1,527 matches
-
de transcriere a formei tetramerice a P53. Același mecanism funcționează probabil și în numeroase sarcoame umane, ca urmare a amplificării protooncogenei mdm 2, în urma căreia crește nivelul oncoproteinei MDM. Cele mai multe mutații punctiforme ale genei p53 apar spontan, prin erori de replicare și nu prin acțiunea unor agenți mutageni. Erorile de replicare sunt datorate activității mutatoare a ADN polimerazei (a cărei genă a suferit la rândul ei mutație), apoi depurinării și dezaminării 5-metilcitozinei, sub acțiunea unor agenți oxidanți (radicalii liberi ai oxigenului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
probabil și în numeroase sarcoame umane, ca urmare a amplificării protooncogenei mdm 2, în urma căreia crește nivelul oncoproteinei MDM. Cele mai multe mutații punctiforme ale genei p53 apar spontan, prin erori de replicare și nu prin acțiunea unor agenți mutageni. Erorile de replicare sunt datorate activității mutatoare a ADN polimerazei (a cărei genă a suferit la rândul ei mutație), apoi depurinării și dezaminării 5-metilcitozinei, sub acțiunea unor agenți oxidanți (radicalii liberi ai oxigenului și monoxidul de azot). În insulele CpG, în care restul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
MIN-. Cele MIN+ prezintă alele suplimentare pentru o bună parte dintre toți markerii testați, indiferent de localizarea lor cromozomală. La bacteria Escherichia coli a fost descris sistemul Dam de metilare a Adeninei din secvența GATC, la un anumit timp după replicare. Sistemul Dam identifică catena matriță și corectează selectiv catena nou sintetizată, numai dacă Adenina nu a fost încă metilată. Sistemul enzimatic Dam recunoaște, excizează împerecherile eronate și le înlocuiește cu perechi normale Watson-Crick de baze azotate. Mutațiile genelor care codifică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
membrii familiei E2F, care reglează transcrierea unui număr de gene celulare implicate în proliferarea celulară și sinteza ADN, incluzând protooncogenele myc și myb și genele care codifică pentru dihidrofolat reductază, timidin-kinază și ADN polimerază toate aceste enzime fiind esențiale în replicarea ADN. E2F este prezent în celule normale, într-un complex activ cu RB. Legarea RB1 blochează funcția E2F ca activator al transcrierii și complexul RB1-E2F poate acționa ca un represor. E1A și alte proteine oncogene virale se leagă la aceeași
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
asociată la aproape 15% dintre tumorile maligne de colon, sporadice și ereditare, nenumărate situsuri microsatelitice ale genomului uman sunt afectate de mutații. Mutațiile apărute la nivelul microsateliților se întâlnesc în tumorile cu fenotip RER+, adică fenotip mutator, cu erori în replicare. Genele h msh2 (2p 16), hmlh (3p 21-23), hpms1 (2q 31-33) și hpms2 (7p 22) aparțin MRS și cosegregă familial cu microsateliții strâns lincați lor. Mutațiile acestor gene în condiție heterozigotă în linia germinală, condiționează transmiterea dominantă a predispoziției la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
este un analog al folatului utilizat în terapia anticanceroasă suferă amplificare pe măsură ce concentrația de MTX administrat celulelor în cultură sau șoarecilor de experiență este crescută, asigurând rezistența acestora la concentrații din ce în ce mai mari ale medicamentului. Amplificarea genei dhfr se realizează prin replicare saltatorie a ADN inițiată succesiv de mai multe ori, la nivelul aceleiași regiuni a replicării, în sectorul cromatinei în care se află această genă. Regiunea cu material genetic amplificat devine progresiv mai mare și brațul cromozomal se alungește. Acest mecanism
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
administrat celulelor în cultură sau șoarecilor de experiență este crescută, asigurând rezistența acestora la concentrații din ce în ce mai mari ale medicamentului. Amplificarea genei dhfr se realizează prin replicare saltatorie a ADN inițiată succesiv de mai multe ori, la nivelul aceleiași regiuni a replicării, în sectorul cromatinei în care se află această genă. Regiunea cu material genetic amplificat devine progresiv mai mare și brațul cromozomal se alungește. Acest mecanism de amplificare genică ar putea explica principiul lamarckist al eredității caracterelor dobândite. Se produc multe
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1980, s-au folosit medicamente ce au ca țintă topoizomeraza II, enzimă care clivează ADN, realizând o incizie uni- sau dublu-catenară în ADN, asigurând astfel despiralizarea dublului helix ADN supraînfășurat. Topoizomeraza II este o enzimă esențială în „descurcarea” cromatidelor, după replicarea ADN. Medicamentele care țintesc topoizomeraza II nu interferă cu procesul de clivare, ci, mai curând, blochează repararea rupturilor dublu-catenare produse de această enzimă. Rezultatul este apariția rupturilor cromozomale dublu-catenare, ceea ce reprezintă fundamentul efectului lor citotoxic. Dar rupturile cromozomale stau și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
precum și erori la nivelul situsurilor de splicing. Multe dintre inserțiile și delețiile identifcate implică una sau două nucleotide și apar frecvent în secvențe repetitive mono- sau dinucleotidice, ceea ce indică faptul că ele sunt generate de alunecarea (slippage-ul) ADN-polimerazelor în cursul replicării ADN. S-a sugerat că elementele repetitive, chiar dacă au dimensiuni reduse, pot predispune la apariția de microdeleții în secvența brca1. În prezent rămâne problematică discriminarea mutațiilor care predispun la neoplazie, de polimorfismele genetice care nu au semnificație patologică. Mutația desemnată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sine, are valoare de mutație, fără însă a modifica structura genei. Dar, atunci când a fost menținut, el a fost supus unui intens proces de metilare, proces care se asociază cu modificările conformaționale ale cromatinei, mai ales la nivelul regiunilor cu replicare tardivă și cu represie transcripțională a secvențelor repetitive Alu și a transpozonilor (Bestor și Tycko, 1996). Dimpotrivă, mici porțiuni de ADN de ordinul câtorva kilobaze, numite „insule CpG” conțin multe repetiții ale acestui dinucleotid ce sunt protejate față de mecanismele metilării
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
influențează conformația cromatinei și care sunt asociați cu oncogeneza o reprezintă proteinele non-histonice ce aparțin suprafamiliei HMG (High Mobility Group). Proteinele HMG sunt proteine nucleare ubicvitare ce reglează și facilitează diferite activități în care este implicat ADN, cum ar fi replicare, transcriere, recombinare și reparare. Aceste proteine se leagă la ADN și la cromatină și acționează ca elemente arhitecturale, inducând modificări pe distanțe scurte sau lungi în structura situsurilor la care ele se leagă. Proteinele HMG influențează activitatea diferitelor molecule reglatoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ca rezultat: a) activarea procaspazelor; b) scindarea proteinelor antiapoptotice din familia BCL-2; c) hidroliza laminelor, cu rol de stabilizare a membranei nucleare, cu condensarea cromatinei; d) distrugerea proteinelor participante la reglarea funcției citoscheletului; e) alterarea funcției proteinelor care participă la replicarea și repararea ADN și la splicing-ul ARNm. Ținta caspazelor este poli (ADP-ribozo) polimeraza (PARP), enzimă care participă la repararea ADN. Pe baza rolului lor general în apoptoză, caspazele au fost împărțite în două grupe: inițiatoare și efectoare. Caspazele efectoare asigură
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genelor modificatoare (prin formarea de domenii heterocroma-tinice) în inactivarea genelor amprentate. Conform acestei ipoteze, poziționarea genelor modificatoare în cromozomii sexului este responsabilă de amprentarea genică diferențiată în funcție de originea gametică. Imunogenetică și Oncogenetică 495 31.1.2. PATTERN-UL TEMPORAL DE REPLICARE AL GENELOR AMPRENTATE Majoritatea studiilor realizate pe gene amprentate au indicat faptul că imprinting-ul genetic implică și elemente de control regional. Astfel, analiza pattern-ului temporal de replicare a genelor amprentate H19 și Igf2 de la șoarece, a demonstrat că alelele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gametică. Imunogenetică și Oncogenetică 495 31.1.2. PATTERN-UL TEMPORAL DE REPLICARE AL GENELOR AMPRENTATE Majoritatea studiilor realizate pe gene amprentate au indicat faptul că imprinting-ul genetic implică și elemente de control regional. Astfel, analiza pattern-ului temporal de replicare a genelor amprentate H19 și Igf2 de la șoarece, a demonstrat că alelele paterne se replică mai devreme decât cele materne, în cadrul fiecărui ciclu celular (Kitsberg și colab., 1993). Rezultatele sugerează faptul că există o legătură strânsă între imprinting-ul genetic și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
modificate, a fost evaluat în încercări clinice umane. Vaccinurile ADN au fost utilizate pentru imunizarea față de HIV-1 (Bagarazzi și colab., 1998). Evaluarea chimioterapiei, considerând combinațiile a doi sau trei agenți antiretrovirali, a generat optimism referitor la posibilitatea de a controla replicarea virală in vivo, dar aceste mijloace terapeutice sunt foarte costisitoare. Soluția vaccinării ar fi cea mai potrivită, dar nu s-a realizat un vaccin eficient pentru HIV-1. Cercetătorii sindromului imunodeficienței dobândite (SIDA) au căzut de acord că cel mai important
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de umplere a acestuia. Telomeraza este enzima diferențiată în celula eucariotă și înzestrată cu capacitatea de a umple un asemenea gol, prin adăugare în repetiții multiple de deoxiribonucleotide complementare matriței sale interne ARN, după care, adoptându-se mecanismul obișnuit de replicare a ADN, are loc convertirea monocatenei lungi într-o structură bicatenară stabilă care reprezintă telomera întregită în limitele sale normale de lungime. Activitatea telomerazică este intensă în celulele embrionare și în cursul primilor ani de viață. S-a constatat însă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Toate acestea arată clar că se impune identificarea de noi căi terapeutice în cazul acestei boli maligne. Telomeraza este o enzimă ribonucleoproteinică care asigură completarea golurilor rămase în urma exciziei ARN primer de la capătul 5’ al replicilor „leading” din procesul de replicare a moleculelor liniare, bicatenare de ADN, respectiv de la capetele cromozomilor eucariotici (Harley și colab., 1995, a și b). Majoritatea celulelor normale nu conțin această enzimă și pierd sectoare din ADN telomeric, în fiecare ciclu celular, ceea ce , în final, conduce la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
HSV-tk) în celulele tumorale. Aceasta reprezintă un prodrug care induce sensibilitate la medicamentul ganciclovir. HSV-tk fosforilează ganciclovirul (gcv) la forma monofosforilată gcv-P pe care kinazele celulare o convertesc în forma trifosfat - gcv-PPP care poate inhiba ADN polimeraza și în absența replicării ADN celulele tumorale mor. Retrovirusurile infectează doar celulele care se divid, ele pot infecta doar celulele tumorale, nu însă și neuronii care în mod normal nu se mai divid, și fiind blocați în G0. VPC implantate transferă gena HSV-tk în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
utilizată în cazul X-SCID (Strachan și Read, 2004). În principiu, celule stem hematopoietice sunt prelevate de la pacient și transfectate cu un construct genic = vector în care este inserționată o genă al cărei produs proteinic ar avea rolul de a inhiba replicarea HIV-1, după care celulele astfel transfectate sunt reintroduse în organismul pacientului. Cum patologia majoră a sindromului imunodeficienței dobândite implică infectarea și distrugerea limfocitelor T, se încearcă tocmai manipularea acestor celule spre a fi prevenită infecția HIV și instalarea SIDA. Virionul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a virionilor progeni. Aceștia sunt eliberați prin evaginare din limfocitele T infectate. Spre deosebire de retrovirusurile simple, HIV-1 codifică încă două proteine reglatoare Tat și Rev, care se leagă la secvențele TAR și RRE din genomul viral, secvențe care sunt esențiale în replicarea acestuia. De aceea, aceste secvențe au devenit ținta protocoalelor de terapie genică în SIDA (din Strachan și Read, 2004). Celulele manipulate in vitro manifestă înaltă rezistență la infecția cu HIV, precum și in vivo cu grefe de măduvă osoasă, rezistența durează
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Ri (de la Root Inducing) producătoare de rădăcini firoase, pe unele plante și tumori de colet, pe altele. Acestea au gene pentru agropină și au segmente derivate deopotrivă din plasmide nopalină și octopină (Lewin, 2000). Genele funcționale în bacterie codifică pentru replicarea plasmidului și pentru incompatibilitate, pentru transfer de material genetic între bacterii, sensibilitate la fagi și pentru sinteza altor compuși, dintre care unii sunt toxici pentru alte bacterii din sol. Genele utilizate de celula bacteriană codifică pentru transferul ADN în plantă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ADN dublu-catenar. Structuri circulare de ADN-T identificate în celulele infectate apar a fi generate prin recombinare între repetițiile de 25 perechi de nucleotide din stânga și din dreapta ADN-T, dar nu se știe dacă asemenea structuri circulare sunt intermediari de replicare sau de recombinare. Sunt multe probleme încă nelămurite ale acestui proces legat de integrarea ADN-T ca unitate integrală, ca număr de copii care sunt integrate, ca situsuri din genomul gazdă disponibile pentru integrare, ca reglare a genelor din ADN
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mare măsură de mediul în care acționează, însă ele contribuie în mod esențial la edificarea mediului. Nișa este multidimensională. Replicatorul trebuie să se adapteze la fiecare dintre aceste dimensiuni. Nișa unei gene este acea parte din mediu care îi permite replicarea. De aceea putem afirma că fiecare genă își creează nișa sa, așa cum fiecare specie își creează nișa ecologică în procesul evoluției. Mediul celular este multidimensional. În acest mediu fiecare genă își construiește propria nișă. În funcție de relațiile stabilite cu alte gene
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
sa, așa cum fiecare specie își creează nișa ecologică în procesul evoluției. Mediul celular este multidimensional. În acest mediu fiecare genă își construiește propria nișă. În funcție de relațiile stabilite cu alte gene, o genă capătă penetranță și expresivitate, devine dominantă sau recesivă. Replicarea unei gene depinde de prezența altor gene, depinde însă și de întreaga rețea autopoietică a celulei. Organismul reprezintă mediul care copiază genele - adevăratul replicator. Acest concept privește organismul ca parte a mediului în care genele își desfășoară existența și acțiunea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
prof. dr. Alexandru Ciocalteu Anexă 1 LISTA cuprinzând bolile pentru care asigurații beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuție personală 1. Hepatită acută virală cu HAV, HBV, HCV sau HGV, hepatitele cronice de etiologie virală (cu markeri de replicare virală pozitivi), ciroza hepatică 2. HIV/SIDA 3. Leucemiile, limfom Hodgkinian sau ne-Hodgkinian 4. Talasemia majoră (anemia Cooley), hemofilie 5. Epilepsia 6. Boală Parkinson 7. Miopatii 8. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresiva, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut
ORDIN nr. 788 din 16 noiembrie 1999 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126595_a_127924]