361 matches
-
să se adreseze unor elevi care nu cunosc anumite informații științifice, trebuie să-și adapteze actul comunicativ în contextul în care constată că elevii posedă deja respectivele informații). (2) Cum relaționează locutorul cu interlocutorul/interlocutorii? Prin raportare la "rolurile"30 reperabile în context, asumate de participanții la actul comunicativ, la Eul intim și la cel public (vezi supra), la ierarhiile existente sau nu, la relațiile preexistente sau la cele care se formează pe măsură ce actul comunicativ se derulează etc. Optime sunt, în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
acceptarea unui ritual al comunicării; (b) faptele ce consideră locutorul important a fi prezentat în contextul respectiv; (c) opiniile ce consideră locutorul a fi relevant pentru situație (opinii subsumate așa-numitului "dialog oficial", în termenii lui Collett, 2005, p. 89, reperabil într-o situație de comunicare); prezintă opiniile care să nu constituie o amenințare la adresa feței pozitive sau negative a participanților la actul comunicativ; (d) sentimentele, reacțiile emoționale transmitere voluntară sau involuntară a manierei de raportare a locutorului la mesaj, la
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu, la un moment dat, actul comunicativ, de a "preda" cuvântul interlocutorului/unuia dintre interlocutori, de a-și încheia intervenția etc. * * * Dincolo de componenta explicită a mesajului transmis de către locutor într-o anumită situație de comunicare, există o componentă implicită, latentă, reperabilă în condițiile "citirii"/decodării diferitelor tipuri de indicatori ai comportamentului comunicativ al locutorului indicatori verbali vezi Tabelul nr. 8, indicatori nonverbali vezi Tabelul nr. 9, respectiv paraverbali vezi Tabelul nr. 10. Importante sunt, în acest sens, atât conștientizarea de către locutor
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
în limba română; ulterior se compară cu ceea ce a dorit să transmită locutorul 1; * exercițiu de decodare nonverbală de exemplu, a unui film lipsit de coloana sonoră 73; ulterior, se compară mesajul excerptat din prima variantă a filmului cu cel reperabil în varianta completă a filmului; * Spate în spate 74 partenerii se privesc timp de un minut, apoi trebuie să se așeze spate în spate și fiecare dintre ei să-și amintească detalii din vestimentația celuilalt; ulterior se compară răspunsurile cu
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
trebuie să le aibă în vedere: * observarea diferitelor tipuri de comunicare teatrală și a valențelor contextuale ale actelor comunicative subsumate acestora; * identificarea particularităților acestora, cu accent pe elementele limbajului teatral; * decodarea și interpretarea, contextualizată, a indicatorilor verbali, nonverbali și paraverbali reperabili în spectacolul de teatru ca act de comunicare; * exersarea folosirii tehnicilor teatrale valorificabile în anumite contexte comunicative (comune sau subordonate lumii teatrului); * actualizarea, adaptată, a anumitor tehnici teatrale în situații de comunicare date sau (re)create. III.1. Tehnici ale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
de teatru ca act de comunicare; * exersarea folosirii tehnicilor teatrale valorificabile în anumite contexte comunicative (comune sau subordonate lumii teatrului); * actualizarea, adaptată, a anumitor tehnici teatrale în situații de comunicare date sau (re)create. III.1. Tehnici ale instanței locutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru Instanța locutorială este reprezentată, în comunicarea interpersonală și în cea didactică/educațională, prin "comunicator" cel care construiește și transmite un mesaj interlocutorului/ interlocutorilor, într-un anumit context comunicativ; în această ipostază, locutorul poate actualiza tehnici teatrale subsumate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
așadar, pentru comunicarea-teatru, despre o instanță locutorială coroborată sumă și, în același timp, interacțiune a instanțelor locutoriale individuale enumerate anterior. În ambele tipuri de contexte comunicative (1. comunicare, în general, aici cu accepțiunile: interpersonală, respectiv didactică/educațională; 2. comunicare-teatru) sunt reperabile și necesită exersare diverse tehnici comunicative verbale, nonverbale și paraverbale, care vor fi prezentate în continuare din perspectiva utilității lor pentru locutorul comun (parte a spectacolului comunicării cotidiene în general sau în particular), respectiv pentru cel specializat (parte a spectacolului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
jur, în salonul de spital; sau un copil bucuros, entuziasmat bunicilor care au venit în vizită; sau o persoană cu deficiențe de auz unui prieten etc.), exprimând bucurie reală sau, dimpotrivă, ironie, nemulțumire etc. III.2. Tehnici ale instanței interlocutoriale reperabile în comunicare/comunicarea-teatru Instanța interlocutorială este concretizată, în comunicarea interpersonală, respectiv în cea didactică/educațională, în persoana căreia i se adresează locutorul interlocutorul asumându-și, în context, un anumit rol (de prieten, de fiu, de coleg, de profesor, de elev
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
replică disprețuitoare; replică ironică etc.; * tehnici nonverbale: * În oglindă 42: exercițiu în perechi interlocutorul trebuie să fie atent la gestica și mimica locutorului și să le imite; * exerciții de percepție 43 participanții, cu ochii închiși, trebuie să discrimineze toate mirosurile reperabile în contextul comunicativ în care se află, respectiv toate mișcările pe care le simt în jurul lor; * Interlocutorul obiectiv/ Interlocutorul subiectiv 44 o persoană stă în fața colegilor; aceștia trebuie să spună ce le "comunică" mai întâi, obiectiv, apoi subiectiv comportamentul nonverbal
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
organizată (despre trecut, întâmplări, scopuri) pe care celălalt nu le dobândește niciodată pe deplin. Relațiile interumane se bazează pe gradul în care cei doi parteneri reușesc să facă față acestei realități" (Duck, 2000, p. 14) și (b) particularizând, anumite atitudini reperabile pe axa + ; sunt diferențiați, în acest sens, în literatura de specialitate, șase "dipoli" care acoperă aproape întreaga gamă a atitudinilor pozitive și negative pe care le poate adopta o persoană în comunicarea interpersonală: descriere și evaluare; orientare către problemă și
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
p. 155). 22 Pentru accepțiunile competenței de comunicare, vezi Șerbănescu, 2007, pp. 62-63; Sălăvăstru, 2004, pp. 226-227 etc. 23 Relevantă este, în acest sens, și problematica tranzacțiilor pe care le implică orice relaționare/comunicare interumană, în condițiile în care sunt reperabile, în practică, trei tipuri de tranzacții: simplă (complementară), încrucișată (când nu se mai comunică pe aceeași lungime de undă) și complicată (ascunzând un conflict) Birkenbihl, 1998, p. 99. 24 Vezi și Eul intim versus Eul public, în accepțiunea lui Abric
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dramatic este scris, în principiu, pentru a fi "spus"/prezentat spectatorului (cf. Popescu, 1990, p. 132). 86 De altfel, se consideră că "teatrul nu povestește, el prezintă" (Mihalevschi, 2008, p. 7), implicând așadar ideea de participare a mai multor instanțe reperabile într-o situație de comunicare, teatrul fiind astfel "prin excelență dinamic" (Jianu, 2010, p. 27). 87 Vezi, în acest sens, și diferențierea între "macrosecvențe", "secvențe medii" și "microsecvențe" reperabile în structura unei piese de teatru: "macrosecvențe: acte; secvențe medii: scene
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
p. 7), implicând așadar ideea de participare a mai multor instanțe reperabile într-o situație de comunicare, teatrul fiind astfel "prin excelență dinamic" (Jianu, 2010, p. 27). 87 Vezi, în acest sens, și diferențierea între "macrosecvențe", "secvențe medii" și "microsecvențe" reperabile în structura unei piese de teatru: "macrosecvențe: acte; secvențe medii: scene sau tablouri; microsecvențe, constând în acte de limbaj principale (interogații, porunci, reproșuri) sau în acte scenice (acte de limbaj + acțiuni fizice)" (Bodiștean, 2009, p. 180). 88 În cazul unui
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
sens: "întreabă-i pe oameni cum le place să li se spună" "rostind numele oamenilor așa cum doresc aceștia, le arăți că îți pasă de ei" (Fine, 2008, pp. 40-41). 9 De evitat, în acest sens, "pseudo-dialogul" (Leroy, 1974, p. 68), reperabil în unele situații de comunicare didactică/educațională, dar și în cele de comunicare interpersonală, în care singurele răspunsuri "corecte"/acceptabile sunt cele pe care le are în vedere profesorul/adultul/locutorul atunci când adresează o întrebare elevului/copilului/interlocutorului, în general
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
activă nu este justificată/motivată (când interlocutorul se simte manipulat, când mesajul este redundant și interlocutorul consideră că nu mai are nimic de câștigat prin urmărirea locutorului etc.), vezi Cameron, 2006, p. 116. 58 Particularizând, în cadrul comunicării didactice/educaționale sunt reperabile (cf. Zelinschi, 2006, pp. 16-17): comportamente pozitive (de solidaritate; de destindere; de acord); negative (de dezacord; de tensiune; de antagonism); neutre (răspunsuri își spune părerea, informează, repetă, confirmă etc.; probleme cere o opinie, o evaluare, cere sugestii, direcționări etc.). 59
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
convorbiri internaționale la prețuri foarte mici este oficiată de compania Skype [...]. Programul este accesibil pe PC-uri, însă și pe telefoanele mobile ("Compact", 23.VI.2008). În context negativ dar și devine dar nici, virtual cu aceleași variante funcționale, greu reperabile însă din cauza frecvenței de apariție reduse: (38) Până în 12 decembrie, pe aeroportul Kogălniceanu nu vor mai ateriza avioane militare, dar nici civile ("Realitatea TV",27.IX.2007). 5.2.2.6. Desemantizarea și interpretarea sa, de către vorbitori, doar ca un
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ei necesare în plan comunicativ. În condițiile în care, în formarea studenților de la specializarea menționată, studierii Limbii române îi este alocat un singur semestru, lucrarea de față se constituie într-o propunere de prezentare sintetică (prin "repere") a principalelor coordonate reperabile la fiecare nivel al limbii (nivel fonetic/ fonologic, nivel lexical-semantic, nivel morfologic, nivel sintactic și nivel stilistic) și de lansare de provocări în plan aplicativ, în vederea fixării acestor conținuturi. Maniera aleasă este, așadar, una de tip didactic, reperele teoretice având
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
finit în sistemul limbii; sunetul reprezintă concretizarea unui fonem, fonemul reprezintă o clasă de sunete care îndeplinesc aceeași funcție (vezi supra, valoarea funcțională a fonemului). I.1.2. Unități fonetice/ fonologice suprasegmentale 10 Accentul, intonația, pauza și ritmul/ cadența sunt reperabile la nivel suprasegmental, având funcții specifice în comunicare. Accentul 11 pronunțarea mai apăsată a unei vocale dintr-un cuvânt are rol în diferențierea unor unități de tipul: * silabă: silabă tonică (cea care conține vocala accentuată: accent) vs. silabă posttonică (silaba
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
semivocalei față de vocală, se realizează distincția între: * diftongi ascendenți (semivocală + vocală): iepure, voios, a-cua-re-lă, no-uă, seară, vreo, soartă; * diftongi descendenți (vocală + semivocală): fii, doi, vrei, lui, căi, a-u-riu, mereu, vi-sau, pârâu, hău. În cazul în care diftongul nu este reperabil în interiorul unui cuvânt, ci al unei structuri, se consideră că diftongul respectiv este sintactic: de-al lor (diftong sintactic ascendent), de-i spune (diftong sintactic descendent). Triftongul este grupul de sunete alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
alcătuit dintr-o vocală și două semivocale aparținând aceleiași silabe. În funcție de locul vocalei față de semivocale, se disting: * triftongi ascendenți (semivocală + semivocală + vocală): i-ni-mioa-ră, leoar-că; * triftongi echilibrați (semivocală + vocală + semivocală): veneau, spuneai, iau, iei, zme-oai-că. În cazul în care triftongul este reperabil în cadrul unei structuri, nu în interiorul unui cuvânt, se consideră să triftongul respectiv este sintactic: i-au spus, le-ai spus, ți-oi spune (triftong sintactic echilibrat). Hiatul este grupul de sunete format din două vocale succesive care fac parte din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
jargon. (a) Arhaismele 51 sunt unități lexicale actualizate în epoci anterioare, ieșite azi din uzul vorbitorilor comuni de limbă română (ele sunt, însă, folosite, de exemplu, de către istorici sau în discutarea unui text care are conținut istoric etc.). Arhaismele sunt reperabile: * la nivel fonetic/ fonologic: subt, dirept, pre, cătră (arhaisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: ienicer, sultan (trimit către referenți care nu mai există în prezent arhaisme lexicale); lege (cu sensul de "religie"), carte (cu sensul de "scrisoare"), rost (cu sensul de
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ele nu s-au impus/ nu au fost acceptate: fidanțată (logodnică)53. (c) Regionalismele sunt unități lexicale actualizate contextualizat, având ca premisă raportarea la anumite repere de tip spațial și anume, apartenența locutorului la o anumită regiune 54. Regionalismele sunt reperabile, cu precădere: * la nivel fonetic/ fonologic: șî, di pi, du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clasă semantico-gramaticală de la o valoare morfologică la alta): * Poiana = substantiv propriu (nume de localitate) < substantivul comun poiană; * Olandă = substantiv comun ("țesătură") < substantivul propriu Olanda etc. Mijloacele externe de îmbogățire a vocabularului sunt reprezentate de împrumuturile 69 din alte limbi, împrumuturi reperabile: * la nivel fonetic/ fonologic: sunetul Φ din cuvântul sufleur, sunetul ü din cuvântul tul etc.; * la nivel lexical: hamburger, mouse, reverie, a face knock-out etc.; * la nivel morfologic: terminația a în cuvinte precum coca-cola, agora etc.; * la nivel sintactic: apoziția
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o să plece are să plece o pleca a pleca; foarte rar rarisim etc.; * la nivel sintactic sinonime sintactice: A votat favorabil pentru el/ favorabil lui.; Este bine de știut/ să știi. etc. Cu excepția clasei articolelor, în cadrul tuturor celorlalte clase semantico-gramaticale sunt reperabile serii sinonimice: substantivale (băgare de seamă atenție), adjectivale (cu capul în nori distrat neatent), pronominale (cine știe ce ceva), numerale (tuscinci câteșicinci), verbale (a-și lua zborul a se înălța a se ridica), adverbiale (din când ân când uneori), prepoziționale (în fața înaintea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ca relație semantică, între cuvinte asemănătoare la nivelul formei orale/ scrise, diferențiate însă în planul conținutului: a evalua [situația] a evolua [pe plan personal], sar par car dar far har iar jar rar țar zar etc. Primul exemplu ilustrează paronimia reperabilă în cadrul unei anumite clase semantico-gramaticale76 (aici, cea a verbelor) vs. al doilea exemplu cumulează, în seria paronimică, unități aparținând unor clase semantico-gramaticale diferite (într-una dintre interpretările posibile: verb predicativ sar, car, verb copulativ par, substantive far, har, jar, țar
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]