3,239 matches
-
neamțul pe turcu și luase mult loc neamțu de la turcu... în fine, văzând că turcii pierdeau, Șerban se dăduse cu nemții, cu rușii, cu leșii, scopul său fiind de a ajunge într-o zi împăratul creștinătății la Țarigrad, făcând să renască Bizanțul. Nu era rău. Dar deloc, deloc. Totuși, istoria nu se întoarce. Mai ales când nu există energia necesară... Vreme măruntă de intrigi și păcăleli. Ca la bâlci. Astfel, boierii moldoveni care mai țineau cu Dumitrașcu, trec imediat de partea
Starea economiei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9401_a_10726]
-
chinurilor terestre, să nu te contopești cu duhul ființei supreme. A doua formulă este complimentul sublim care i se poate aduce cuiva pe pământ. Evreii au nuanțat și mai înspăimântător lucrurile: a doua moarte poate fi eliberatoare, prin ea poți renaște în înalt, dar și pe de-a-ntregul distrugătoare: pentru cine nu se poate desprinde de lumea de jos, a doua moarte garan tează infernul, focul gheenei. Această recapitulare îmi evocă bătrânele bordeluri de lux: la primul etaj - necesitatea și un
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
datorită incapacității autorului lor de a le transpune în opere. Drum Drumul de la idee până la înfăptuirea ei este uneori lung și anevoios. Grai Rotund îmi este graiul cel dulce și sublim în care îmi exprim simțămintele și gândurile. Scriitor Scriitorul renaște și redefinește lumea prin propria sa viziune artistică. Scrierea cărții Scrierea unei cărți este un proces comparabil cu chinurile facerii, cu deosebirea că în cazul creației literare sau științifice efortul este de mai lungă durată și se produce în plan
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
legende purtate de apele Dunării. Cu o elită care înseamnă ceva și astăzi. Ieșirea dintr-un context sumbru și întunecat a fost, pentru mine, spectacolul Chira Chiralina, făcut de Cătălina Buzoianu împreună cu scenografii Dragoș Buhagiar și Irina Solomon. Atunci, a renăscut și trupa teatrului "Maria Filotti", și dorința pentru această artă. Dincolo de stratul emoțional al confesiunii creatorilor, de nebunia care a dat ocol creației, de aerul poetic tulbărător, de danteluri și tonuri în sepia, de fumul țigărilor de foi și al
înapoi, la literatură! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8037_a_9362]
-
romanul este un spațiu al dedublărilor, al identităților multiple (și George și Helga apar în ipostaze diverse, subiecți ai unor dedublări ce-i transformă în purtătorii unor măști virtuale), ai călătoriilor în trecut, ai învierii morților (fiul încearcă să-și renască tatăl). În aceste suprapuneri de planuri temporale, orizonturile realului, realizabilului și irealului se confundă. Fabulația devine anticipație și retrăire, făcând posibilă reversibilitatea lumii, dar și recompunerea propriei vieți, însă după legile cărții, unde dispare principul cauzalității și al cronologiei. La
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
parte din vitalismul de odinioară. Terrei i se mai dă o șansă, însă pentru această șansă societatea de pe Axiom trebuie să se trezească din narcoza hedonistă. Dragostea celor doi roboți ca primum movens pune în mișcare o întreagă lume, care renaște sub semnul ecloziunii vegetale. Excelentă ideea de a transfera întregul potențial de afecțiune uman unor roboți și, dincolo de emoția care se declanșează din recuperarea unor gesturi familiare limbajului îndrăgostiților, al afecțiunii în general în registrul robotic se află reflecția asupra
Wall-E și Eva by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8197_a_9522]
-
luat locul per-so-najului exemplar și forma supradimensionată s-a înfățișat maselor drept proiecție mo-nu-mentală. în locul erminiilor au apărut tra-tatele de estetică proletcultistă, realismul a devenit obligatoriu socialist, iar beneficiarul a năpîrlit la comandă și din om pur și simplu a renăscut ca om nou, animat de nobilul sentiment al spaimei și al obedienței. Sistemul s-a ruinat acum, vestigiile lui artistice zac prin depozitele muzeelor, iar cărțile de estetică au amorțit și ele. Dacă privim, însă, cu puțină atenție în jurul nostru
Comunismul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9619_a_10944]
-
tradiționalul caviar și somon fumé, cu lăutari lelițo și cu folkiști, noaptea veseli, ziua triști. Îi puteți asculta pe Nelu Ploieșteanu cu care Gheorghe Dinică a mai cîntat, precum Ștefan Iordache cu Sanda Ladoși, pe George Vintilă, ex Phoenix, care renaște din propria cenușă ca pasărea cu apetit pentru autodafe și între toate cele, la comandă un tango de corazon, cum ordonă nea Didi Sfiosu. Iar cînd e discuția mai aprinsă pe chestiune de doctrină financiară sau de finețuri ciocoiești, Vintilă
Ticăloșii și România "care este"... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9733_a_11058]
-
dobândă mare. Coaliția interzisă în schema lui Patriciu a scos complet balamaua din joc. Stația lui de benzină a rămas fără clienți. Ambițiile absurde ale lui Tăriceanu au aruncat în aer aproape toate punțile către putere. Cu tandemul Antonescu-Orban, speranțele renasc. Chiar dacă pentru Traian Băsescu adversarul lui Tăriceanu nu este decât un politician cu părul vopsit și cu nume de floare, cel puțin nu-l scoate din minți. Lui Orban chiar i-a lăudat evoluția politică în campania pentru locale. Cu
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în șapte zile va fi bine, totul va lua o întorsătură grozavă, se vor petrece numai lucruri bune, va fi lapte și miere de flori de tei, tu vei înflori, vei fi cea mai iubită, cu dragostea cea nouă, transformată, renăscută din cea veche, va ninge cu zahăr pudră, căsuțele vor fi din turtă dulce, toți vor mânca turtă dulce pe străzi și prin parcuri, toți vor plimba copii de mână, apele vor fi foarte curate și sfințite, va mirosi a
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
singurul care s-a bucurat la înmormântarea soției sale. Adică situația aceea, atât de tristă și de nedorită pentru ceilalți, era întocmai viceversa pentru el. Asta, căci pasărea Phoenix era acum vie în inima lui, văzând cum îi parcă deodată renaște idealul din cenușa răposatei, fiindcă toate acele neîmpliniri și zbateri supărătoare, pe care le încercase el până atunci, simțea acum cum i se topesc grabnic și fără întoarcere, întocmai așa cum se topește zăpada în fața soarelui de vară. Iar aceasta se
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
De curând, însă, venise primăvara. Acest anotimp are puterea să demonstreze cel mai bine că există izvoare de bucurie, care nu seacă niciodată: frumusețea naturii și a viețuitoarelor. Astfel că, peste tot unde priveai în jurul tău, vedeai numaidecât natura cum renaște din cenușa în care, doar cu câteva luni mai devreme, frigul o prefăcuse fără milă. Iarba fragedă creștea vioaie și, în multe locuri, deja erau răsărite și încântătoarele flori primăvăratice. Mestecenii și plopii își desfăceau frunzulițele cleioase și înmiresmate, pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fereastra - blocată și aia - a biroului de lucru. N am avut niciodată prilejul să mă căsătoresc. Cred că, prin purtarea lui, un bărbat vrednic și un soț adevărat nu face decât s-o înalțe pe femeia lui, determinând-o să renască. Nimeni, pe mine, însă, nu m-a înălțat vreodată. Necăsătorindu-mă, n-am avut niciodată prilejul de a avea un copil al meu, un copil pe care să-l iubesc, de care să am grijă neîncetat, pe care să-l
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
la mine așa cum o voi face-o eu, zi de zi, cu mult drag. Numai o dragoste mărturisită și Împărtășită te poate face să simți prețul fiecărui minut, valoarea fiecărui cuvânt. Nu pot decât săți mulțumesc pentru acest sentiment născut, renăscut În sufletul meu. Te-ai strecurat În gândurile mele și Încerci să păstrezi o distanță aparentă, cred că prudent este cuvântul cel mai potrivit ( așa mi se pare). În fiecare noapte, Înainte de a adormi, pornesc Într o lungă și minunată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
păpuși destul de reușite, cu ochii, sprâncenele, nasul și gura cusute din ață colorată. De aceea, cam puțin îngrijorate, mă priveau, așteptând cu nerăbdare să vadă reacția mea. Eu luasem păpușa, o cercetasem și apoi o strânsem tare la piept. Se renăscu bucuria pe chipul și în sufletul meu. Eram cea mai fericită!” Dragostea adevărată poate să suplinească orice lipsuri, orice nevoi! „Cei doi vecini” - fragment epic cutremurător, puternic moralizator. Se pun în discuție mai multe problematici: sărăcia, lipsa iubirii, condiția de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ei prin care se vedea cerul.”. Valențele purificatoare ale incendiului, dublate de schimbarea vremurilor și a generațiilor, contribuie, mai ales cele din urmă, la luarea hotărârii sătenilor de a ridica o nouă biserică, pe ruinele celei vechi, făcând-o să renască din cenușă, precum mitica Pasăre Phoenix. Hotărâre pornită din convingerea că „Biserica este comoara spirituală a unui sat, fără aceasta oamenii vor fi săraci și bolnavi sufletește.”. „Ploaia” - „poem” dedicat ploii și copilăriei evocată în deplina ei libertate și inocență
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
păpuși destul de reușite, cu ochii, sprâncenele, nasul și gura cusute din ață colorată. De aceea, cam puțin îngrijorate, mă priveau, așteptând cu nerăbdare să vadă reacția mea. Eu luasem păpușa, o cercetasem și apoi o strânsem tare la piept. Se renăscu bucuria pe chipul și în sufletul meu. Eram cea mai fericită! Mama răsuflă ușurată și mă întrebă: - Îți place păpușa? - Da! Îmi place! am răspuns eu plină de bucurie. Era făcută din pânză și umplută cu tărâțe, dar era importantă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
păpuși destul de reușite, cu ochii, sprâncenele, nasul și gura cusute din ață colorată. De aceea, cam puțin îngrijorate, mă priveau, așteptând cu nerăbdare să vadă reacția mea. Eu luasem păpușa, o cercetasem și apoi o strânsem tare la piept. Se renăscu bucuria pe chipul și în sufletul meu. Eram cea mai fericită!” (Păpușa). Stăpânid narațiunea și tehnica dialogului, Lidia Vrabie excelează în evocări, aducând în fața cititorului pagini emoționante, în care fiecare cuvânt din rostirea literară poartă sigiliul sincerității, precum și a nestrămutatei
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
ai instituției respective, dar, virulent criticat și contestat, de alții. Așa e viața, spunea el, adeseori, fie apărându-se, fie autoaplaudându-se. Cine te hulește, acela te și iubeste; cine te apasăacela te și ridică; cine te ucide acela te și renaște! Asta-i viața oamenilor, în general, dar, mai cu seamă, a celor mari, mari de tot. Elicopterul personal, aproape zilnic, își lua zborul, ori, revenea la pista de aterizare, în admirația tuturor celor care-i știau, cât de cât, rostul
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mișcare o să-mi pierd echilibrul. Era un fel de amețeală. Pământul și tot ce îl popula se îndepărtaseră peste măsură de mine. Speram vag într-un cutremur de pământ sau într-un cataclism care mi-ar fi fost dat ca să renasc într-un univers cald și luminos. Înainte de a mă culca, am spus de mai multe ori: „Moarte, moarte...“ Nu deschisesem gura. Dar sunetul vocii mă sperie. De altfel, îmi pierdusem vechea îndrăzneală. Era asemenea muștelor care invadează casele, când începe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
ar fi zis Așa da, atunci Gerard ar fi trebuit să-i facă propunerea, ceea ce ar fi deschis o variantă a relației lor, extrem de periculoasă. Se sculă de pe scaun. Umbra lui își recăpătă încet capul, urechile, gâtul și o mână. Renăștea văzând cu ochii. Ce miracol! Acuma din umbra Iozefinei nu se mai vedea nimica. Ca și cum n-ar fi fost până acuma, și ea acolo, tupilată la picioarele umbrei lui. Stinse lumina și umbra lui fusese pe loc înghițită de umbrele
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
unice lângă tine și că în acea zi când te-ai trezit cu mine acasă la gazda ta, ardeam de nerăbdarea de a te vedea. Este și acesta un nemaipomenit medicament: să revezi o persoană dragă. Ți se pare că renaști. Altfel simți că cerul nu se va degaja de nori grei, niciodată... Ceea ce nu-mi dă liniște este înstrăinarea ta. Te simt mai mult ca oricând, rece. Prea rece. Și nu-ți stă în fire să te comporți așa. Poate
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
de la Tatar Bunar, la lichidarea căreia au participat și jandarmii de la Ismail. Îmi amintesc de vaporul ,,Dacia” care făcea legătura Ismailului cu țara. La acea vreme, Ismailul era un orașport cam de mărimea Hușului; avea străzile pietruite; fugare amintiri plăcute renasc imaginea tramvaiului cu cai, cu care mă plimbam deseori. Mama pleca deseori la Iași, la moșii. Provenea dintr-o familie bogată, era și fiica vitregă a generalului Ernest Baliff, mareșal al palatului în timpul regelui Ferdinand. Acest Baliff, după cum veți vedea
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
după ce stingea lumina, nu-l mai vedea pe ecranul minții decît pe „Noul Marlon“ (numele provizoriu al vînzătorului de la Morning Star). Bill era de-a dreptul uimit, căci pasiunea soției sale, după ce dăduse oarecari semne de oboseală În ultimele săptămîni, renăscuse din propria-i cenușă ca pasărea Phoenix, cum obișnuiesc să spună poeții. Naggie hotărîse, Încă din prima zi a căsniciei lor, că nu-l va Înșela niciodată pe Bill cu alt bărbat și Încă nu-și schimbase această hotărîre. Dar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
făcuse liniște. Imagini dezolante, vă spun că mi se rupea inima, oamenii mergeau la casele lor, ce-i cu șandramaua asta de la Inter? mă întreb luînd-o spre Unirii, resturile Baricadei mai fumegau încă trist. Dom’ Roja, se însuflețește Tîrnăcop, o să renască totul, cauciucurile, camionul, mesele și scaunele de la Dunărea, autobuzul. O să vi se mai dea o șansă s-o luați de la capăt, spune Dendé. Ce se-aude? Unde vă duceți? Stați cuminte dom’ Șef, zice Gulie, noi o să ne întoarcem într-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]