1,381 matches
-
grad ridicat de fidelitate a inferențelor sesizate. Este însă posibil să existe critici care pun la îndoială creativitatea unor astfel de comportamente inovatoare. În realitate, cea mai frecventă întrebare cu privire la cercetarea experimentală vizează variabilele dependente și validitatea lor predictivă: cum relaționează creativitatea din mediul natural cu variabilele dependente - indicatorii creativității? Dintr-o perspectivă optimistă, creativitatea poate fi alcătuită din acești indicatori: ei pot constitui părți componente ale complexului creativ sau pot fi, cel puțin, indicatori ai potențialului creativ, presupunându-se că
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
fi transmise generațiilor viitoare. Profesia medicală În ansamblul ei urma să se transforme, plecând de la această premisă. În acord cu preferința lui Moldovan pentru perspectiva mendeliană, medicii urmau să Își trateze pacienții plecând de la așteptări diferite și să Încerce să relaționeze diferite fenomene cu diverse caracteristici ereditare, mai degrabă decât cu condițiile de mediu. Diagnoza și terapia trebuiau, de asemenea, modificate radical În acord cu nevoile de sănătate ale organismului mai mare, națiunea. Astfel, dacă un pacient ar fi avut nevoie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
perspectiva multiplicării aspectelor generatoare de subdezvoltare. Dificultatea agregării instituțiilor formale, coroborată cu precaritatea impactului celor informale, a condus la situația pe care o știm și care se perpetuează. Instituționalizare - Sergiu Gherghina Așa cum prezentul volum ilustrează, o multitudine de factori sunt relaționați cu dezvoltarea socială. Elaborat în domeniul științelor sociale, conceptul de instituționalizare (i.) are implicații atât la nivel teoretic, în studiile de specialitate, cât și la nivel practic, asupra dezvoltării sociale, dorind inițial să acopere sfera organizațională din mediul politic și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de a agrega și reprezenta interese și de a transpune în politici publice preferințele alegătorilor. Astfel, cazul este relevant prin prisma conexiunilor ce pot fi realizate între cadrul analitic propus și dezvoltarea socială aferentă politicilor promovate de către partide. Ultima secțiune relaționează i.i., dezvoltarea socială și posibilul efect asupra administrației publice. Definirea izomorfismului instituțional I.i. este definit drept procesul de constrângere ce acționează asupra unei unități din cadrul unei populații pentru a o face să fie asemănătoare cu alte unități care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în evidență comportamente sau seturi de comportamente atipice (fără a le putea defini ca atare). Observația are capacitatea de a furniza informație asupra: mediului (inclusiv fizic) în care proiectul se desfășoară; modului în care cei implicați în proiect interacționează și relaționează unii cu ceilalți; activităților derulate în cadrul proiectului; particularităților de limbaj (care pot aduce o mai bună înțelegere a informației culese prin alte metode calitative, de tipul interviu); comunicării non-verbale; asupra a ceea ce se întâmplă de fapt (absența unor activități care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
autorului neoiobăgiei, pusă în evidență de I. Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Dobrogeanu-Gherea relaționează structura socială neoiobagă de decalajul dintre stadiul de dezvoltare al societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să evolueze de la forme la fond, făcând cu putință o structură
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dar totodată poate fi realizată și o evaluare a lor în funcție de diferite criterii (cum ar fi importanța, durata, dificultatea). Analiza Funcțională a Postului (Functional Job Analysis - FJA) este o metodă standardizată ce constă în evaluarea fiecărui post în funcție de cum anume relaționează angajatul cu informațiile, oamenii și obiectele implicate în activitate. După cum se poate observa în tabelul 3.4.2.2., există un set de activități de bază denumite funcțiile angajatului, care descriu modul de relaționare a angajatului cu informațiile, oamenii și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cerință evidentă presupune cunoașterea principiilor informaticii. Media la informatică din facultate poate servi drept indicator al specificațiilor postului și solicitantul ar putea trece și acest obstacol. O altă cerință importantă ar putea fi abilitățile de comunicare, astfel încât persoana să poată relaționa bine cu clienții. Această cerință poate fi atinsă printr-un test de abilități de comunicare. Solicitanții postului vor trebui să realizeze un scor minim pentru a depăși și acest obstacol (Spector, 1996). Este eficient să se folosească obstacole multiple eșalonate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
instituțiile (firmele, corporațiile) au un rol important, iar pe de altă parte, piața muncii apare ca fiind segmentată în mai multe sectoare. Două din cele mai cunoscute teorii economice care susțin această structurare a pieței și care pot fi ușor relaționate cu segregarea în funcție de sex, sunt: teoria pieței duale a muncii și teoria discriminării statistice. a. teoria pieței duale a muncii distinge între sectorul primar - în care slujbele sunt relativ bune în ceea ce privește remunerația, siguranța, condițiile de lucru și oportunitățile de promovare
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
contrazice parțial existența unei asemenea legături. Astfel, conform analizei realizată de Whitefield și Evans (1999), suportul pentru economia de piață și democrație în cazul Cehiei și Slovaciei poate fi explicat cel mai simplu în cadrul teoriei alegerii raționale, cultura politică fiind relaționată doar cu anumite atitudini și valori (deși ambele teorii aduc un plus de explicație, fiind complementare prin urmare). Un prim punct de referință cu privire la subiectul de față îl constituie lucrarea lui Almond și Verba (1963) asupra culturii civice și a
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
localității urbane. Diferențele zonale sunt mici, cu excepția capitalei (caracterizată prin valori mai mari). Am văzut anterior cum anume variază interesul pentru politică, frecvența informării politice mediatice, discuțiile politice și nivelul cunoștințelor politice în funcție de anumite caracteristici sociodemografice ale respondenților. Fenomenele studiate relaționează însă și între ele. De exemplu, nivelul de cunoștințe politice depinde de interesul pentru politică și informarea politică (mediatică sau personală). Această relație de dependență este ilustrată simplu de graficele următoare care arată cum nivelul cunoștințelor politice crește atunci când frecvența
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
probabil ca ponderea reală să fie mai mare). Dată fiind diferența mare dintre ponderea non-votanților contextuali (cu ocazia anumitor alegeri) și cea a non-votanților sistematici (cei care nu votează deloc), putem afirma că ipostaza de non-votant este preponderent una conjuncturală, relaționată cu problemele alegătorilor din perioada alegerilor și/sau cu ofertele electorale în ceea ce privește candidații și programele acestora (sau conjuncția dintre acestea) și mai puțin cu un refuz absolut al votului ca metodă de alegere a conducerii politice. Nici categoria votanților nu
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
o pondere mai ridicată la nivelul populației de alegători): Figura SEQ Figura \* ARABIC 9. O structură a alegătorilor din România urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Apartenența la tipurile de alegători Am văzut până acum în ce manieră sunt relaționate încrederea și tipul alegătorului. Apartenența la un tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
evoluțiilor anterioare sau așteptate sunt asociate cu o participare la vot mai ridicată însoțită și de o reorientare a opțiunilor de vot (Lewis-Beck, Paldam, 2000). Variabilele atitudinal-axiologice legate de politică precum interesul, identificarea partizană, intensitatea identificării, eficacitatea sunt, de asemenea, relaționate cu votul. Astfel, votează într-o măsură mai mare cei cărora le pasă cine va fi câștigătorul alegerilor, cei care percep o diferență între principalele partide, cei care au urmărit panourile publicitare, emisiunile TV despre alegeri, cei care se consideră
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fi ilustrat grafic astfel: Figura SEQ Figura \* ARABIC 10. Spațiul alegătorilor din România Urbană Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Câteva concluzii Pe parcursul acestui capitol am urmărit construirea unor tipologii de alegători, respectiv de votanți și modalități de a le relaționa, în încercarea de a răspunde la câteva întrebări importante în ceea ce privește spațiul opțiunilor politice din România urbană: „cine sunt non-votanții sistematici?”, „cine sunt votanții partizani respectiv pragmatici?”, „care sunt caracteristicile care îi determină pe electori să aleagă un anumit partid?”, „cum
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
fitness Rezumat Acest studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea Fundamentarea teoretică a cercetării Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ de a se simți capabil în
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea Fundamentarea teoretică a cercetării Nevoia de competență se referă la nevoia unui individ de a se simți capabil în obținerea finalității dorite. Nevoia de autonomie se referă la angajarea unui individ într-o activitate ca urmare a propriilor
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
își stabilește obiectivele pune amprenta pe motivația care-l susține în timpul participării la activități fizice, direcționându-l spre competențe și forme specifice ale succesului (Vansteenkiste et al., 2007). În urma cercetărilor în acest domeniu s-a afirmat că orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglări mai puternic autodeterminate ale comportamentului, cum sunt reglarea intrinsecă și reglarea prin identificare și orientarea spre sarcină este slab relaționată cu reglarea externă și reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Pe de altă parte, s-a afirmat
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
Vansteenkiste et al., 2007). În urma cercetărilor în acest domeniu s-a afirmat că orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglări mai puternic autodeterminate ale comportamentului, cum sunt reglarea intrinsecă și reglarea prin identificare și orientarea spre sarcină este slab relaționată cu reglarea externă și reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Pe de altă parte, s-a afirmat că orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă și cu reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Adoptarea unei orientări spre sine
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
autodeterminate ale comportamentului, cum sunt reglarea intrinsecă și reglarea prin identificare și orientarea spre sarcină este slab relaționată cu reglarea externă și reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Pe de altă parte, s-a afirmat că orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă și cu reglarea prin introiecție (Petherick & Markland, 2008). Adoptarea unei orientări spre sine reprezintă un fel de control intern, o presiune pe care un om și-o aplică propriei persoane, similar cu reglarea prin introiecție din
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
și ipoteze Prezentul studiu și-a propus cercetarea antrenamentului cu greutăți din perspectiva legăturilor dintre motivația practicanților și tipurile de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea spre sarcină. Plecând de la cercetările similare întreprinse în alte țări, dorim să vedem dacă acestea se confirmă pe eșantionul
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
de obiective pe care aceștia le adoptă. Mai exact, dorim să aflăm dacă formele de reglare motivațională cel mai slab autodeterminate relaționează cu orientarea spre sine, iar dacă formele de reglare al motivației care sunt autodeterminate în procent mai mare relaționează cu orientarea spre sarcină. Plecând de la cercetările similare întreprinse în alte țări, dorim să vedem dacă acestea se confirmă pe eșantionul ales de noi din rândul practicanților antrenamentului cu greutăți în sălile de fitness din ClujNapoca. Astfel ne-am propus
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
cercetările similare întreprinse în alte țări, dorim să vedem dacă acestea se confirmă pe eșantionul ales de noi din rândul practicanților antrenamentului cu greutăți în sălile de fitness din ClujNapoca. Astfel ne-am propus următoarele ipoteze: orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă (ipoteza 1) și cu reglarea prin introiecție (ipoteza 2), iar orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglarea prin identificare (ipoteza 3) și cu reglarea intrinsecă (ipoteza 4). Metodă Această cercetare este de tip explorator, folosind
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
rândul practicanților antrenamentului cu greutăți în sălile de fitness din ClujNapoca. Astfel ne-am propus următoarele ipoteze: orientarea spre sine este relaționată pozitiv cu reglarea externă (ipoteza 1) și cu reglarea prin introiecție (ipoteza 2), iar orientarea spre sarcină este relaționată pozitiv cu reglarea prin identificare (ipoteza 3) și cu reglarea intrinsecă (ipoteza 4). Metodă Această cercetare este de tip explorator, folosind un studiu corelațional care presupune analiza relației între două variabile măsurabile. Culegerea datelor pentru prezentul studiu s-a realizat
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]
-
variabilele fiind lipsite de corelație. 2. Ipoteza a doua se susține. Participanții puternic reglați prin introiecție tind să fie orientați spre sine (r= .22, p< .01). 3. A treia ipoteză s-a confirmat pe eșantionul nostru. Reglarea prin identificare este relaționată cu orientarea spre sarcină (r= .28, p< .01). 4. Se susține și ultima ipoteză. Există o legătură semnificativă între reglarea intrinsecă și orientarea spre sarcină (r= .22, p< .01). Interpretarea rezultatelor Conform ipotezelor de lucru ne așteptam să existe o
RELAȚIA DINTRE MOTIVAȚIE ŞI ORIENTAREA SPRE OBIECTIVE LA PARTICIPANȚII ÎN ANTRENAMENTUL CU GREUTĂȚI ÎN SĂLILE DE FITNESS. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cosmin Prodea, Ioan Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_788]