5,182 matches
-
64. În ceea ce privește cea de-a treia întrebare, din cele ce precedă rezultă că o a doua casare cu trimitere este posibilă atunci când situația de fapt nu este deja pe deplin clarificată, acesta reprezentând motivul trimiterii spre rejudecare, fie la instanța de apel, fie la prima instanță, în lumina dezlegărilor obligatorii ale instanței de casare. ... 65. Instanța de trimitere consideră că sunt viabile argumentele pentru toate cele trei interpretări posibile ale legii, redate anterior, fără a o susține
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
exclusiv opinii teoretice asupra problemei de drept, în sensul tuturor celor trei dezlegări posibile. ... 67. Astfel, într-o opinie, s-a apreciat că, în situația vizată de sesizare, Înalta Curte de Casație și Justiție, ca regulă, va reține cauza spre rejudecare, dar va putea dispune casarea cu trimitere, atunci când situația de fapt nu este pe deplin stabilită. În prima ipoteză nu există niciun impediment pentru aplicarea prevederilor art. 498 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Dispozițiile art. 501 nu
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
nu este pe deplin stabilită. În prima ipoteză nu există niciun impediment pentru aplicarea prevederilor art. 498 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Dispozițiile art. 501 nu sunt însă aplicabile, având în vedere că acest text obligă instanța de rejudecare la stabilirea situației de fapt și administrarea oricăror probe prevăzute de lege. ... 68. În acest sens au opinat Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Brașov, Secția a IV-a civilă a Curții de Apel București, Tribunalul Gorj - Secția
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Brașov, Secția a IV-a civilă a Curții de Apel București, Tribunalul Gorj - Secția I civilă. ... 69. Într-o a doua opinie, s-a considerat că instanța supremă nu poate reține cauza pentru rejudecarea apelului, cea de-a doua casare putând fi dispusă pentru oricare dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă (Tribunalul Teleorman - Secția civilă, Tribunalul Giurgiu). ... 70. Alte instanțe au opinat că Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
70. Alte instanțe au opinat că Înalta Curte de Casație și Justiție poate apela o singură dată în cursul procesului civil la casarea cu trimitere, ceea ce înseamnă că la o a doua casare a hotărârii va reține cauza spre rejudecare. În acest fel, calea extraordinară de atac a recursului devine cadrul procesual atât pentru cercetarea motivelor de legalitate, cât și al judecării în fond a cauzei (Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
numai atunci când, faptele fiind pe deplin stabilite, nu ar fi pusă în situația de a proceda la reanalizarea stării de fapt prin recalificarea faptelor sau prin completarea sau readministrarea probatoriului, în caz contrar cauza urmând a fi trimisă spre rejudecare la instanța de apel ori la prima instanță. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: X.1
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
forma modificată prin Legea nr. 310/2018: În cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, va reține cauza pentru rejudecarea apelului? Dacă răspunsul este afirmativ, în rejudecarea apelului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt aplicabile prevederile art. 498 și art. 501 din Codul de procedură civilă? Dacă răspunsul este negativ, în ce situații s-ar putea pronunța
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
cazul în care, în al doilea ciclu procesual, s-ar pune problema admiterii recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, această instanță de recurs, casând decizia recurată, va reține cauza pentru rejudecarea apelului? Dacă răspunsul este afirmativ, în rejudecarea apelului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sunt aplicabile prevederile art. 498 și art. 501 din Codul de procedură civilă? Dacă răspunsul este negativ, în ce situații s-ar putea pronunța o a doua soluție de casare cu
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Curte de Casație și Justiție, sunt aplicabile prevederile art. 498 și art. 501 din Codul de procedură civilă? Dacă răspunsul este negativ, în ce situații s-ar putea pronunța o a doua soluție de casare cu trimitere a cauzei spre rejudecare? ... 85. În forma sa anterioară, art. 497 din Codul de procedură civilă avea următorul conținut: Soluțiile pe care le poate pronunța Înalta Curte de Casație și Justiție Înalta Curte de Casație și Justiție, în caz de casare, trimite cauza spre
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
În cauze de drept privat, Curtea funcționează ca o curte de casație“, în vreme ce prin art. 39 alin. (1) se instituia, în caz de admitere a recursului, regula potrivit căreia casarea hotărârii atacate are ca efect trimiterea cauzei spre rejudecare la instanțele fondului: „Curtea de Casație, când va casa o hotărâre sau va anula o procedură, va orândui întotdeauna o altă judecătorie (Tribunal au Curte) care va fi mai apropiată de judecătoria ce a judecat întâiu, și care va urma
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
aduse în timp recursului în casație conservându-le substanța și particularitățile esențiale. ... 94. Concepția radicală și intransigentă instituită prin Legea din 1861 a Curții de Casație, în ce privește afirmarea regulii potrivit căreia casarea este însoțită de trimiterea cauzei spre rejudecare la instanțele inferioare, a cunoscut unele atenuări prin Legea nr. 144 din 19 decembrie 1925 pentru Curtea de Casație și Justiție, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 282 din 20 decembrie 1925 (Legea nr. 144/1925). Prin acest act normativ
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare) a transferat în Codul de procedură civilă reglementarea recursului, păstrând însă regula potrivit căreia, în caz de casare, Curtea de Casație trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe sau, când interesele unei bune judecăți ar cere-o, unei alte instanțe de același grad. Potrivit art. 312 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Curtea de Casație va dispune, în cazul când casează, ca pricina să fie
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
ceea se înseamnă că cercetarea prin probe, stabilirea, evaluarea sau reevaluarea juridică a faptelor nu era îngăduită în cadrul acestei căi de atac. O asemenea prerogativă era însă acordată de lege instanțelor fondului, adică primei instanțe și celei de apel; ... – rejudecarea fondului de către instanța supremă avea un caracter excepțional, ea fiind posibilă doar atunci când era vorba despre aplicarea legii la fapte necontestate sau pe deplin stabilite de instanțele fondului. Astfel fiind, soluția pe care instanța de casație o dispunea
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
avute în vedere de legiuitorul noului Cod de procedură civilă, regăsită în forma anterioară a art. 497, în cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție regula dominantă era aceea potrivit căreia admiterea recursului are ca efect obligatoriu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel care a pronunțat hotărârea casată ori, după caz, primei instanțe. Textul legal nu limita numărul casărilor cu trimitere, indiferent de numărul ciclurilor procesuale parcurse, chiar dacă prin aceasta se putea ajunge uneori, pe fondul unor casări
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
faptele și probele, care își menținea controlul în sfera purei legalități. Mai mult, ca regulă, orice greșeală a instanței care a pronunțat hotărârea, susceptibilă de a fi încadrată în vreunul dintre motivele de recurs, avea ca efect trimiterea cauzei spre rejudecare, chiar și atunci când starea de fapt era clar stabilită și/sau necontestată. ... 125. Astfel cum s-a arătat mai sus, o anumită rigiditate a acestui sistem și implicațiile asupra duratei judecății în cazul unor casări succesive au determinat, prin Legea
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
de procedură, judecata va reîncepe de la actul anulat. (3) După casare, instanța de fond va judeca din nou, în limitele casării și ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată. (4) În cazul rejudecării după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege.“ Or, aceste dispoziții ale legii, fundamentale sub aspectul stabilirii regulilor conform cărora se realizează judecata fondului după ce instanța de recurs a casat hotărârea atacată, au
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
uneori chiar și atunci când la instanțele inferioare fondul nu a ajuns să fie efectiv cercetat, sintagma „instanța de fond“, utilizată în cuprinsul prevederilor art. 501 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sugerând, prin ea însăși, vocația instanței de rejudecare de a cerceta cauza în mod complet. ... 129. În aceste circumstanțe legale, dispozițiile art. 501 alin. (4) din Codul de procedură civilă („În cazul rejudecării după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege“) nu
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
501 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sugerând, prin ea însăși, vocația instanței de rejudecare de a cerceta cauza în mod complet. ... 129. În aceste circumstanțe legale, dispozițiile art. 501 alin. (4) din Codul de procedură civilă („În cazul rejudecării după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege“) nu fac decât să întregească reglementarea cuprinsă în alineatul (3) al aceluiași articol, consolidând vocația și prerogativa instanței de rejudecare de a stabili faptele prin administrare
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Codul de procedură civilă („În cazul rejudecării după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege“) nu fac decât să întregească reglementarea cuprinsă în alineatul (3) al aceluiași articol, consolidând vocația și prerogativa instanței de rejudecare de a stabili faptele prin administrare de probe, de a le (re)califica juridic și de a le da cuvenitele efecte prin aplicarea legii incidente. ... 130. În sistemul noului Cod de procedură civilă, astfel cum acesta a fost imaginat de autorii
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
mod expres că instanța va rejudeca procesul în fond, este de observat că, prin modul de redactare a textului criticat, s-a consacrat, în mod implicit, casarea cu reținere subsidiară celei cu trimitere, astfel încât un atare mecanism procesual implică rejudecarea procesului (paragraful 46); faptul că este limitată posibilitatea Înaltei Curți de Casație și Justiție de a casa cu trimitere o singură dată reprezintă o opțiune a legiuitorului (paragraful 59). ... 134. Cu privire la faptul că textul criticat nu prevede în
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Curții Constituționale nr. 454 din 4 iulie 2018 (paragraful 44), se poate presupune în mod rezonabil că soluția casării cu trimitere reglementată prin forma inițială a art. 497 din noul Cod de procedură civilă, caracterizată prin posibilitatea trimiterii cauzei spre rejudecare la instanța de apel sau la prima instanță chiar și atunci când starea de fapt era pe deplin lămurită sau necontestată, precum și prin neimpunerea unui număr-limită al casărilor pe care Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță de
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
Justiție dispusese deja, într-un ciclu procesual anterior, soluția casării cu trimitere, o nouă admitere a unui recurs declarat în același proces, într-un al doilea ciclu procesual, nu ar putea atrage decât casarea hotărârii atacate și reținerea cauzei spre rejudecare. ... 150. O asemenea concluzie s-ar întemeia pe regula de interpretare logică potrivit căreia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă (ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus), adică, altfel spus, textele legale general formulate trebuie
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
unei asemenea interpretări, prevederile art. 501 din Codul de procedură civilă privitoare la judecata în fond după casare, aplicabile în cazul judecăților realizate, după caz, de tribunale sau curți de apel, ar urma să fie în egală măsură aplicabile și rejudecării realizate de Înalta Curte de Casație și Justiție, după ce aceasta, într-un ciclu procesual anterior, dispusese deja o casare cu trimitere. Ar rezulta, totodată, că în lipsa oricăror distincții sau nuanțări pe care legiuitorul să le fi realizat complementar
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
instanței a cărei hotărâre a fost casată“). ... 152. Tot astfel și în egală măsură, Înalta Curte de Casație și Justiție ar fi ținută să asigure și respectarea prevederilor alineatului (4) al art. 501 din Codul de procedură civilă: „În cazul rejudecării după casare, cu reținere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevăzute de lege“. ... 153. Concluzia care, în lumina unei asemenea interpretări a noului conținut al dispozițiilor art. 497 teza întâi din Codul de procedură civilă, s-ar impune ar
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
rolul și misiunea unei instanțe supreme într-un sistem judiciar național - doar cu ocazia judecării și admiterii recursului într-un prim ciclu procesual. Într-un ciclu procesual ulterior, admiterea recursului și casarea hotărârii atacate ar obliga la reținerea cauzei spre rejudecare, ceea ce ar avea consecința că, pentru a realiza rejudecarea, natura activității jurisdicționale a instanței supreme s-ar schimba fundamental, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind convertită într-o instanță de fond care ar putea să administreze probe și
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]