1,588 matches
-
că-l cunoști mai bine pe un om, cu atât îți devine mai necunoscut. Și pentru această redescoperire după ce și noi l-am uitat și l-am neglijat întrucâtva (presupunând că l-am iubit și i-am cultivat opera cu religiozitate) - îi suntem datori lui Sorin Preda, fie și pentru faptul de a ne trage discret de mânecă, de ureche, de fibrele invizibile ale inimii. Intri în cuprinsul cărții și ești captivat, nu de noutate, dar de forța extraordinară a evocării
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
fragment: “Gioacchino a încercat să expună acest “om nou” prin datele Trinității și anume că, omenirea va trebui să treacă prin trei stări, prin trei“Veacuri”. În“Veacul” Vechiului testament, Dumnezeu Tatăl se descoperise omului; de aici frica, trăsătura caracteristică religiozității idaice. În “Veacul” Noului Testament s-a descoperit Iisus, Dumnezeu-Fiul; de aici credința. În“Veacul” ce vine, Sfântul Duh se va revela direct omului; de aceea această va fi veacul “iubirii”. La început a fost vremea servilor, apoi a fiilor
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
vorba nu numai despre perioada răspândirii creștinismului, ci despre un trecut mai îndepărtat, căci, ca și în cazul „mărțișorului”, analizat aici, vedem o mulțime de sărbători, datini și credințe ne-creștine (păstrate concomitent cu cele creștine și ținute cu aceeași religiozitate), care cu siguranță provin dintr-o tradiție anterioară, care nu poate fi alta decât tradiția dacică, conservată în mod miraculos în memoria populară. Autor, Denis Marian MALCIU Referință Bibliografică: MĂRȚIȘORUL ÎN TRADIȚIA POPULARĂ / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
cu numiții arhipăstori ai Bisericii, Preacuvioșii Părinți erau, după mersul timpului, mitropoliți ai Moldovei și Sucevei/Bucovinei. Se știe bine (dacă nu persistăm în năravul postdecembrist de-a exagera în negativ istoria) că în regimul comunist al lui Ceaușescu manifestarea religiozității nu era reprimată, ci doar „pedepsită”, cu îndulgență, să poarte o oarecare surdină; martirajul aparținea altor epoci. Cu Părintele Mitropolit (de atunci) Teoctist m-am întâlnit în vara anului 1981 în pridvorul Bisericii Mănăstirii Durău. Mă aflam cu soția și
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
legea naturală, iar această Lege este Dumnezeu sub care încolțește speranța: ” Din stâncile uscate Izvoare vor țâșni Iar oamenii vor bea Și nu vor mai muri. “(Talazuri ). Teofil Mândruțiu ,spiritual, face parte din stirpea poeților care au abordat în poezie religiozitatea, cum ar fi: Arghezi, N. Crainic, Radu Gyr, Vasile Voiculescu, Traian Dorz etc, dar “degetele “talentului său au apăsat pe multiple claviaturi, care au rezonat în acorduri sublime mai toată gama sufletului omenesc. El convorbește cu Ziditorul, chemând alături prietenii
TEOFIL MÂNDRUȚIU-POETUL SENTIMENTELOR ADÂNCI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340279_a_341608]
-
când aveau alt tip de conversații cu părinții”, crede Otilia Mantelers, mamă a trei copii și instructor Hand in Hand Parenting. Cel mai bine în această situație este ca părintele să îi transmită celui mic că va avea grijă cu religiozitate de timpul său de joacă și de distracție, oricât de multe teme ar avea și oricât de mult ar trebui să învețe. „Și nu numai atât: vom petrece zilnic timp special cu ei, 10-15 minute în care vom face tot
Cum să-i reobișnuim pe copii cu școala după vacanța de vară. Otilia Mantelers: „Cel mai puternic instrument al unui părinte este ascultarea” () [Corola-blog/BlogPost/338237_a_339566]
-
anumită oră. Însă se schimbă ceva mai mult de atât. Se schimbă spiritul lumii așa cum am cunoscut-o noi. Sigur că se schimbă. Avem de-a face și cu o lume paradoxală, în care ai oameni profund religioși, unii ducând religiozitatea asta până la fanatism și la o violență absolută, cele două convergând spre atentatele astea odioase. Dar trebuie să recunoaștem că toată populația islamică este profund religioasă. Populația occidentală se află, nu într-o eră atee, ci mai degrabă într-o
Am primit în dar de la familia mea libertatea. Lucrul ăsta nu are preț pe lume () [Corola-blog/BlogPost/338341_a_339670]
-
legat de filmele cu mafioți, în care îi vedeam pe aceștia ducându-se la biserică, rugându-se, spovedindu-se, pentru că apoi să meargă să fure, să bată, să ucidă etc. Mai nou, observ cum pare a fi o corelație între religiozitatea declarată a unor indivizi și/sau a unor națiuni, și gradul lor de corupție, vezi cazul Arabiei Saudite, Greciei, Indiei, Italiei, Spaniei, Thailandei și, evident, al României, precum și a diferitelor entități spirituale sau religioase implicate în diferite scandaluri. Vorbind strict
Bogații care se roagă ajung în paradis. Paradisul fiscal. Dar săracii? () [Corola-blog/BlogPost/338455_a_339784]
-
în școli ar trebui să fie predată ca o ramură a antropologiei culturale. Lumea credințelor este largă, versiunile sunt particulare, dar au în comun nevoia ancestrală a omului de a da explicații necunoscutului și limitelor lui de cunoaștere a lumii. Religiozitatea este o trăsătură comportamentală. În lume, idolatria există dincolo de religie. Dar cel mai fascinant lucru este apropierea între psihopatologie, psihiatrie și habotnicie sau chiar obsesie. Ceea ce mă uimește pe mine, personal, este contradicția dintre mesajul bisericesc ce promovează supunerea voluntară
psihoterapia după spovedanie. „Am avut în cabinet oameni cu ideație suicidară, după o discuție cu un preot legată de orientarea sexuală sau de un avort” () [Corola-blog/BlogPost/338464_a_339793]
-
cu caprele. Mai citisem povești cu Dumnezeu și Sf. Petru, dar niciodată nu le-am considerat mai mult decât povești. Poate că la fel aș fi făcut și de data asta dacă Tușa nu mi le-ar fi expus cu religiozitate. A fost un șoc, cu atât mai mult cu cât știam că citise Biblia de 4 ori, citise Viețile sfinților și nu lipsea de la biserică decât când era la oi. Deci nu era o ignorantă habotnică, știa în ce, cum
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
Constantin Pădureanu: Experiența împăcării de Ștefan Vlăduțescu Direcția în care ne conduce în esență romanul „Ierusalimul împăcării” (Craiova, Scrisul Românesc - Editura & Fundația, 2009) nu este aceea a religiozității, ci aceea a spiritualității. Păstrând proporțiile, se poate afirma că, precum în legătură cu Arghezi s-a vehiculat ideea de a fi fost un „poet religios”, pe prozatorul Constantin Pădureanu unii ar putea, din decodificarea titlurilor unora dintre lucrările sale, să persevereze
CONSTANTIN PĂDUREANU: Experienţa împăcării, de Ștefan Vlăduțescu () [Corola-blog/BlogPost/339562_a_340891]
-
de esență angelică, LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ a adus în inima celui care i-a ascultat versul toate cugetările profunde ale spiritului creator omenesc. În arta dramatică plină de sacralitate a artistei, artă legată într-un fel organic de matca genuină a religiozității sale vădite, s-a simțit întotdeauna plutind peste firea răsfățată a imperfectului spectru humanoid melancolia unei emoții fără umbre și fără vreme a ne-temporalității celeste, ne-temporalitate în cuprinsul căreia Doamna Poeziei nemairostite, din păcate, azi sălășluiește, prin Voie
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
Titiana Dumitrana Publicat în: Ediția nr. 1452 din 22 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului SĂ FII OM! Am auzit, de multe ori, în casa părintească, îndemnul Să fii om!-părea să fie sfatul sfaturilor, culmea înțelepciunii, care trebuia transmisă, cu religiozitate, copiilor, mai ales în pragul desprinderii lor de vatra parintească! Mie, însă, îmi suna atât de golit de conținut încât nici nu am avut vreodată curiozitatea să întreb ce înseamnă să fii om! Îmi părea o dovadă de comoditate care
SĂ FII OM! de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342433_a_343762]
-
Argumente ontologice” 11-13 Lector dr. Gabriel VACARIU, Universitatea din București, Facultatea de Filosofie, „Dumnezeu a murit demult. Cum scăpăm de infinit?” 13-15 Prof. dr. Gheorghiță GEANA, Academia Română, Institutul de Antropologie „F.I. Rainer", Universitatea din București, Facultatea de Sociologie, „Geniu și religiozitate” 15-16 Acordarea diplomelor ------------------------------ A consemnat, Victorița DUȚU București 30 august 2012 Referință Bibliografica: Victorița DUȚU - TEISM VS. ATEISM - INVITAȚIE LA VERNISAJ / Victorița Duțu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 609, Anul ÎI, 31 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
INVITAŢIE LA VERNISAJ de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/342492_a_343821]
-
de cerul însuși.” (Sfântul IGNATIE Briancianinov) Dumnezeu l-a creat pe Om, dându-i Chipul Său și făcându-l astfel ființă și persoană ortodox-religioasă. Prin această genă religioasă Omul poate uni în sine lumea pământească cu cea cerească. Prin natura religiozității sale, așadar, Omul este liber, dar dependent de existențialitatea și cunoșterea lui Dumnezeu, Teologie care implică totodată propria cunoaștere, dar și cunoașterea universală. Trăirea religioasă trebuie să se manifeste permanent, viu, plenar, deopotrivă: intern și extern. Teologic, numai prin sinele
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
lui George Gershwin. Ca urmare, Ivan Lungu a fost invitat acasă la Stieber să asculte împreună comorile muzicale primite de la Menuhin. Și iată-i pe amândoi, întinși comod pe covor, cu un coniac lângă ei, ascultând cu un sentiment de religiozitate, opere celebre în interpretări celebre. Această întâmplare l-a impresionat pe scriitor în așa măsură, încât i-a inspirat și titlul cărții. Găsim, însă, în carte, și multe alte momente, perioade din viața sa. Demne de reținut sunt călătoriile făcute
IVAN LUNGU: „ASCULTÂND GERSHWIN PE COVOR” de GABI MOSCOVICI în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341222_a_342551]
-
pe mesele a zeci de restaurante, am gustat din sute de farfurii și-am achitat sute de notă de plată. În majoritatea n-am mai intrat a doua oară, puține sunt cele la ale căror sosuri și dulcețuri revin cu religiozitate. Aș fi putut să jur că nimic nu mă mai poate da pe spate în materie de gastronomie. Ei bine, recunosc spășită că m-am înșelat. Există un loc care m-a uimit cu totul. Se cheamă Chez Marie și
Perfectul la farfurie [Corola-blog/BlogPost/100010_a_101302]
-
său de studii din perioada vieneză-crescusem în Biserică; iar el cunoștea, la vârsta de douăzeci de ani, nu numai învățăturile cuprinse în Evanghelii, ci și pe cele ale lui Platon, pe cele ale lui Confucius, Zoroastru, și Buddha; și punea religiozitatea, oricare ar fi ea, mai presus de toate.” (Gh. Bogdan-Duică, Despre Luceafărul lui Eminescu. Brașov-1925, p. 14) . Unul din Suișurile sale de aspirație, de cunoaștere Supremă a fost cel filosofico-metafizic, dar rămâne tare mâhnit de devierea spre stânga, spre psycho-physiologia
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
și tuturor celorlalți factori care, într-un fel sau altul, au în grija lor întărirea și promovarea elementului românesc pe aceste plaiuri de hotar. Într-adevăr, este un lucru de alfabet creștinesc că nu se poate trezi, întări și promova religiozitatea credincioșilor fără o regulă de participare a lor la slujbele bisericești. Ori, în Oradea există o singură Biserică ortodoxă, care, acum, nu mai ajunge. Nu mai ajunge nici pentru ortodocșii orădeni, al căror număr e mereu în creștere. Necum pentru
DIN SERIA: PRO MEMORIA CRÂMPEIE DIN ACTIVITATEA PASTORAL – MISIONARĂ A EPISCOPULUI DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI (1903 – 1960; EPISCOP: 1936 [Corola-blog/BlogPost/343119_a_344448]
-
actuale în studiul limbii române Timișoara română IF 120 Teoria și practica traducerii (engleză și franceză) Timișoara română IF 120 25 Filosofie Consiliere și consultanță filosofică/ Philosophical counselling and consultancy Timișoara engleză IF 120 100 Fenomenologia și hermeneutica filosofică a religiozității Timișoara română IF 120 Filosofie și științe socioumane Timișoara română IF 120 26 Istorie Arheologie și mediu în contextul dezvoltării durabile Timișoara română IF 120 150 Istorie conceptuală românească în context european Timișoara română IF 120 27 Teologie Religie, cultură
ANEXE din 3 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273647]
-
deosebiri însemnate inclusiv între exemplele care intră în aceeași categorie. Nu există, prin urmare, un model, pentru că această relație s-a constituit în timp, printr-o chimie socială și religioasă sofisticată, în care intră, deopotrivă, tradițiile, istoria locală, gradul de religiozitate al populației, influențele externe sau pecetea confesională. Referința apodictică la un așa-numit „model european“ în gestionarea relațiilor Stat-Biserică este deci un abuz, iar acceptarea ei tacită este o altă manieră a laicatului de a rămâne timorat și defensiv (fie
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
ar fi o tabără omogenă, care știe ce vrea și, mai ales, care poate fi așezată într-o singură categorie. Statistica nu face decât să întărească această idee, inclusiv atunci când se aplică la cetățenii României: în termenii comparativi ai sondajelor, religiozitatea acestora ar fi mult peste media europeană, românii fiind, declarativ, foarte harnici în a-și declara credința. Dar o cercetare calitativă ne-ar dezvălui incomparabil mai multe și ar fi un instrument pentru a explica - totuși! - lipsa prezenței publice a
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
lipsa prezenței publice a discursului religios, în ciuda dominației cantitative indiscutabile. La pelerinaje, iconițele sunt vândute ca în talcioc, pe post de talismane purtătoare de noroc - afirmă, cu multă seriozitate și responsabilitate, Domnul Dan Dungaciu Iată doar câteva ipostaze sociologice ale religiozității românilor, fără pretenții de exhaustivitate. Prima categorie este cea a „omului religios“, credinciosul propriu-zis, care frecventează biserica regulat și stă binișor și la nivelul catehetic. Este o categorie sociologică constantă, chiar dacă greu de cuantificat. A doua categorie este cea a
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
boală de trecut, o moștenire de căpătat, o căsnicie de refăcut. A treia categorie este cea a „credinței fără apartenență“. Acest personaj este credincios, dar nu poate crede tradițional. Este credincios, dar nu mai aparține Bisericii creștine. Nevoia lui de religiozitate se livrează acum unor forme exotice, asiatice, sau diverselor eclectisme mistice răsăriteano-orientale. Sociologii numesc asta „noi mișcări religioase“. A patra categorie este cea a „apartenenței fără credință“. Această categorie aparține Bisericii tradiționale, zgomotos chiar, doar că aparține altfel. Nu atât
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/378919_a_380248]
-
Icoana, candela au împodobit întotdeauna spațiul rugăciunii personale din fiecare casă, iar participarea la Sfânta Liturghie a fost asociată unui adevărat pelerinaj în straie de sărbătoare, unui urcuș spiritual către miezul sărbătorii care se împlinește în casa Domnului Iisus Hristos”. Religiozitatea lor s-a născut și a crescut adăpându-se din Liturghie. ”Creștinul ortodox, pășind cu pioșenie în spațiul liturgic, în biserica văzută, are sentimentul unei treceri care-i va înrâuri viața în chip tainic și, alăturându-se semenilor, este gata
STELIAN GOMBOŞ, SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREȘTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOȘILOR, EDITURA “MITROPOLIA OLTENIEI”, CRAIOVA, 2014, 422 PAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 172 [Corola-blog/BlogPost/381870_a_383199]