383 matches
-
15 zile, cu limite între 10 -86 zile (6). Rata de supraviețuire la 5 ani este de 50% (6). Factorii predictivi de AVC la octogenari depind de antecedentele cardiovasculare și prelungirea timpului de bypass. Factori predictivi de mortalitate postoperatorie sunt reintervenția în urgență, vârsta peste 75 de ani, prelungirea timpului de bypass cardio-pulmonar, disecția, boală coronariană concomitentă cu bypass asociat, chirurgie cardiacă în antecedente, protezarea arcului aortic, reintervenție pentru hemoragie. Mortalitatea postoperatorie în anevrismele operate electiv a scăzut sub 5% în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
antecedentele cardiovasculare și prelungirea timpului de bypass. Factori predictivi de mortalitate postoperatorie sunt reintervenția în urgență, vârsta peste 75 de ani, prelungirea timpului de bypass cardio-pulmonar, disecția, boală coronariană concomitentă cu bypass asociat, chirurgie cardiacă în antecedente, protezarea arcului aortic, reintervenție pentru hemoragie. Mortalitatea postoperatorie în anevrismele operate electiv a scăzut sub 5% în ultimii ani, fiind ușor crescută în cazul anevrismelor arcului aortic, în cele complexe sau în cazurile rezolvate în urgență (1). Rezultatele pe termen lung sunt bune, așa cum
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Pacienții operați trebuie tratați intensiv pentru înlăturarea factorilor de risc cardiovascular, fumat, controlul valorilor tensionale, corectarea dietei, reducerea valorilor lipidice și trebuie urmăriți periodic ecocardiografic și CT pentru a evalua evoluția disecției restante pe unele segmente aortice. Uneori se impune reintervenția, mult mai dificilă din punct de vedere tehnic, și cu mortalitate postoperatorie crescută (16). Cea mai frecventă cauză de moarte în disecția acută tip B o constituie ruptura aortică și hipoperfuzia viscerală. Între 70 i 80% dintre pacienții cu disecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
fără tratament antibiotic, ceea ce a declanșat o endocardită pe proteză. Apariția unei endocardite precoce după înlocuirea valvulară îndrumă diagnosticul spre endocardită de proteză valvulară de origine chirurgicală. În aceste cazuri trebuie eliminate cauze de erori în asepsie și antisepsie, iar reintervenția chirurgicală se impune înainte de deteriorarea hemodinamică a pacientului cu reînlocuirea valvei artificiale și tratament antibiotic energic. Măsuri riguroase de asepsie și antisepsie trebuie luate în serviciile de chirurgie unde cazurile de acest gen sunt mai frecvente. Infecțiile nosocomiale generate de
Tratat de chirurgie vol. VII by BRÎNDUŞA ŢILEA, HORAŢIU SUCIU, IOAN ŢILEA () [Corola-publishinghouse/Science/92079_a_92574]
-
este indicat are o rată a reușitelor de peste 90%. Utilizarea octeotridului sau analogilor nu pare să aducă beneficii așa că simpla externare a bolnavilor cu tubul de dren și monitorizarea drenajului este suficientă. În cazul fistulelor de grad C septicitatea impune reintervenția de urgență la un bolnav fragil în stare gravă. În situația fistulelor de tip B atitudinea trebuie să fie mai nuanțată. Urmărirea clinică atentă și imagistică (radiologie, CT, ecografie) permit aprecierea necesității repoziționării drenajului sau drenajul intervențional radiologic al eventualelor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
un bolnav fragil în stare gravă. În situația fistulelor de tip B atitudinea trebuie să fie mai nuanțată. Urmărirea clinică atentă și imagistică (radiologie, CT, ecografie) permit aprecierea necesității repoziționării drenajului sau drenajul intervențional radiologic al eventualelor colecții sau chiar reintervenția. O problemă deosebită o reprezintă hemoragia postoperatorie tardivă asociată fistulei pancreatice. Se încearcă controlul acesteia prin angioembolizare. În unele situații singura modalitate de rezolvare o constituie totalizarea pancreatectomiei. Așa cum s-a discutat aceasta este grevată de mortalitate și morbiditate mari
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
și morbiditate mari, iar consecințele pe termen lung au fost discutate anterior. În cazul fistulelor cronice utilizarea octeotridului ca și a suportului nutrițional pot permite închiderea fistulelor. În anumite situații în care fistula persistă la interval de luni de zile, reintervenția cu realizarea unor anastomoze între traiectul fibros fistulos și o ansă jejunală reprezintă o soluție bună. EVACUAREA GASTRICĂ ÎNTÂRZIATĂ Evacuarea gastrică întârziată (DGE - delayed gastric emptying) are o incidență de 20% în centrele cu experiență [140]. Ca și în cazul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]
-
caz în care poate fi utilă determinarea insulinei în sângele recoltat din vena portă. Tratamentul este prin excelență chirurgical, rata de succes fiind mare în insulinoamele benigne unice (cele mai frecvente). Pot apare recidive (15 - 20 % din cazuri), ceea ce impune reintervenția chirurgicală. În cazul tumorilor maligne mari, deja metastazate poate fi util tratamentul paleativ cu Diazoxid care inhibă eliberarea insulinei, reducând frecvența și intensitatea simptomelor hipoglicemice. Hipoglicemii reactive (funcționale) Hipoglicemia este denumită „reactivă” pentru a sublinia relația sa cauzală (și temporală
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Ovidiu Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/92236_a_92731]
-
chirurgia "generală", dar a respectat și stimulat dezvoltarea inerentă a unor specialități chirurgicale care s-au consolidat mai ales în ultimele decenii. Operator excepțional, Chipaiul avea nu doar îndrăzneală, dar și înțelepciunea prudenței, evitând intervențiile pripite. (Într-o admirabilă monografie, "Reintervențiile imediate și precoce în chirurgia abdominală", ale-gerea momentului operator îi prilejuiește lui Chipail consemnarea unui adevărat "codex" chirurgical). Prof. Chipail pare să fi avut o adevărată vocație a noului, o permanentă deschidere spre viitor. A fost un pionier în chirurgia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
renumitul prof. dr. Gheorghe Chipail se practica explorarea cardiovasculară și se realizau intervenții cardiace limitate de dotarea tehnică existentă. A publicat o serie de monografii științifice și tratate de specialitate ca prim autor sau în colaborare: Tratatul de Chirurgie (1955); Reintervențiile imediate și procese în chirurgia abdominală (1973). La acestea se adaugă un număr de peste 100 de studii, articole, note și comunicări, publicate în reviste de specialitate din țară și străinătate. În țară, activitatea sa științifică a primit recunoașterea prin alegerea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
biologică) • Bolnavii operați sunt 90 % în clasa NYHA I - II la 5-10 ani p.o. Masa VS postoperator se apropie de normal, dacă LVEDP (presiunea endiastolică în VS) a fost normală preoperator. Se afirmă că protezele valvulare au mai puține reintervenții decît valvele biologice, mai multe sângerări și evenimente TE, și ar avea mai mare durată de viață la 15-20 de ani postopertor ([15,16] cit. de [1]). Nu se fac referiri la calitatea vieții pacienților. Avantajele hidrodinamice ale valvelor biologice
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
una din următoarele simptome sunt prezente: febră peste 38°C, durere sau sensibilitate locală cu condiția unei culturi pozitive din prelevatul de secreție sau țesut din plaga interesată (în cazul culturii negative, nu este cazul); - Examenul clinic direct în cazul reintervenției, sau prin examen histologic sau radiologic, se pune în evidență abcedarea sau semnele clare ale unei infecții; - Chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infecția plăgii operatorii profunde. Observații: Daca infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde ale plăgii
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
să fie prezentă: - Secreție purulenta eliminată prin drenul implantat în organul sau cavitatea operată; - Rezultat pozitiv în cultura microbiologica dintr-o proba de secreție sau prelevat histologic de la nivelul organului sau cavitații vizată prin intervenția chirurgicală; - Examenul clinic direct în timpul reintervenției, sau examenul histologic sau radiologic pune în evidență un proces de abcedare sau semnele clare ale unei infecții la nivelul organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavitații
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavitații operate. Observații: Este posibil că infecția organului sau cavitații operate să se dreneze prin plaga operatorie. Aceste infecții de obicei nu necesită reintervenție operatorie și de cele mai multe ori pot fi considerate că o complicație a plăgii de incizie profundă. Din acest motiv ele țin de grupa infecțiilor plăgii operatorii profunde. Secreția recoltata din organe sau cavități este secreție de plaga operatorie profundă. C
ORDIN nr. 994 din 10 august 2004 privind aprobarea Normelor de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163239_a_164568]
-
una din următoarele simptome sunt prezente: febră peste 38°C, durere sau sensibilitate locală cu condiția unei culturi pozitive din prelevatul de secreție sau țesut din plaga interesată (în cazul culturii negative, nu este cazul); - Examenul clinic direct în cazul reintervenției, sau prin examen histologic sau radiologic, se pune în evidență abcedarea sau semnele clare ale unei infecții; - Chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infecția plăgii operatorii profunde. Observații: Daca infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde ale plăgii
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
să fie prezentă: - Secreție purulenta eliminată prin drenul implantat în organul sau cavitatea operată; - Rezultat pozitiv în cultura microbiologica dintr-o proba de secreție sau prelevat histologic de la nivelul organului sau cavitații vizată prin intervenția chirurgicală; - Examenul clinic direct în timpul reintervenției, sau examenul histologic sau radiologic pune în evidență un proces de abcedare sau semnele clare ale unei infecții la nivelul organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavitații
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - Chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavitații operate. Observații: Este posibil că infecția organului sau cavitații operate să se dreneze prin plaga operatorie. Aceste infecții de obicei nu necesită reintervenție operatorie și de cele mai multe ori pot fi considerate că o complicație a plăgii de incizie profundă. Din acest motiv ele țin de grupa infecțiilor plăgii operatorii profunde. Secreția recoltata din organe sau cavități este secreție de plaga operatorie profundă. C
NORMĂ din 10 august 2004 de supraveghere şi control al infectiilor nosocomiale în unităţi sanitare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164624_a_165953]
-
proteze valvulare cardiace: - etiologie - fiziopatologie - metode de diagnostic - tratament medico-chirurgical 34. Conducte valvulare - indicații. Înlocuiri multivalvulare. 35. Endocardite: - etiologie - fiziopatologie - forme clinice - aspecte terapeutice 36. Chirurgia arterelor coronare: - indicații pentru intervenție chirurgicală - tactica și strategia chirurgicală - tehnici chirurgicale - complicații, rezultate - reintervenții 37. Anevrismul de ventricul stâng - diagnostic și tratament. 38. Defectul septal ventricular post infarct: - indicații chirurgicale - strategie chirurgicală - anatomie chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate 39. Embolii pulmonare. 40. Canalul arterial permeabil: - indicații chirurgicale - strategie chirurgicală - anatomia chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate 41
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
urmărire postoperatorie, fiabilitate. 32. Disfuncții de proteze valvulare cardiace: - etiologie - fiziopatologie - metode de diagnostic - tratament medico-chirurgical. 33. Endocardite: - etiologie - fiziopatologie - forme clinice - aspecte terapeutice 34. Chirurgia arterelor coronare: - indicații pentru intervenție chirurgicală - tactica și strategia chirurgicală - tehnici chirurgicale - complicații, rezultate - reintervenții 35. Anevrismul de ventricul stâng - diagnostic și tratament 36. Defectul septal ventricular post infarct: - indicații chirurgicale - strategii chirurgicale - anatomie chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate. 37. Embolii pulmonare. 38. Canalul arterial permeabil: - indicații chirurgicale - strategii chirurgicale - anatomie chirurgicală - tehnici chirurgicale - rezultate. 39
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
epistaxisului: i 2. Tamponament nazal; i 3. Cauterizare nazală; i 4. Îndepărtare de corp străin endonazal; i 5. Polipectomie nazală; i 6. Chirurgie turbinară; i 7. Repoziționare fractură nazală; i 8. Incizia abceselor; i 9. Chirurgie septală; i 10. Septoplastie (reintervenție) a 11. Rinoplastie închisă; a Rinoplastie deschisă; A Rinoplastie de revizie; A Rinoplastie complicată; A Rinoplastie de augmentare; A Rinoplastie de reducție; A 12. Tratamentul rinofimei; A Corecția malformațiilor (atrezie coanală, fistule etc.); A Sinusuri paranazale 13. Endoscopie sinusală; i
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
una din următoarele simptome sunt prezente: febră peste 38°C, durere sau sensibilitate locală cu condiția unei culturi pozitive din prelevatul de secreție sau țesut din plaga interesată (în cazul culturii negative, nu este cazul); - examenul clinic direct în cazul reintervenției, sau prin examen histologic sau radiologic, se pune în evidență abcedarea sau semnele clare ale unei infecții; - chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infecția plăgii operatorii profunde. Dacă infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde aie plăgii operatorii
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
să fie prezentă: - secreție purulentă eliminată prin drenul implantat în organul sau cavitatea operată; - rezultat pozitiv în cultură microbiologică dintr-o probă de secreție sau prelevat histologic de la nivelul organului sau cavității vizată prin intervenția chirurgicală; - examenul clinic direct în timpul reintervenției, sau examenul histologic sau radiologic pune în evidență un proces de abcedare sau semnele clare ale unei infecții la nivelul organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavității
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavității operate Este posibil ca infecția organului sau cavității operate să se dreneze prin plaga operatorie. Aceste infecții de obicei nu necesită reintervenție operatorie și de cele mai multe ori pot fi considerate ca o complicație a plăgii de incizie profundă. Din acest motiv ele țin de grupa infecțiilor plăgii operatorii profunde. Secreția recoltat�� din organe sau cavități este secreție de plagă operatorie profundă. Capitolul
NORMĂ din 27 iulie 2006 de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180665_a_181994]
-
una din următoarele simptome sunt prezente: febră peste 38°C, durere sau sensibilitate locală cu condiția unei culturi pozitive din prelevatul de secreție sau țesut din plaga interesată (în cazul culturii negative, nu este cazul); - examenul clinic direct în cazul reintervenției, sau prin examen histologic sau radiologic, se pune în evidență abcedarea sau semnele clare ale unei infecții; - chirurgul sau medicul curant susține un diagnostic de infecția plăgii operatorii profunde. Dacă infecția cointeresează concomitent structurile superficiale și profunde aie plăgii operatorii
ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]
-
să fie prezentă: - secreție purulentă eliminată prin drenul implantat în organul sau cavitatea operată; - rezultat pozitiv în cultură microbiologică dintr-o probă de secreție sau prelevat histologic de la nivelul organului sau cavității vizată prin intervenția chirurgicală; - examenul clinic direct în timpul reintervenției, sau examenul histologic sau radiologic pune în evidență un proces de abcedare sau semnele clare ale unei infecții la nivelul organelor sau cavităților atinse prin intervenția chirurgicală; - chirurgul sau medicul curant emite diagnosticul de infecție la nivelul organului sau cavității
ORDIN nr. 916 din 27 iulie 2006 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180664_a_181993]