684 matches
-
PLOIEȘTEANU, piscicultorul Titi CHIRIAZIC-unul dintre organizatori, PISĂU, MUREȘAN, CRĂCIUNOIU, PAC, DOBRE, DAVID, STATE, GOLAT, PASCU, chimistul de Panciu Andrei PASQUALE-alt organizator, BĂCESCU, Ion ROTARU, LEHĂDUȘ - omul care și-a ajutat mult colegii în acele vremuri de recesiune comunistă, alături de regretatul Nae DIMA, din postura de șef la Abatorul Șendreni, ȚOLEA, PĂUNESCU, MILITARU, STRAT, ADAM, DINU - Filipo sau Dinoacă fiind nu numai cel mai elegant personaj din gașcă, ci și autorul unor fotografii de excepție, secondat de TROFIN, zis Broască, BUCULEI
MEMORIALUL ION ZAHARIA-EDITIA A IV-A de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 962 din 19 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366602_a_367931]
-
de dumneata. Îți dau nota pe care o meriți pe manuscris. Îți iei acasă tot ce mi-ai adus. E bine așa? Am acceptat și am plecat de acolo cu un gust amar. Concursul s-a ținut. Președintele juriului era regretatul Marin Sorescu. Am fost admis. Din manuscrisul meu au fost selectate două povestiri, „Zidina” și „Vărarul”, și au fost publicate, împreună cu altele ale altor premiați, în volumul colectiv de debut, intitulat „Reliefuri”. Mai târziu m-am întâlnit cu domnul Miu
TAINA SCRISULUI (3): TELEGRAMĂ LUI CEAUŞESCU de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366642_a_367971]
-
fi luată drept cameleonism, ceva care țintește și fixează, ba chiar și clipitul ochilor, care ar însemna nimic altceva decât satisfacție și nu surprindere, aliniere doctrinară, ce mai, la stânga sau la dreapta, ce importanță mai are !? O bizară semiotică, căreia regretatul Grigore Moisil nu i-ar găsi rezolvarea și nici rostul ! Beșteleala secționează până și rădăcinile celui băgat la mijloc și, se termină, mai mereu, cu trimiteri la sublima origine. De multe ori răspunsurile sunt gregare, se „împărtășesc” notificate sec: „opinia
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 189 din 08 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366681_a_368010]
-
și unde-or mai fi ... Personalități de marcă care au fost mai ieri sau cei prezenți sau care urmau să vină aici: Frank Sinatra, Dean Martin, Sammy Davis Jr. trecuți de mult în lumea umbrelor, alții de dată recentă precum regretatul Michael Jackson, unii radiind emoție, căldură și bucurie în continuare în sufletele vizitatorilor, precum mai bătrânii Tom Jones, Catherine Deneuve, Mike Jagger, Dolly Parker, Cher, Celine Dion, Bon Jovi, Elton Jonn, Mariah Carey și alții. Mulți din ei cu săli
TOBOŞARUL DE PIONIERI, LA DOI PAŞI DE PAMELA...ANDRESON ÎN VEGAS ! (V) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366670_a_367999]
-
culturii și inițiator al programului Asociația Română pentru Patrimoniu, „program ce a durat într-un timp scurt și într-un spațiu luminos, împrejmuit de căldură, o seamă de spirite iubitoare de cultură de pe întreg cuprinsul gândului pământesc”. Nu sunt uitați regretații scriitori: Dumitru Bălăeț și Olimpiu Radu. După ce scriitorul Mircea Micu a părărsit pentru totdeauna această lume, ocupându-și locul în alta, poate... mai blândă, a existat tendința de destrămare a Cenaclului „Literatorul”, care începuse să funcționeze încă din toamna anului
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
ne referim. ------------------------------------ * Ein Hod (עֵין הוֹד), localitate situată în Nordul Israelului, in apropierea orașului Haifa. În 1953 satul a fost salvat de la demolare și trasformat într-o colonie de creație artistică în urma unui proiect elaborat de către regretatul Marcel Iancu (1895-1984), arhitect, grafician și teoretician de origine româno-israeliană, care, alături de Tristan Tzara a pus bazele curentului dadaist. În prezent așezarea funcționea ca „paradis” al artiștilor plastici, al muzicienilor și al protipendadei culturale israeliene... cu muzee, cu nenumărate galerii
INTRODUCERE LA IUDAICA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365707_a_367036]
-
a căpăta cununa poate meritată. N-aș fi un caz de excepție. Există nume precum Enescu, Eminescu, Brâncuși și absolut a toți românii pentru care omenire își amintește operele nerecunoscute de conaționali. Este o caracteristică a neamului Românesc pe care regretatul Corneliu Vadim Tudor a cântat-o pe strunele sale. Fie-i țărâna ușoară! Referință Bibliografică: Ia-mă Doamne ca să ajung cineva / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1724, Anul V, 20 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
Pann” din Râmnicu Vâlcea și invitându-i, pe unii din ei, la emisiunile Stației de Radioficare, i-am cunoscut pe Doru Motoc, care într-o perioadă a fost redactor la revista „Argeș” din Pitești, unde publicam articole și poezii, pe regretatul poet Traian D. Lungu, o fire prietenoasă și volubilă, pe Ion Șt. Lazăr care era inspector la Casa Creației din Râmnicu Vâlcea, și pe directorul acesteia, Gheorghe Diaconu. I-am cunoscut în perioada când editau antologii de poezie pe diferite
GEORGE ROCA-INTERVIU CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361458_a_362787]
-
Acasa > Eveniment > Anunturi > ALEXANDRU STĂNCIULESCU-BÂRDA - AMINTIRI DESPRE TITANI Autor: Alexandru Stănciulescu Bârda Publicat în: Ediția nr. 673 din 03 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Cu deosebit respect vă facem cunoscut că adunăm texte cuprinzând amintiri despre regretații mitropoliți ANTONIE PLĂMĂDEALĂ, BARTOLOMEU (VALERIU) ANANIA și NESTOR VORNICESCU în vederea publicării unui volum. Acești înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române s-au impus în peisajul eclesiastic și cultural românesc cu competență, cu demnitate și cu mult tact pastoral. Au cunoscut
AMINTIRI DESPRE TITANI de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351253_a_352582]
-
în adânc. Păcatele mele, iată ce ușor putem cădea în capcana extrapolării! Iluzia și speranța într-un locaș fără păcate ne însoțește așadar peste tot prin lume. Dar ”peste tot atârnă greu, teama de singurătate”, vorba unui cântec interpretat de regretatul Florian Pitiș. Am plecat în căutare, dar ce anume căutăm de fapt? Prea mult s-a vorbit despre natura poetică a sufletului de român și despre intraductibilitatea cuvântului „dor”. Poet sau nepoet, românul nu e doar un „animal afectiv”, cum
ROMÂNII ADAPTIVI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 673 din 03 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351246_a_352575]
-
Internațional „Cucuteni-5000. Redivivus”, cu peste 300 de participanți, care s-a desfășurat la Suceava în perioada 12-15 septembrie 2013, simpozion ajuns la a opta ediție, unul dintre organizatori fiind Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova, al cărui vicepreședinte a fost regretatul Andrei Vartic, cel pe care Ilie Bratu l-a înjurat țigănește cât a fost viu.) Ca să se răzbune pentru că am pășit pragul „congresului său” (deși unul dintre cei prezenți mi-a spus că discursul meu a fost cel mai interesant
GALERIA SPURCAŢILOR: FLORIN CÂRLAN – SECURISTUL LUI CEAUŞESCU de NICOLAE DABIJA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350727_a_352056]
-
cămașă cu poale sau la ie de costum popular bărbătesc și femeiesc din ținuturile Romanaților și Teleormanului, antren cu muzică populară românească înregistrată pe CD-iuri, cântată de rapsozi din aceste ținuturi, inclusiv formația condusă de un fiu al acestor meleaguri, regretatul Liviu Vasilică Referință Bibliografică: Nuntă sâmbetistă în California (15) / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 357, Anul I, 23 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NUNTĂ SÂMBETISTĂ ÎN CALIFORNIA (15) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350952_a_352281]
-
mai trec pragul și «seniorii», dovadă albumul de muzică ușoară scris pentru marea vedetă a folclorului, Maria Dragomiroiu, melodiile de pe albumul actorului Dumitru Rucăreanu, Jocuri de noroc, Astă-seară mă fac praf și mai ales Sînt vagabondul vieții mele, cântată de regretatul Gheorghe Dinică, dar și cele două melodii țigănești de pe cel mai recent album al Monicăi Anghel”. Lumea scenei, cel dintâi cer pe care se nasc stelele, într-un timp în care miroase aromitor a nori la care se ridică vilele
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
care au devenit celebre prin organizare, construcție și lucrări de artă, în special prin personalitățile pe care le adăpostesc în ele. Printre multe altele-Cimitirul „Filantropia” din București, cercetat și descris, poate într-un fel unic în lume de marele scriitor, regretatul Marius Mircu, chemându-ne la a privi viața cu mai multă înțelepciune. In lume sunt multe locuri de veci, faimoase si interesante. Aici în Israel - „Muntele Herzl” - în care se odihnesc președinți și prim-miniștrii. În Italia, la Roma - „Campo
VEŞNICIA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352177_a_353506]
-
pagini prin scriitura originală de un intelectualism delicat, anunțînd o poetă cu destulă experiență și evidente disponibilități. Acest debut aduce, fără doar și poate, certificatul de calitate al unuia din fructele de soi ale cenaclului și revistei Literatorul pe care regretatul Mircea Micu a avut într-adevăr dreptate să le cultive. „Cred că e pe drumul potrivit, fiind geografă, n-a muncit în pustiu”, anticipa mucalit și Iulian Neacșu cu vreun an în urmă. De fapt, ai de partea ta toate
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
în tolba ei un raspun. Și ca bunica, câți alți oameni înțelepți nu avea satul?” Vechile cântece populare din zona Teleormanului și rapsozii locurilor se regăsesc într-o prezentare amănunțită în cartea doamnei Elena Buică. Iată ce spune autoarea despre regretatul Liviu Vasilică: “Interpretarea lui Liviu Vasilică este cea care a prins cel mai bine specificul cântecelor de haiducie, de voinicie, de joc și veselie. Este cea mai autentică interpretare, identificându-se cu cea a țigăneștenilor, chiuind pe ton înalt din
ELENA BUICĂ: ÎNTOARCEREA LA OBÂRŞII – O DRAGOSTE CE DUREAZĂ DE-APROAPE OPT DECENII! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355282_a_356611]
-
să ia interviuri lui Zaharia Stancu, lui Mihai Beniuc, care locuia în Grădina Bordei, pe care le-a publicat în cotidianul „ Informația Bucureștiului“. Din răspunsuri aflăm că Al.Florin Țene a înființat la Baia Mare cenaclul „Nord”, pe când era student, împreună cu regretatul poeții Vasile Radu Ghenceanu, Ion Ghiur și pictorul Mihai Oros. Interesante sunt răspunsurile despre poetul Mircea Ciobanu pe care l-a cunoscut în redacția editurii”Cartea românească “, sau pe Artur Silvestri, când era redactor la revista”Luceafărul. “ Opiniile despre rolul
INTERVIURI CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355484_a_356813]
-
motto cu care se deschide volumul de față,a purces să ducă o muncă de cercetare asiduuă,împreună cu un mic colectiv, pentru a descoperii personalități care prin dăruire, inteligență, profesionalism,s acrificii și talent,cum specifică în Cuvânt de început regretatul acad.Cristofor Simionescu, fost Președinte de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România-Filiala Iași, activitate care, iată, consemnează apariția volumului XXXI. În condințile intrării noastre în Uniunea Europeană și al fenomenului de globalizare acest Dicționar se constituie, pe drept cuvânt
CLUJENI ÎN DICŢIONARUL PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356787_a_358116]
-
și nici nu sunt atât de curajos precum Tristan Tzara, sau Florentin Smaradache să-mi inventez propriu-mi curent sau mișcare, precum dadaismul sau paradoxismul. Caut să practic sobrietea și buna-cuviință, dar și parodia și ghidușismul (cum îmi spunea odată regretatul George Pruteanu, Dumnezeu să-l odihnească!). Sunt influențat totuși de realism, de modernism, dar cel mai bine mă definesc printr-o apartenență la mișcarea naivo-optimistă (există oare?), mișcare ai cărei membri în relația cu lumea înconjurătoare încearcă să vădă întotdeauna
TAINA SCRISULUI (1): FĂ BINE CE FACI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356872_a_358201]
-
Acasa > Eveniment > Comunicate > SPOVEDANIE IN GRI Autor: Pompiliu Comsa Publicat în: Ediția nr. 322 din 18 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Spovedanie în gri De la părinții mei, regretații Paraschiva și Andrei Ciupercă, am învățat ce înseamnă să fii om. M-am șlefuit apoi în casa unchiului, undeva în Letca-Veche, județul Giurgiu, ferma Constanței și a lui Victor Hacștuț, unde-mi petreceam aproape în totalitate vacanțele. Școlile le-am
SPOVEDANIE IN GRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356637_a_357966]
-
Pann” din Râmnicu Vâlcea și invitându-i, pe unii din ei, la emisiunile Stației de Radioficare, i-am cunoscut pe Doru Motoc, care într-o perioadă a fost redactor la revista „Argeș” din Pitești, unde publicam articole și poezii, pe regretatul poet Traian D. Lungu, o fire prietenoasă și volubilă, pe Ion Șt. Lazăr care era inspector la Casa Creației din Râmnicu Vâlcea, și pe directorul acesteia, Gheorghe Diaconu. I-am cunoscut în perioada când editau antologii de poezie pe diferite
TAINA SCRISULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355022_a_356351]
-
Pann” din Râmnicu Vâlcea și invitându-i, pe unii din ei, la emisiunile Stației de Radioficare, i-am cunoscut pe Doru Motoc, care într-o perioadă a fost redactor la revista „Argeș” din Pitești, unde publicam articole și poezii, pe regretatul poet Traian D. Lungu, o fire prietenoasă și volubilă, pe Ion Șt. Lazăr care era inspector la Casa Creației din Râmnicu Vâlcea, și pe directorul acesteia, Gheorghe Diaconu. I-am cunoscut în perioada când editau antologii de poezie pe diferite
TAINA SCRISULUI (21) – SCOTOCIND PRIN LADA CU AMINTIRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355033_a_356362]
-
Pann” din Râmnicu Vâlcea și invitându-i, pe unii din ei, la emisiunile Stației de Radioficare, i-am cunoscut pe Doru Motoc, care într-o perioadă a fost redactor la revista „Argeș” din Pitești, unde publicam articole și poezii, pe regretatul poet Traian D. Lungu, o fire prietenoasă și volubilă, pe Ion Șt. Lazăr care era inspector la Casa Creației din Râmnicu Vâlcea, și pe directorul acesteia, Gheorghe Diaconu. I-am cunoscut în perioada când editau antologii de poezie pe diferite
SCOTOCIND PRIN LADA DE AMINTIRI CU AL.FLORIN ŢENE, PREŞEDINTELE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI, MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI ROMÂNO-AMERICANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346042_a_347371]
-
ariene, cu toate că acesta are înfățișarea unui „german” brunet, cu trăsături închise la culoare și total diferit de neamțul de rând! Deci în concluzie, dece nu ar putea fi și Her W. BLACH, un VLAH, sau un ROMÂN? ------------------------------------- Este vorba de regretatul Artur Silvestri, prof. univ. dr., istoric, scriitor și animator cultural George ROCA 2009 - 2013 Sydney, Australia Referință Bibliografică: George ROCA - O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” / George Roca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 910, Anul III, 28 iunie 2013
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
front un coechipier al lui Mociorniță. Mormântul eroului aviator Gellu Mociorniță este în cimitirul Vlčnov din Cehoslovacia. În frumoasa amintire și cinstire a eroului aviator Gheorghe Mociorniță, Regimentul de elită al Aviației Militare de la Borcea, Fetești, în care a zburat regretatul Doru Davidovici, romancierul piloților, a primit numele Lt. av. Gheorghe Mociorniță. Ștefan Popa Referință Bibliografică: PE URMELE EROULUI GELLU / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1371, Anul IV, 02 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ștefan Popa
PE URMELE EROULUI GELLU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369376_a_370705]