoziției de regenerare pe suprafața respectivă. În practică, se pot întâlni următoarele situații: Împădurirea terenurilor fără vegetație forestieră și a celor rezultate în urma tăierilor

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
specii valoroase. Alte terenuri, în care se execută completări în plantații, semănături directe; Modul de stabilire și de înregistrare a lucrărilor de regenerare Din suprafața totală regenerată, suprafața împădurită reprezintă contribuția efectivă a lucrărilor de împăduriri la realizarea compoziției de regenerare pe suprafața respectivă. În practică, se pot întâlni următoarele situații: Împădurirea terenurilor fără vegetație forestieră și a celor rezultate în urma tăierilor rase (substituiri de plopi euramericani, refaceri etc.), în care pregătirea terenului și a solului se recomandă a se

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
În aceste cazuri, suprafața parcursă cu lucrări este egală cu suprafața efectiv împădurită. Se asimilează aceastei categorii și împăduririle efectuate prin introducerea în totalitate a speciilor principale, în suprafețele în care elemente de subarboret existente se integrează în compoziția de regenerare. Împădurirea terenurilor rezultate în urma tăierilor rase a arboretelor de rășinoase sau în urma tăierilor de refaceri - substituiri din zonele de munte și deal, în care nu este indicată pregătirea terenului și a solului pe toată suprafața. În acest caz

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
integral reprezintă de regulă 70 - 100 % din suprafața parcursă cu lucrări de împăduriri și se stabilește în funcție de suprafața acoperită de semințișuri utilizabile din specii principale. Împăduriri în completarea regenerărilor naturale, care se execută în urma aplicării tratamentelor cu regenerare sub adăpost și pentru ameliorarea arboretelor, în acest caz suprafața împădurită integral reprezentând de regulă 10-40 % din suprafața parcursă. Aceasta se determină în funcție de mărimea suprafețelor goale și incomplet regenerate sau regenerate cu specii provizorii (care în majoritatea cazurilor

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
acest caz suprafața împădurită integral reprezentând de regulă 10-40 % din suprafața parcursă. Aceasta se determină în funcție de mărimea suprafețelor goale și incomplet regenerate sau regenerate cu specii provizorii (care în majoritatea cazurilor se substituie, nefiind indicate în compoziția de regenerare) și de numărul de puieți folosiți. În cazurile în care împădurirea se execută pe suprafețe compacte mai mari de 0.5 ha, acestea se vor constitui ca unități amenajistice separate. Împăduriri executate în completarea regenerărilor naturale rezultate în urma aplicării tratamentului

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
înalt din cauza pericolului de dezrădăcinare la vârste mai mari, terenuri cu condiții extreme în care în primul ciclu nu este posibilă folosirea speciilor principale etc.). În legătură cu cele menționate se mai fac următoarele precizări: în cazul compozițiilor de regenerare în care se folosesc numai specii principale, suprafețele împădurite pe specii se vor determina în raport cu proporția de participare a acestora; în cazul compozițiilor de regenerare care cuprind și specii de ajutor și arbuști sau numai una din aceste

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
legătură cu cele menționate se mai fac următoarele precizări: în cazul compozițiilor de regenerare în care se folosesc numai specii principale, suprafețele împădurite pe specii se vor determina în raport cu proporția de participare a acestora; în cazul compozițiilor de regenerare care cuprind și specii de ajutor și arbuști sau numai una din aceste categorii, repartizarea suprafețelor împădurite pe specii se va face numai între speciile principale (de exemplu, în cazul aplicării compoziției de împădurire stejar brumăriu 60 %, tei 20 % și

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
ÎN COMPOZIȚIILE DE REGENERARE Alegerea speciilor În ceea ce privește alegerea speciilor în vederea realizării unor culturi forestiere corespunzătoare condițiilor staționale și funcțiilor social-economice atribuite, în prealabil se stabilește compoziția-țel optimă (de referință) pentru fiecare suprafață destinată lucrărilor de regenerare. Prin compoziția-țel optimă (de referință) se înțelege asocierea și proporția speciilor din cadrul unui arboret, corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure, care îmbină în modul cel mai favorabil exigențele ecologice ale speciilor din cele mai valoroase proveniențe, cu cerințele

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
mai valoroase proveniențe, cu cerințele social-economice, în momentul final al existenței lui. Prin actuala pocedură se prezintă în primul rând compozițiile-țel care trebuie realizate prin măsuri silviculturale întreprinse de la întemeierea arboretelor și până la vârsta exploatabilității acestora. Compozițiile de regenerare, care reprezintă ponderea speciilor principale provenite din regenerarea naturală și a celor introduse artificial, în culturile create. Acesta este primul și cel mai important pas pe calea stabilirii compozițiilor-țel. Stabilirea corespunzătoare a speciilor cu care se pornește la înlocuirea arboretelor

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
final al existenței lui. Prin actuala pocedură se prezintă în primul rând compozițiile-țel care trebuie realizate prin măsuri silviculturale întreprinse de la întemeierea arboretelor și până la vârsta exploatabilității acestora. Compozițiile de regenerare, care reprezintă ponderea speciilor principale provenite din regenerarea naturală și a celor introduse artificial, în culturile create. Acesta este primul și cel mai important pas pe calea stabilirii compozițiilor-țel. Stabilirea corespunzătoare a speciilor cu care se pornește la înlocuirea arboretelor (a compozițiilor de regenerare), prezintă o importanță fundamentală

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
speciilor principale provenite din regenerarea naturală și a celor introduse artificial, în culturile create. Acesta este primul și cel mai important pas pe calea stabilirii compozițiilor-țel. Stabilirea corespunzătoare a speciilor cu care se pornește la înlocuirea arboretelor (a compozițiilor de regenerare), prezintă o importanță fundamentală în silvicultură. Greșelile care se pot face la întemeierea arboretelor (la stabilirea compozițiilor de regenerare), de regulă nu mai pot fi eliminate prin alte măsuri silviculturale care să conducă la realizarea compozițiilor-țel. De aceea, încă din

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
mai important pas pe calea stabilirii compozițiilor-țel. Stabilirea corespunzătoare a speciilor cu care se pornește la înlocuirea arboretelor (a compozițiilor de regenerare), prezintă o importanță fundamentală în silvicultură. Greșelile care se pot face la întemeierea arboretelor (la stabilirea compozițiilor de regenerare), de regulă nu mai pot fi eliminate prin alte măsuri silviculturale care să conducă la realizarea compozițiilor-țel. De aceea, încă din această fază de întemeiere a arboretelor, trebuie să se facă o temeinică analiză ecosistemică (a condițiilor staționale, în special

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
a arboretelor, trebuie să se facă o temeinică analiză ecosistemică (a condițiilor staționale, în special de sol și de climă, a vegetației existente, naturală sau introdusă, și chiar a vegetației erbacee), întocmindu-se fișa stațională (Anexa 1). Întrucât în prezent regenerarea pădurilor se desfășoară în cadrul unor biocenoze forestiere cel puțin parțial modificate de către om (arborete cvasinaturale, degradate, derivate, artificiale), crește importanța cunoașterii condițiilor staționale în stabilirea speciilor ce urmează să facă parte din compoziția viitorului arboret. De aceea, mai

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
urmări promovarea zâmbrului și a laricelui, evident prin folosirea proveniențelor corespunzătoare; în zona amestecurilor ca și în făgetele montane (FM 1 ), mai ales în stațiunile de bonitate mijlocie și inferioară, o atenție deosebită se va acorda extinderii bradului (îndeosebi prin regenerare naturală) și molidului, menținându-se în proporție însemnată și fagul (în arboretele cu rol de protecție deosebită se va promova cu prioritate fagul prin regenerări naturale); în făgetele premontane (FD 4 ) și parțial și în cele de dealuri (FD 3

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
de bonitate mijlocie și inferioară, o atenție deosebită se va acorda extinderii bradului (îndeosebi prin regenerare naturală) și molidului, menținându-se în proporție însemnată și fagul (în arboretele cu rol de protecție deosebită se va promova cu prioritate fagul prin regenerări naturale); în făgetele premontane (FD 4 ) și parțial și în cele de dealuri (FD 3 ) regenerate pe cale naturală, în porțiunile neregenerate sau incomplet regenerate se vor introduce rășinoasele, în grupe (pure sau în amestec cu paltin, frasin, tei, cireș

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
de particularitățile ecologice regionale și locale; se va evita crearea de arborete pure, îndeosebi de gorun, stejar, cer, frasin, care de regulă nu se pot conduce la vârste înaintate. În stațiunile extreme accentul se va pune în mod deosebit pe regenerarea naturală. În astfel de stațiuni se vor menține speciile instalate natural, chiar dacă ele nu corespund compoziției-țel, urmând ca introducerea speciilor mai valoroase, care să îndeplinească mai eficient în special funcțiile de protecție, să se facă treptat. Referitor la modul

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
culturile respective, să se asigure și o corespondență strânsă între cerințele speciilor și specificul condițiilor naturale. Întrucât condițiile fizico-geografice și vegetația forestieră (cu toate modificările suferite de aceasta) reprezintă indicatori deosebit de prețioși ai condițiilor ecologice, la elaborarea compozițiilor de regenerare s-a ținut seama în primul rând de marile unități de relief și de etajele, zonele (subzonele) naturale de vegetație. În continuare, în cadrul etajelor și zonelor de vegetație s-au diferențiat ansambluri de stațiuni - vegetație, care reprezintă grupe de

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
necesar să prezinte în cadrul aceleiași grupe ecologice un grad înaintat de omogenitate, dar și coexistența unor tipuri naturale de pădure apropiate ca specific în cadrul grupei ecologice respective, care să permită aplicarea acelorași măsuri silviculturale, în primul rând de regenerare (împădurire). Gradul relativ înaintat de omogenitate al grupelor ecologice a dat posibilitatea diversificării măsurilor de gospodărire propuse, atât prin stabilirea unor compoziții-țel și de regenerare cât mai apropiate de potențialul natural al tipurilor naturale fundamentale de pădure, cât și prin

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
cadrul grupei ecologice respective, care să permită aplicarea acelorași măsuri silviculturale, în primul rând de regenerare (împădurire). Gradul relativ înaintat de omogenitate al grupelor ecologice a dat posibilitatea diversificării măsurilor de gospodărire propuse, atât prin stabilirea unor compoziții-țel și de regenerare cât mai apropiate de potențialul natural al tipurilor naturale fundamentale de pădure, cât și prin recomandarea unor tehnologii de împădurire îmbunătățite. În afară de aceasta, constituirea grupelor ecologice permite: diferențierea zonală și în mare măsură și regională a compozițiilor-țel și

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
apropiate de potențialul natural al tipurilor naturale fundamentale de pădure, cât și prin recomandarea unor tehnologii de împădurire îmbunătățite. În afară de aceasta, constituirea grupelor ecologice permite: diferențierea zonală și în mare măsură și regională a compozițiilor-țel și compozițiilor de regenerare; adoptarea soluțiilor ținând seama în mai mare măsură de tendințele de succesiune a speciilor forestiere, fapt deosebit de evident în unele tipuri naturale de pădure; stabilirea unor compoziții de regenerare bazate pe ușurința sau dificultatea regenerării naturale a unor specii

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
în mare măsură și regională a compozițiilor-țel și compozițiilor de regenerare; adoptarea soluțiilor ținând seama în mai mare măsură de tendințele de succesiune a speciilor forestiere, fapt deosebit de evident în unele tipuri naturale de pădure; stabilirea unor compoziții de regenerare bazate pe ușurința sau dificultatea regenerării naturale a unor specii forestiere principale; aplicarea ultimelor rezultate ale cercetărilor realizate în suprafețe experimentale cu caracter permanent. Numărul relativ mare de grupe ecologice reflectă variabilitatea pronunțată a condițiilor naturale din țara noastră și

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]
compozițiilor-țel și compozițiilor de regenerare; adoptarea soluțiilor ținând seama în mai mare măsură de tendințele de succesiune a speciilor forestiere, fapt deosebit de evident în unele tipuri naturale de pădure; stabilirea unor compoziții de regenerare bazate pe ușurința sau dificultatea regenerării naturale a unor specii forestiere principale; aplicarea ultimelor rezultate ale cercetărilor realizate în suprafețe experimentale cu caracter permanent. Numărul relativ mare de grupe ecologice reflectă variabilitatea pronunțată a condițiilor naturale din țara noastră și înlesnește totodată încadrarea numeroaselor situații întâlnite

GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 (2022) [Corola-llms4eu/Law/261211]