777 matches
-
de gestiune. Conturile din clasa a-9-a “Conturi de gestiune” permit contabilizarea următoarelor operațiuni: 1. preluarea din contabilitatea financiară (generală) a cheltuielilor încorporabile, care urmează a fi reclasate conform necesităților contabilității de gestiune, pe baza “tabloului de joncțiune” al cheltuielilor; 2. regruparea și reclasarea cheltuielilor încorporabile în cheltuieli directe (pe purtători de costuri) și indirecte (pe locuri de cheltuieli, iar în cadrul acestora după natura cheltuielilor); 3. Înregistrarea, urmărirea și controlul producției fabricate în cursul perioadei de gestiune, evaluată la prețul de înregistrare
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Pliniul cel Bătrân Există preocupări, tradiții ale cercetării interdisciplinare, tendința spre unitate nefiind nouă. Aplicarea, căutarea interdisciplinarității devine, una dintre marile axe ale istoriei cunoașterii. Pe măsura ce progresul științific se realizează prin specializare, preocuparea pentru unitate trezește dorința unei regrupări care să remedieze insuportabila fărâmițare a domeniilor cunoașterii și a oamenilor de știință (UNESCO 1986). Conferențiarul Universitar Doctor Mihai Stanciu, consideră că „în știința contemporană s-a declanșat un proces real de căutare a unității, a unei paradigme unificatoare”.15
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
fond documentar și instrumente de cercetare adaptate. Contribuția economică: Pentru utilizator (sau la locul său de muncă) reprezintă facilitarea accesului la documente și la informație (prin cunoașterea surselor și tehnicilor de organizare documentară) ameliorând calitatea informării utile (printr-o selecție, regrupare, analiză și sinteză). Activități dominante: * primirea și orientarea publicului * colectarea, gestionarea și exploatarea unui stoc și a unui flux de documente și de informații prin tehnici documentare cunoscute * după analizarea nevoilor utilizatorilor, cercetează, selecționează, prelucrează aceste documente și informații indiferent
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
lenea, ca o altă trăsătură negativă a caracterului copilului. 2.4.2.Devieri de conduită după simptomul prevalent Cele mai multe dintre manifestările amintite se organizează, relativ unitar, în diverse atitudini, care formează temeiul conduitelor caracteriale. Se diferențiază două tendinițe fundamentale de regrupare a simptomelor potrivit cu sensul afirmativ sau negativ al atitudinii copilului față de alții, în realitate, această bivalență marcată prin replierea copilului față de cei din jur, sau prin afirmarea pe calea introducerii directe în universul acestora, constituie direcțiile de baza ale conduitei
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de câmpie ai Dunării Inferioare, aceleași particularisme caracterizând și prelungirea cea mai vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut fiind că, spre deosebire de sarmați, populația locală, carpică și daco-getică, ocupa cu precădere zonele de silvostepă, bălți, podiș, dealuri și munți. Stabilirea unui schimb de produse între noii veniți și autohtoni va determina
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
citi pe grafic, deoarece este vorba de coordonata unui punct-variabila j pe axa α. Ca urmare, aceste variabile vor avea cele mai ridicate valori a coordonatelor, ele fiind situate în apropierea cercului de corelație. Interpretarea componenților principali se face în funcție de regruparea anumitor variabile în opziție cu celalte. Reamintim că, cosinusul unghiului sub care analizăm două puncte-variabile active în spațiul vectorial Rn, este însuși coeficientul de corelație a cestora. Conform calității ajustării, această proprietate va fi mai mult sau mai puțin conservată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în bibliotecile de program. 2.7.2.2. Principiul metodei Principiul acestei metode constă în realizarea unei împărțiri, în fiecare etapă a ei, prin agregarea a două elemente. Prin “element” se consideră indivizi sau obiectele supuse clasificării în sine, sau regrupările de indivizi generate de algoritmul clasificării. Conform algoritmului se realizează o împărțire în q-clase a unui ansamblu de n-indivizi, conform unei “ierarhii de împărțire”. Această ierarhie se prezintă sub forma unui “arbore” sau “dendrograme” și conține n-1 împărțiri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
1 elemente apropiate care se agregă. Se obține o nouă împărțire în n - 2 clase în care este inclusă și prima; Etapa m - se calculează noile distanțe și se reia procesul de agregare până când există un singur element rezultat din regruparea tuturor celor n-obiecte supuse grupării. Această grupare succesivă, este reprezentată sub forma dendrogramei, pe care sunt inserate în mod ordonat valorile indicelui sau al distanțelor corespunzătoare diferitelor niveluri de agregare. Tehnica de clasificare conform principiului varianței sau a calculării
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nivel de agregare fiecare element constituie o clasă. În etapa finală, inerția interclase este nulă și inerția intraclasă este egală cu inerția totală, deoarece acum există o singură clasă ce conține toate elementele. În consecință, pe măsură ce se execută agregările, prin regruparea elementelor, se constată că inerția intraclasă crește, în timp ce inerția interclasă scade. Prin urmare, principiul algoritmului de agregare conform varianței constă în căutarea în fiecare etapă a împărțirii celei mai bune, în care varianța internă a fiecărei clase să fie minimă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
n-au solicitat insistent practicarea islamului în spațiul public. Pentru ei, ,,docilitatea și moderația erau atitudini normative"178. Urmează apoi în Franța un boom demografic odată cu 29 aprilie 1976. Președintele Franței de atunci (Valery Giscard d'Estaing) a aprobat Legea Regrupării Familiale. În conformitate cu ea, imigranții musulmani aveau dreptul să-și aducă în Franța soțiile și copiii. ,,Repatrierea extinsă a facilitat, pe alocuri, aducerea mai multor neveste. Bărbații căsătoriți inițial în Mauritania și Mali (acolo unde poligamia era încă recunoscută juridic) au
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
sub ruinele ofensivei eșuate. Pentru soldații români, războiul era pierdut. Trebuiau să se înapoieze în România, era singurul mijloc de a nu cădea prizonieri în mâinile rușilor. Înșelând vigilența germanilor, soldații noștri, în strânsă colaborare cu italienii, părăseau centrele de regrupare pentru a pleca pe jos, dacă nu reușeau să găsească un mijloc de transport. Reacția germană a fost brutală. Considerându-i pe fugari dezertori, ei îi împușcau pe toți cei izolați care rătăceau pe drumurile Ucrainei.1 Astfel, sfârșitul anului
Bucovina: adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
din 1812 contra lui Napoleon. Caracterului naționalist al propagandei* care impregnează discursul politic de la mijlocul anilor 1930 i se adaugă acum o dimensiune religioasă. Expresia „război sfânt” se bazează pe o reabilitare a Bisericii ortodoxe astfel încât să se obțină o regrupare a întregii națiuni: acest fapt antrenează, în septembrie 1941, dizolvarea Uniunii celor Fără de Dumnezeu. Este pus pe picior de război ansamblul forțelor militare și productive. Mobilizarea generală are loc pe frontul unui imens haos. în decursul a opt zile, sunt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
construirea unei Rezistențe puternice, active și unite, dar sub conducerea lor. Pretutindeni, au stabilit o piramidă de organizații para-comuniste, de organisme unitare, politice și militare, pe care au încercat să le controleze. într-adevăr, comuniștii înființează vaste organizații cu vocația regrupării tuturor rezistenților. Numele lor variază - Frontul* național în Franța, Frontul independenței în Belgia, Frontul patriei în Bulgaria și în România, Frontul național de eliberare în Grecia etc. -, dar natura le este identică: aceste mișcări, al căror obiectiv afișat este patriotic
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
nimeni nu risca o discuție. Maximele, atât de semnificative când e vorba de conflictele ce stau la baza lumii civilizate, au fost acceptate. Susțineau idei opuse, dar evocau o emoție comună și din această cauză au jucat un rol în regruparea popoarelor occidentale în cele zece luni disperate de război pe care le mai aveau de îndurat. Atât timp cât cele Paisprezece Puncte se ocupau de viitorul neclar și fericit în care agonia se va fi sfârșit, conflictele reale de interpretare nu s-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
literatura de specialitate sunt descrise două tipuri de organizare: procesuală și structurală. 2.1. Organizarea procesuală Acest tip de organizare presupune realizarea a două demersuri opuse: mai întâi descompunerea proceselor de muncă fizică și intelectuală în elementele lor componente, apoi regruparea lor într-un tot unitar. Acest din urmă demers nu se face la întâmplare, ci după o serie de criterii, cum ar fi nivelul obiectivului la realizarea căruia participă, omogenitatea sau complementaritatea funcțiilor și sarcinilor. La sfârșitul organizării procesuale vom
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt următoarele: ajustarea mutuală, supervizarea directă, standardizarea procedeelor de muncă, standardizarea rezultatelor, a calificărilor și normelor de muncă. Printre parametrii de concepție se enumeră: specializarea verticală și orizontală a muncii, formalizarea birocratică sau organică a comportamentelor, programe de formare, îndoctrinarea, regruparea unităților, mărimea unităților, sistemul de planificare și control, mecanismele de legătură, descentralizarea verticală, orizontală, selectivă, paralelă. Alegerea unora sau altora dintre acești parametri este influențată de o serie de factori de contingență sau de context care aduc un plus de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
problema determinanților structurării. El arată că trebuie să raționăm în termeni de configurații structurale și nu de sisteme în cadrul cărora factorii de structură și cei de context se află în relații de cauzalitate. Configurațiile structurale sunt prezentate de Mintzberg ca „regrupări naturale” ale mecanismelor de coordonare, parametrilor de concepție și factorilor de contingență. Se pierde astfel din vedere rolul actorilor în articularea condițiilor care conduc la regruparea elementelor. Iată de ce, Claude Louche insistă tocmai asupra rolului caracteristicilor de personalitate, precum și a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
context se află în relații de cauzalitate. Configurațiile structurale sunt prezentate de Mintzberg ca „regrupări naturale” ale mecanismelor de coordonare, parametrilor de concepție și factorilor de contingență. Se pierde astfel din vedere rolul actorilor în articularea condițiilor care conduc la regruparea elementelor. Iată de ce, Claude Louche insistă tocmai asupra rolului caracteristicilor de personalitate, precum și a structurilor cognitive ale individului în realizarea configurațiilor structurale. Se încearcă astfel o integrare a formalului cu informalul, a staticului cu dinamicul, a sociologicului cu psihologicul. Un
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
1973, pp. 53-55), rezultatele cercetărilor întreprinse în vederea construirii și comparării organigramelor au două utilități: diagnosticarea anomaliilor (organigrame imaginare, pur teoretice, fără texte de organizare, cu posturi prost definite, cu zone obscure, cu atribuții nediferențiate, cu proasta decupare a unităților, cu regruparea lor discutabilă, cu existența unor căi paralele de conducere, comunicare și control etc.); elaborarea unor programe ameliorative (modificarea structurilor, regruparea unităților, redefinirea funcțiilor și atribuțiilor, asanarea circuitelor parazitare, epurarea structurii de legăturile contradictorii etc.). 3.9.2. Sociograma Dacă structurile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fără texte de organizare, cu posturi prost definite, cu zone obscure, cu atribuții nediferențiate, cu proasta decupare a unităților, cu regruparea lor discutabilă, cu existența unor căi paralele de conducere, comunicare și control etc.); elaborarea unor programe ameliorative (modificarea structurilor, regruparea unităților, redefinirea funcțiilor și atribuțiilor, asanarea circuitelor parazitare, epurarea structurii de legăturile contradictorii etc.). 3.9.2. Sociograma Dacă structurile formale ale organizațiilor sunt redate prin intermediul organigramei, cele informale se redau sub forma sociogramei, o figură care, prin diverse semne
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivelul educației civice, a atașamentului față de regimul democratic și față de Republică”. Desigur, astfel de obiective pot părea foarte generale. Sunt Însă ele depășite, inadecvate unei situații de pluralism religios și moral? Poate că tocmai grație acestei generalități ele au permis regruparea curentelor disparate În cadrul unei singure școli care dorește să rămână școala Republicii, evitând pericolul principal al zilelor noastre, și anume divizarea educației Într-un număr de structuri egal cu cel al credințelor, sensibilităților morale și al culturilor sau etniilor doritoare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
comportamente deviante valorizate de anumite subgrupuri. Înlocuirea unei populații de către o alta, simbioza, dominația, conflictul, asimilarea sunt tot atâtea categorii și concepte preluate din ecologia vegetală și animală care ajută la Înțelegerea transformărilor observate și care comportă filtrarea, selecția și regruparea. Există terenuri râvnite ca zone rezidențiale sau cartiere de afaceri, precum și zone centrale sau periferice de concentrare a anumitor populații. Segregarea poate fi căutată atât de imigranți, pentru a-și proteja prin comunitate identitatea culturală, cât și de cei bogați
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pe același teritoriu și sub aceeași guvernare. Printre procesele de ștergere treptată a diferențelor, trebuie să semnalăm: 1) creuzetul educației, al funcționariatului, al industrializării, al șederilor În străinătate; 2) căsătoriile interetnice pe criterii de omogamie culturală, economică sau politică; 3) regruparea asociativă nu pe baze etnice, ci de vârstă, sex, profesiune, religie; 4) evitarea conflictelor printr-un catharsis ludic: sărbători, jocuri, meciuri, manifestării populare; 5) fuziunea grupurilor Înrudite (Nalou, Baga, Landouman, Soussou În Guineea) sau Întrepătrunderea prin intermediul unor grupuri-releu (Sérer, Între
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ocurențelor. V. coocurență, lexicometrie, secvență, specificitate. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN SEGMENTARE GRAFICĂ. Punctuația poate fi considerată un fenomen de segmentare grafică a lanțului verbal scris, fiindcă ea furnizează instrucțiuni pentru construcția sensului prin decuparea și regruparea unităților de complexitate variabilă. Semne grafice precum virgula, punctul și virgula, punctul, semnul exclamării și al întrebării, punctele de suspensie, cuplul de paranteze sau de linii de pauză, linia de dialog indicînd schimbul în vorbirea personajelor joacă un rol sintactic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în detaliul circumscripțiilor electorale, pentru că reunirea sub același standard electoral, dacă nu o exclude, nu facilitează unitatea și prin aceasta face dificilă o analiză macropolitică. Apărându-se de orice dogmatism, respingând orice formă de clasificare, practic este vorba de o regrupare care, spre deosebire de alte formațiuni care se numesc independente, tinde să concureze ODS. Într-adevăr, se pare că mulți dintre candidații SN sunt vechi membri ai ODS. Pe de altă parte, SN a obținut, la ultimele alegeri legislative, rezultate mai bune
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]