1,609 matches
-
internaționale. Adopțiile naționale au rămas însă la un nivel foarte scăzut. Din 1997 s-a produs o schimbare de optică în sistemul de protecție a copilului, neînsoțită însă de o politică socială coerentă cu efecte pe termen lung. Axul acestei reorientări a constat doar în dezinstituționalizarea copiilor și promovarea formelor alternative la instituții, fără a se lua în calcul și efectele negative ale dezinstituționalizării. Mai ales pentru copii mici, s-a promovat formula plasamentului familial, care, în fapt, poate fi doar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
intermediarul poate acționa ca agent legal ori clandestin. Această situație de inovație și difuziune nu poate fi înțeleasă în afara precizării că migrantul nu este, de regulă, un individ care are rădăcini în țara de destinație. Situația lui nouă îi permite reorientarea după oportunități. Prin urmare, devine explicabil de ce în mometul în care a lucra clandestin în Germania implică riscuri mari (expulzarea pe baza tratatului de readmisie și interdicția de a ieși din țară pentru o perioadă), migrantul își orientează căutările către
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Incluziunii Sociale (CASPIS) CASPIS este o comisie interministerială a cărei concepție de organizare și funcționare vizează coordonarea dezbaterilor privind politicile în domeniul sărăciei și excluziunii sociale, și nu implementarea directă de programe. Filosofia CASPIS se înscrie în procesul global de reorientare de la abordarea sărăciei privită numai din perspectiva resurselor financiare la abordarea mai cuprinzătoare a excluziunii sociale ca fenomen dinamic și multidimensional. Rolul CASPIS este de a coordona dezbaterile privind măsurile antisărăcie, de a furniza un cadru de acțiune în care
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
abandonat obsesiile politice aderând la mișcarea postmodernistă. Această metamorfoză a fost inaugurată în 1989 de către Peter McLaren și Rhonda Hammer. Eseul lor „Critical Pedagogy and the Postmodern Challenge: Toward a Critical Postmodernist Pedagogy” (1989) a jucat rolul de „manifest al reorientării”75. Ambiția acestor critici era aceea de a include postmodernismul în pedagogia critică. Dar schimbarea s-a produs în sens invers: postmodernismul a „invadat” pedagogia critică abolind hegemonia neomarxistă și neopsihanalitică. În centrul dezbaterilor a fost așezată problematica relațiilor dintre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dificultate sau în situații de risc au fost centrate pe: - prevenirea și reducerea abandonului copiilor de către propriii părinți, prin sprijinirea familiilor aflate în situații dificile; - restructurarea serviciilor și instituțiilor de tip rezidențial existente, inclusiv a serviciilor pentru copiii cu dizabilități; reorientarea utilizării resurselor financiare, materiale, umane și tehnice ale acestora către organizarea și diversificarea de servicii alternative la protecția rezidențială și reducerea numărului copiilor instituționalizați; - îmbunătățirea, completarea și armonizarea cadrului legislativ necesar în vederea organizării și funcționării sistemului de protecție a copilului
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cu cerințe educative speciale au acces la toate sursele de reabilitare/recuperare psihopedagogică, medicală și socială, la serviciile de asistență necesare și disponibile în comunitate sau în unitățile specializate, inclusiv în cele de învățământ special; b) evaluarea, expertizarea, orientarea și reorientarea școlară și profesională a copiilor cu cerințe educative speciale, precum și stabilirea tipului și gradului de handicap revin unor comisii interdisciplinare de expertiză alcătuite din specialiști cu pregătire diversă (medici, psihologi, psihopedagogi, asistenți sociali, educatori etc.); c) principiile evaluării, expertizării, orientării
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și profesională a copiilor cu cerințe educative speciale, precum și stabilirea tipului și gradului de handicap revin unor comisii interdisciplinare de expertiză alcătuite din specialiști cu pregătire diversă (medici, psihologi, psihopedagogi, asistenți sociali, educatori etc.); c) principiile evaluării, expertizării, orientării și reorientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educative speciale vor avea în vedere: - examinarea globală și individualizată a fiecărui copil în parte cu privire la întregul său potențial de dezvoltare și învățare; - expertiza și evaluarea complexă care include examinarea medicală, psihologică, pedagogică
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de apartenență (altfel spus, evitarea efectelor negative care pot fi provocate de eticheta nosologică a deficienței sau incapacității); b) decizia de orientare spre învățământul special va avea un caracter temporar, oferind copilului posibilitatea de a reveni pentru reexaminare complexă și reorientare (respectarea dreptului copilului de a avea șanse egale la educație și, atunci când rezultatele evaluărilor permit, posibilitatea integrării lui în învățământul obișnuit); c) se va evita, pe cât este posibil, practica de a decide reorientarea cazurilor, după tipul și gradul deficienței, totdeauna
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de a reveni pentru reexaminare complexă și reorientare (respectarea dreptului copilului de a avea șanse egale la educație și, atunci când rezultatele evaluărilor permit, posibilitatea integrării lui în învățământul obișnuit); c) se va evita, pe cât este posibil, practica de a decide reorientarea cazurilor, după tipul și gradul deficienței, totdeauna în jos, de la unități școlare cu cerințe instructiv‑educative de nivel mai ridicat către unități educaționale cu oferte educative reduse; d) în deciziile de orientare școlară și profesională se va avea în vedere
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
1948). Comedia de moravuri Burtă verde (1952) batjocorește carierismul politic, dar, lipsită de consistența tipologică din ...Escu, pare mai curând o autopastișă sub semnul schematismului tendențios al epocii în care este scrisă. De altfel, după 1944 are loc o anume reorientare a autorului spre probleme social-morale, însă cu o inspirație secătuită. Nici comedia lirică Madona (1947) nu mai atinge fiorul poetic din Visul unei nopți de iarnă. Pe lângă configurarea unor personaje cu valoare de simbol (Spirache, Chiriachița, Doruleț) și stăpânirea desăvârșită
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
de debut. Tehnica e, totuși, alta: crisparea metaforică se detensionează aici prin dialogism, teritoriul referințelor suportă o schimbare benefică, iar înscenarea textului torsionează versurile într-o sintaxă de melopee. O nouă etapă anunță volumul Cavalerul din drezină (1992), care atestă reorientarea poeziei către dimensiunea etică. Autoreferențialitatea revine, dar cu o funcție diametral opusă față de poemele „italiene”, de vreme ce nu mai indică reflexivitatea subiectului liric, ci vidul de substanță al obiectului („cavalerul”), simplă „ființă de hârtie” gonflată prin transfuzii frazeologice. Când masca livrescului
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
teme; deși veridică, observația poate fi aplicată în cazul oricărui poet romantic. Alte cronici și studii din aceeași carte relevă însă o incontestabilă evoluție la P., care se deplasează acum dinspre semiotică și psihanaliză către ontologie și hermeneutică. Rezultatul acestei reorientări este și amplul eseu Miorița - o hermeneutică ontologică (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor), care propune o reinterpretare a baladei dintr-o perspectivă estetico-filosofică, în linia Heidegger-Gadamer-Ricoeur- Vattimo. Ideea centrală, potrivit căreia corpusul mioritic ar abrevia o concepție ontologică similară celei heideggeriene
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
fac unui element este diferită, sursă la rândul ei de tensiuni și conflicte interne. Noile structuri sunt adesea promovate, pe o perioadă lungă de timp, de unii membri ai sistemului, prin modificări treptate ale elementelor care îl compun și prin reorientarea lor structurală. Capitolul 7 RELAȚIILE DINTRE SISTEMEtc " Capitolul 7 RELAȚIILE DINTRE SISTEME" Până acum ne-am concentrat atenția asupra analizei sistemului social, a dinamicii sale interne și a relațiilor sale cu mediul. O asemenea perspectivă nu este însă suficientă. Societatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
inerții a tradiției. În societățile trecute, inegalitatea socială a fost mereu asociată și cu nivelul de calificare și școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este de ordinul unei reorientări sociale: lupta împotriva mentalităților elitiste, asociate tradițional cu profesiile înalt calificate, dar și acceptarea provizorie a unor diferențieri ca inevitabile. După cum se poate observa, cele patru teorii explică diferențierea calității vieții în moduri diferite, având consecințe practice distincte în raport cu interesele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ele caracterizate, inevitabil, printr-un anumit diletantism. Se produce o explozie a publicațiilor: 211 publicații În medie În anii 1969-1973, vârful plasându-se În 1971 (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983). Etapa a patra: remarginalizarea sociologiei - 1974-1989 În 1973 se produce o reorientare ideologică bruscă a conducerii de partid. În acest an Ceaușescu lansează ceea ce s-a numit „revoluția culturală”. Dincolo de formulările șocante, În substanța sa, revoluția culturală era inevitabilă. În forme mai lipsite de stridențe, ea s-a petrecut În toate țările
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și impresii. De la numărul următor D. Nanu, constatând puținătatea talentelor locale ce nu reușeau să asigure textele pentru revistă (garantată financiar timp de un an de editor și colaboratori), trasează în articolul O nouă îndrumare literară direcțiile ce se impun: reorientarea spre traduceri („Mai bine o traducere bună, decât o originală mediocră”), selectarea riguroasă a lucrărilor originale („nu vom publica decât pe acelea care au desăvârșita maturitate a talentului”), publicarea documentelor de interes pentru specialiști și studierea folclorului, „unde se găsește
PALODA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288633_a_289962]
-
pentru că în Trifești e ieftin porumbul. Se duce înapoi și dă cu peste 10.000 de kilograme” (lider local, 54 de ani). Deși la nivelul liderilor de opinie locali există conștiința și inițiativa de a informa oamenii că este necesară reorientarea producției agricole către culturi alternative, aducătoare de profit, în perspectiva intrării pe piața europeană, populația manifestă o inerție în ceea ce privește cultivarea pământului. Cei care se axează pe creșterea animalelor (vaci, oi, cai, porci), a păsărilor și pe apicultură par să se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de competență similare unor centre universitare din lumea occidentală. Din păcate, dacă au scăpat teferi după slalomul uriaș printre zecile de examene ale celor patru ani - unele materii având un tarif fix de trecere -, studenții la Teologie preferă o urgentă „reorientare profesională”, când nu se angajează la vânătoarea de burse în universitățile apusene („heterodoxe”, se înțelege). Nu vă așteptați ca vreunul să sufle o vorbă despre această gravă stare de lucruri și nici ca visul unei Academii de excelență să devină
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unui ansamblu de proiecte precum: moduri de viață durabile (Suedia), produse durabile (Marea Britanie), cumpărături durabile (Elveția), turism durabil (Franța), construcții durabile (Finlanda) sau cooperare cu Africa (Germania). Trecerea la moduri de producție/consum/comercializare durabile presupune însă o mulțime de reorientări care pot fi formulate în felul următor: 1) ecomisirea energiei, creșterea eficacității utilizării energiei, decarbonizarea economiei, utilizarea energiei nepoluante (solară, eoliană), investiții în surse de energii renuvelabile; 2) integrarea costurilor sanitare, sociale și de mediu în evaluarea și fixarea prețurilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
ridică deasupra empiriei, rezidă in caracterul a priori al principiilor ei, precum și în certitudinea apodictică a legilor ei fundamentale. Ceea ce dovedește că influența acelei tradiții wolffiene în care s-a format filosoful a supraviețuit, chiar dacă într-o formă mai atenuată, reorientării critice a gândirii sale. Christian Wolff și wolffienii au propus diferite variante de întemeiere a priori a legilor mișcării. Dintr-un principiu ontologic ca acela că materiei îi este proprie o forță care se opune mișcării și din principiul rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de-a treia întrebare a fost dat de Kant prin evidențierea funcției regulative proprie ideilor transcendentale ale rațiunii. Filosofia teoretică a lui Kant ni se înfățișează drept deosebit de modernă tocmai prin această din urmă dimensiune a ei ținând seama de reorientarea istorică care a avut loc în filosofia științei în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Este important de observat că principiile intelectului, care fac posibilă experiența în genere, au și o dimensiune regulativă. Principii constitutive ca cea de-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
aceasta, neînțelegerea a ceva esențial din mesajul ei44. Să observăm că această perspectivă asupra actualității filosofiei lui Kant este mult mai elaborată decât cea a lui Petrovici. Concluzia lui Florian va fi că eliberarea de psihologism și promovarea consecventă a reorientării logic-transcendentale a filosofiei va cere depășirea lui Kant. Teza logic-transcendentală este încărcată de termeni psihologiști și lucrul nu ne miră fiindcă opera lui Kant nu poate fi complet purificată fără a fi complet nimicită de orice urmă de psihologism... Se
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ci o formațiune istorică. Subiectului transcendental și subiectului moral autonom al universalismului raționalist i se opune afirmarea unicității și istoricității ireductibile a structurilor intelectuale și spirituale. Ca realități istorice unice, irepetabile, acestea pot fi comparate cu organismele. Unul din cercetătorii reorientării istoriste a gândirii, care a căpătat contururi clare încă în epoca lui Kant și Goethe, caracteriza astfel conflictul ei cu raționalismul universalist al filosofiei luminării: „O gândire relativizantă, cu toate primejdiile ei, a pășit în locul credinței în adevăruri absolute, atemporale
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mi-a păsat de oameni, de strania lume coruptă în care trăim și de felul în care orice om care încearcă să fie cinstit pare în cele din urmă ori sentimental, ori de-a dreptul prost (Ibidem, p. 315). Ca și cum reorientarea n-ar fi fost destul de radicală, el este nevoit să constate că pilonul-forță al scrisului său, eroul-detectiv, începe să-i scape printre degete: Știam că personajul Marlowe s-a schimbat și m-am gândit că trebuie să se fi schimbat
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Lambru, M.; Mărginean, I. (coord.), 2004, Parteneriatul public-privat în furnizarea de servicii sociale, Editura Ziua, București. Mărginean, I., 2000, Economia politicilor sociale, Editura Ars Docendi, București. Mărginean I., 2004, Politica socială. Studii 1990-2004, Editura Expert, București. Mărginean, I., 2004, „Imperativul reorientării, dezvoltării și diversificării serviciilor sociale individualizate pentru copii”, Revista de Asistență Socială, nr. 1. Midgley, J., 1997, Social Welfare in Global Context, Sage Publications, Thousand Oaks. Petrescu, C., 2004, „Subvenționarea publică de servicii sociale. Studiu de caz asupra Legii nr.
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]