911 matches
-
fost foarte greu datorită masivelor mișcări umane. Zeci de telegrame-fulger sau adrese erau trimise autorităților locale în încercarea gestionării cât mai raționale a fondurilor uriașe pe care ne forțaseră ocupanții ruși să le punem la bătaie și nu numai pentru repatriați ci și pentru soldații sovietici staționați aproape prin orice comună din țară. Mai trebuie puse la socoteală eforturile de război uriașe cu care România fusese impusă de către noii noștri „aliați” care s-au dovedit a fi mai răi și mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
arcanul de către zeloșii polițiști rurali sau urbani deveniți brusc uneltele cele mai de nădejde ale foștilor inamici. Iată ce scria acesta prefectului în adresa nr.1.588/1 martie 1945: „... astăzi s’au prezentat diferiți cetățeni care vor să se repatrieze în URSS, solicitând drepturile bănești acordate conform ordinelor în vigoare”. Explicația lui Harnagea era următoarea: „Din declarațiile lor, rezultă că la data de 22 iunie 1944, data începerii ostilităților între România și URSS, se aflau în România ca cetățeni români
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Stalin: toți refugiații din România, acasă! Iată ce mai scrisese subprefectul în documentul sus-citat: „Împuternicitul Comisiunei Aliate de Control din județul Fălciu cere a se acorda aceste drepturi (halal drepturi, subl.și n.ns.) tuturor cetățenilor ce vor să se repatrieze în URSS indiferent de data sosirii în România (subl.ns.)”. În acest caz, ofițerul comitea un mare abuz de putere deoarece art.5 din Convenția de Armistițiu conținea date foarte clare asupra celor supuși repatrierii! Rezoluția prefectului suna astfel: „Intervenție
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Lipcani), ș.a. Pe un alt tabel mic se regăsește familia Andrei și Maria Corniță din Ciuculeni, județul Lăpușna, ce erau însoțiți și de fiica lor Anastasia ce pe atunci (1945) avea vârsta de 16 ani. Știind sigur că dacă se „repatriază” în Basarabia numită de către ocupanți Republica Sovietică Socialistă Moldovenească se duce la moarte sigură, preotul Profir Mircea, paroh al bisericii din satul Crăsnășeni, comuna Tătărăni, județul Fălciu, îi adresa o cerere prefectului Florescu, la 27 martie 1945, în care dădea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
centrale de a lămuri odată pentru totdeauna problema repatrierilor, pe la județe tot nu se știa metodologia sau nu se voia a fi respectată și aici credem că cea mai mare vină o aveau rușii înșiși care aveau toate motivele să „repatrieze” pe rudă, pe sămânță tot ce le pica în gheare. Iată că chiar și la data de 24 martie 1945, Biroul pentru Repatrierea Cetățenilor Aliați pendinte de Prefectura Fălciu trimitea Ministerului de Interne, recte Comisiei pentru Aplicarea Convenției de Armistițiu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
scheletul solid al fostei Poliții de siguranță), nimic nu mai poate provoca mirarea. Amenințarea din finalul documentului nici măcar nu fusese cât de cât camuflată deoarece pe atunci rușii învățaseră de la Stalin că manierele elegante sunt pierdere inutilă de timp. w. „Repatriați una pianină și una mașină de cusut mică!” Punctul 12 al Convenției de Armistițiu prevedea în mod clar și categoric returnarea în Rusia sovietică a bunurilor capturate de armata română din timpurile bune ale ofensivelor victorioase spre est. Bine nțeles
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în întregime de statul român. Aici, sovieticii au făcut o „concesie” autorităților noastre în sensul că, „...nu beneficiază de ajutoare bănești pentru hrană și îmbrăcăminte cetățenii sovietici sosiți în România înainte de 27 iunie 1940 dar care doresc, totuși, să se repatrieze în URSS”. Oricum, prețul acestei adevărate extrădări făcute cu complicitatea autorităților românești și în special a comuniștilor, a fost enorm, secătuind și mai mult finanțele țării și-așa șubrezite din cauza economiei aruncate în aer de război. Pretențiile sovietice au avut
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu petrol și curățirea a 4 vagoane ce au fost necesare pentru repatrierea cetățenilor sovietici”. Translatorul de limba rusă Pulpea Petre a încasat suma de 7.600 de lei pentru perioada 16-20 iunie 1945, cât a însoțit garnitura CFR cu repatriați de la Vaslui la Iași. Trenul era prevăzut și cu un agent sanitar uman, Romulus Vasilichi, care pe durata de 4 zile a transportului a încasat suma de 6.792 de lei, cu titlu de diurnă de deplasare. Autoritățile românești voiau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
technic” al prefecturii Vaslui, care se referă la costurile prilejuite de: „...confecționarea a două paturi duble și unul simplu întrun vagon de marfă CFR [precum și]... repararea acoperământului vagonului din tablă veche”. Intențiile clare ale rușilor de prelungire a călătoriei „fericiților” repatriați cam până prin Siberia, reies și din pretenția acestora de a se „...confecționa și instala câte o sobă în fiecare vagon” al cărei preț era de 46.230 de lei, cu tot cu manoperă. Desigur, acest „stat” a fost un etalon deoarece o
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
avea în compunere mai multe vagoane. Pentru lucrările enumerate mai sus, dulgherul Filip I. din Vaslui a încasat suma de 130.140 de lei. Nici gardianul public Braunstein Iancu, care pe perioada transportului a avut grijă să nu dezerteze vreun „repatriat benevol”, nu a fost uitat, el primind suma de 4.480 de lei. De altfel, paza convoaielor feroviare cu repatriați a fost instituită tot prin prevederile unui alineat al articolului 5 din Convenție. După cum se va vedea mai la vale
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
iulie 1945 semnat „pentru” ministrul de Interne de M. Moșoiu, suna așa: „...se aduce la cunoștință că cetățenii români care au primit indemnizațiile de hrană și îmbrăcăminte deoarece au fost greșit considerați cetățeni sovietici, trimiși în URSS iar de acolo repatriați în țară (subl. în orig.) nu pot fi urmăriți pentru restituirea sumelor”. Sumele de bani la care face referire ordinul reprezintă, desigur, cele plătite falșilor „repatriați sovietici” în contul hranei și al îmbrăcămintei. O adresă din 27 august 1945 a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Stalin erau prioritare. Răzbunarea pregătită românilor din stânga Prutului, numai pentru simplul fapt că au fugit din calea urgiei războiului, trebuia să fie radicală așa cum s-a procedat și cu tătarii din Crimeea. Uneori, jandarmii vasluieni reușeau să captureze câte un „repatriat sovietic” așa cum s-a întâmplat cu tânăra Sonia Marchidan de 18 ani, prinsă în gara Buhăiești. Cu această ocazie, zelosul „plotoner” major Costandache Gheorghe a „dresat” un proces-verbal, într-o magistrală „limbă de lemn” folosită cu succes și astăzi. Tânăra
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cei originari din Basarabia, Bucovina de Nord sau teritoriile ocupate la est de Nistru ce s’ar mai afla în județul nostru să se prezinte la această Prefectură până la data de 20 decemvrie crt. să declare dacă vor să se repatrieze. În cazul când nu se prezintă în acest termen, nu li se va mai acorda posibilitatea de repatriere (s.n.)”. În continuare, se arată procedura care trebuie urmată și anume: „...declarațiile de repatriere vor fi date în mod liber în fața unei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în România, nu au vrut să mai plece de aici dar aceștia nu au avut absolut nicio șansă în demersul lor! Anaska Maria (Elisavetovska - Rostov), Kazacenko Elena și Libnicenko Nadia (orașul Stalino, raionul Stalin, Ukraina) și mulți alții au fost repatriați cu forța, contrar Convenției de Armistițiu pe care o semnaseră și sovieticii! Mari probleme au avut și cetățenii români care după Unirea din 1918 s-au stabilit în Basarabia sau Bucovina de Nord unde s-au căsătorit și și-au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
stabilit în Basarabia sau Bucovina de Nord unde s-au căsătorit și și-au făcut un rost. Refugiați în țară după 27 iunie 1940, s-au trezit ca după 12 septembrie 1944 (data semnării Armistițiului) să fie forțați să se repatrieze. Uneori, i-a salvat un document numit „Certificat de cetățenie română”. Au fost, desigur, și cazuri de repatriere voluntară și vom da un singur exemplu. Aculov Ioan, cu domiciliul anterior în satul Bahmutea, județul Tighina declară că a venit în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Aculov că în anul 1943 a fost arestat în orașul Câmpina, județul Prahova pentru politică comunistă. Se pare că acest individ n-a fost altceva decât un spion trimis în România. Pe parcursul anului 1945 au fost constituite șase „loturi” de repatriați din județul Vaslui. N-am putut afla numărul acestora pe fiecare „lot”, dar global, există la dosar o „Situație cu cetățenii sovietici înscriși și repatriați și drepturile bănești acordate” întocmită de prefectura Vaslui, în care se scriu următoarele: „...între 01
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Mixte (prezidată de colonelul sovietic K. Smirnov iar mai târziu de locotenentul major Antosiak); completarea unei declarații prin care cetățeanul putea opta, teoretic, pentru rămânerea în România sau pentru repatriere; predarea actelor de identitate (unde existau); eliberarea unei adeverințe de repatriat. După cum spuneam, teoretic, chestionații puteau opta pentru rămânerea în România dar practic, cine ajungea în fața acestor adevărați inchizitori medievali, avea soarta pecetluită. Prin urmare, cetățeanul X intra la comisie „român” și când, peste câteva minute, ieșea cu adeverința în mână
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de „competenta” comisie, „cetățean sovietic”. Declarația cuprindea următoarele câmpuri ce trebuiau completate de către cetățeanul adus în fața comisiei: numele și prenumele; cetățenia pentru care optează; locul și data nașterii; ultimul domiciliu avut în URSS; ocupația; localitatea în care vrea să se repatrieze; motivul pentru care a venit în România și data sosirii (amănunte foarte importante în opinia unilaterală și subiectivă a rușilor!); unde a locuit în România; ce ocupație a avut; de cine a fost întreținut; documentele de identitate pe care le
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
neasemănare între caligrafia folosită la semnătură (ca să nu mai vorbim despre neștiutorii de carte!) și textul propriu-zis. Cetățeanul C. Alexei de 28 de ani, născut în comuna Mărcăuți-Orhei și stabilit în comuna Dănești-Vaslui și-a justificat refuzul de a se repatria scriind în declarație că „...sunt împroprietărit și căsătorit în această comună”. Bine nțeles că nu a fost luat în seamă, odată ce-l regăsim pe lista de repatriați primind toate drepturile, mai puțin bani pentru îmbrăcăminte, deoarece a spus că nu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
simptomatic pentru acele vremuri grele. Pe data de 18 august 1945, șeful acestui post trimitea un raport scris forului superior, Legiunea de Jandarmi Vaslui, în care se spunea: „...în gara Rebricea este garat de 6 zile un tren sovietic cu repatriați URSS, în număr de 1200 care, din cauza lipsei de hrană, au devastat culturile de răsărită, porumb și fasole ale locuitorilor comunei Scânteia. Vă rugăm să luați măsuri”. Tot în această perioadă jandarmii vasluieni semnalau prefecturii apariția speculanților de ruble (în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu trotil pe liniștitul Prut, tulburând liniștea pașnicilor și înspăimântaților locuitori, dar și spărgându-le sticlele de la geamuri datorită bubuiturilor. Trecând la subiect, trebuie spus că refugiații puteau fi categorisiți în trei ramuri: 1) Cei care CHIAR doreau să se repatrieze (foarte puțini!); 2) Cei care nu doreau să plece în URSS sub nicio formă, dar care erau prinși cu arcanul, legați fedeleș și trimiși în reședințele județelor sau ale municipiilor și orașelor, acolo unde era cazul. Aceștia erau duși ca
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
periculoși în fața inchizitorilor sovietici unde erau FORȚAȚI să completeze câte o declarație, dacă știau carte; dacă nu știau, le-o completa conțopistul român atașat CAlC-ului, după cum credea el de cuviință sau după cum îi dictau muscalii. În acest caz, viitorii „repatriați” își puneau amprenta degetului mare pe o cruce făcută din cerneală neagră sau albastră. 3) Cei din ultima categorie, puteau fi considerați a fi privilegiați, deoarece, ei erau cei ce REFUZAU repatrierea, din diverse motive dar care musai trebuiau a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
care voiau să plece și cei care fuseseră forțați să o facă și acest fapt este dat de diferența dintre documentele emise de către Poliția Bârlad ce pe atunci era condusă de către avocatul Zainea Buhuși. b. Refugiați ce urmau a se repatria La data de 16 noiembrie 1944, Poliția Bârlad trimisese Prefecturii Tutova adresa nr.751, semnată atât de șeful instituției, cât și de șeful Biroului Siguranței, comisarul N. Teodoru. În acest act, era vorba despre două declarații completate de către „... Bobișteanu Ștefan
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
instituției, cât și de șeful Biroului Siguranței, comisarul N. Teodoru. În acest act, era vorba despre două declarații completate de către „... Bobișteanu Ștefan din com. Bărăgani, jud. Cahul și Haisuc Irina din com. Tărăseni, jud. Cernăuți”, care doreau, chipurile, să se „repatrieze” în „străvechile teritorii rusești” (așa cum suna propaganda oficială a lui Stalin și a acoliților săi), Basarabia și Bucovina de Nord. Potrivit declarației semnate olograf, Bobișteanu se născuse la 5 aprilie 1908 în localitatea de mai sus, și venise în România
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
la Schineni, voia să facă cale întoarsă în satul Comrat, jud. Tighina. Pricop Nina (1921), ar fi vrut să ajungă în satul Cimișlia, jud. Tighina, împreună cu „studenta” Pricop Aglaia (1924) și Pricop Ștefanida (1902). Elisabeta Iscenco (1904) dorea să fie repatriată musai la Chișinău, unde avea domiciliul pe str. Ștefan cel Mare, nr.65. Tânăra de numai 16 ani Rutkovski Anastasia Alexandrovna, venită la Bârlad „... în iunie 1944 cu Cantina Crucei Roșii” și angajată ulterior ca „...translator la Comandantul militar URSS
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]