5,495 matches
-
marii prozatori ai Junimii sînt un dar al lui Eminescu. Slavici nu și-a terminat studiile la Viena, desi Junimea îi acordase o bursă iar, în 1874, Maiorescu, ministru fiind, i-a alocat un stipendiu (care, apoi, i s-a reproșat) îndemnîndu-l să-și dea doctoratul. Dar Slavici apare, în 1874, la Iași în căutarea unei slujbe (după ce mai lucrase, în Banatul sau, ca notar și secretar la un birou avocațial) și în 1875 capătă una, la București, ca secretar al
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
Buiciuc - Mircea Zaciu, în "Jurnal" (1991), spune: "... în orice scriitor somnolează un Mallarmé, un Kafka, adică ideea unei religii proprii, a scrisului, a singurătății, a izolării artistului de rest, ne reamintește același Bernard-Lévy. Și Mallarmé, răspunzând unor amici care-i reproșează că nu ăactionează: "Je ne connais pas d^autre bombe qu^un livre!" Dvs. ce părere aveți? În orice scriitor somnolează ideea singurătății? - "Ideea" (dar de ce ideea?!) "singurătății", cred că nu; a singularității, însă, da. - Singurătatea e tăcere, e angoasa
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
fără a cerceta sunt totuși vini ușoare față de acceptarea în cunoștință de cauză a făptuirii râului, a obligației, de pildă, de a comite delațiuni. Este păcatul cel mai greu, din perioada avântului revoluționar, pe care Desliu are a și-l reproșa. Într-o ședință îl denunțase pe Marcel Breslasu pentru poeziile intimiste pe care acesta i le citise în particular, "unul din lucrurile de neiertat pentru conștiința mea, un lucru pe care nu voi putea niciodată să-l repar". E greu
Cazul Dan Desliu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17794_a_19119]
-
o avea de când terminase Facultatea de Construcții, se așeza și bagă cheile în contact. După două-trei poticneli, motorul începu să prindă viață. Nu s-ar fi mândrit niciodată cu mașina asta, dar nici nu ar fi avut ceva să-i reproșeze, pentru că îl slujise exact ca o servitoare bătrână care nu mai poate să muncească din cauza anilor, dar se străduiește să păstreze casă curată și muscatele mereu roșii în geam." Realitatea contrazice brutal această duioșie, atât de inspirat descrisă de prozator
AUTORI TINERI LA PRIMA CARTE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17859_a_19184]
-
asemenea, semnalele occidentale către România, după ce țara noastră și-a precizat atitudinea față de conflictele din Iugoslavia sînt probe serioase că România a intrat într-un nou moment al istoriei sale. * Ciudățenia e ca o parte dintre ziarele care au tot reproșat puterii de la București că nu știe să se apropie de Occident și de NATO par a se da de ceasul morții că România își joacă acum cartea pro-NATO. * Din nefericire, același lucru se petrece și cu o parte a intelectualității
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
fii de acord, căci Andreescu este un perfecționist ce știe să mobilizeze, să acționeze eficient în direcția adevărului artistic. Pe aceeași direcție cu aprecierile noastre, la București, și la Köln s-a observat faptul potrivit căruia "Corniștilor trebuie să le reproșăm o dispoziție cam labilă", iar flautiștilor - adăugăm noi, - conform audiției radiofonice - o anume derută în lucrarea Ison II. Neîndoielnic, mai multă ordine ar prinde bine în partida suflătorilor. Am mai notat acest lucru. Sunt mentalități ce trebuie îmbunătățite, sunt conduite
Orchestra Radio la Köln by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17183_a_18508]
-
dl Liviu Grăsoiu: "În lirica erotică el rămâne așadar un romantic, un romantic minor", și mai departe " Topârceanu nu realizează o metafizică a iubirii, preferând jocul cuminte, grațios, șăgalnic". În schimb, capitolul despre fabule este remontant, deși încă i se reproșează o oarecare superficialitate ținând de motivație: "Superioare prin economia limbajului, prin poanta inspirată, subțire - în sensul subtilității, nu al sărăciei - prin capacitatea de a broda inteligent pe o idee generoasă sunt acele bijuterii scrise în franceză și numite "Fables microscopiques
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
încetează a pune în cârca președintelui țării orice neajuns se petrece pe undeva, precum și pe toate în vrac. Când lumea a râs la lectura scrisorii cu pricina, când efectul a fost ratat, întorcându-se ca bumerang, s-ar mai putea reproșa președintelui Constantinescu aceasta că, în cadrul funcției sale, n-a împiedicat elaborarea și autotrimiterea misivei. De ce nu? O simplă sugestie, de pildă, pentru dl Cristoiu. Rămâne că, de ce apare dl Emil Constantinescu mai împovărat de vini și neîmpliniri, cu atât mai
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
de gropi din aeroportul din Los Angeles. În ziarul d-lui Cristoiu, acest fapt e considerat o dovadă de neseriozitate. Pe de altă parte, în ziarele pe care le-a condus dlCristoiu pînă să ajungă director la Azi, li se reproșa parlamentarilor că nu se preocupă de starea Bucureștiului, la capitolul drumuri. * Tot în ziarul d-lui Cristoiu, ziar pe care Cronicarul mărturisește că nu l-ar citi dacă nu ar trebui s-o facă, în calitatea sa de Cronicar, aflăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17203_a_18528]
-
dispoziție. El nu schimbă miniștrii la o anumită comandă politică, ci acceptă asemenea schimbări numai după ce ele au fost hotărîte de întregul coaliției care i-a cerut să ia locul fostului premier. Firește că la prima vedere i se poate reproșa dlui Isărescu faptul că refuzînd să se amestece în politicalele coaliției mai curînd le alimentează. Dar luînd o decizie de guvern cu implicații în relațiile din Coaliție, n-ar deveni tehnocratul Isărescu parte într-o afacere politică ruinătoare pentru credibilitatea
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
țin de buna funcționare a cabinetului pe care îl conduce, premierul a lăsat rezolvarea lor pe seama celor care l-au chemat la șefia guvernului: partidele din coaliție și Cotroceniul. În atari condiții o criză de guvern nu i se poate reproșa premierului, chiar dacă sînt tot mai numeroase vocile care afirmă că dacă a acceptat să conducă un guvern politic, dl Isărescu ar trebui să adopte comportamentul unui premier care are și însărcinări politice. Invitația pe care le-a adresat-o premierul
Strategia pe termen scurt a dlui Isărescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17256_a_18581]
-
cel mai bine de Camil Petrescu. în 1936, autorul Tezelor și antitezelor admitea valoarea istorică a "efortului Junimii de a limpezi, de a organiza și de a înfrumuseța" o literatură grevată de "verbozitatea metisă"și de "mahalagism cultural". Dar îi reproșa "sacrificarea autenticului, a pateticului, a străfundurilor psihologice". Tema camilpetresciană va fi energic conotată ideologic în generația '30, cînd Mircea Eliade, de pildă, redescoperea vigoarea primară și magică a unui Hasdeu, cînd iraționalismul își reintra în drepturi și cînd pînă și
Maiorescu, astăzi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17291_a_18616]
-
se nimerește, încît pe bună dreptate ea nu funcționează ca oră exactă. Ca guvernator al Băncii Naționale dl Isărescu și-a potrivit și el ceasul după diverse ore aparent exacte care n-au făcut decît să întîrzie România. I se reproșează că a făcut jocul regimului Iliescu, inclusiv pînă la a lăsa vistieria țării aproape goală după plecarea de la putere a PDSR-ului. E un punct de vedere interesant și poate explicînd multe. Dar poate că guvernatorul BNR a înțeles ce
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
de rubrici fixe. Modalitatea prin care patronul își declară dezacordul față de direcția pe care persoana căreia i s-a încredințat ziarul o urmează e pe cît de insolita pe atît de, să-i zicem, la vedere. Nu i se poate reproșa lui Ion Rațiu că l-a lovit pe la spate pe Ion Cristoiu - gazetărește, patronul s-a folosit de rubrică pe care o are în Cotidianul pentru a spune că punctul său de vedere e altul, mai bine zis, opus, celui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
Unii intelectuali poate ar fi de acord să schimbe o lada de votca pe un abonament la Luceafărul sau la alta revista românească, dar poștă ucraineană nu acceptă barterul și nu încasează decat valută ucraineană. În cazul acesta, putem sa reproșam oare profesorilor sau studenților că vorbesc stricat românește sau că șunt străini de tot ce se întamplă recent în cultura românească? În aceste condiții, putem să ne așteptăm oare la ceva bun în învătământul românesc din nordul Bucovinei? Cine poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
cu pseudonime, în care era constrîns uneori să formuleze aprecieri pe care nu le împărtășea. Supralicitările ideologico-politice din articole, spune, nu-i aparțin cu adevarat, erau introduse de altii în textele lui "relativ decente". Așa că nu are nimic să-și reproșeze: "Direct în contradicție cu propriile convingeri fundamentale nu am scris niciodată nimic, nici sub semnătură, nici sub pseudonim sau anonimat. Nu mi-am siluit în nici o împrejurare conștiința și n-am vîndut-o cu bună știință." Seninătatea cu care își privește
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
sine"), până la descrierea ciorapilor groși, "împletiți" ai Mariei, semn al bunăstării unor vremuri în care până și acest umil accesoriu vestimentar, atunci când se găsea, arată oribil. Dar, mai presus de orice, replică fulminanta, memorabilă a aceluiași Matei când li se reproșează faptul că au săpat...în cu totul alt loc decât cel care le fusese indicat: "Păi...ce să facem?!(...) Nu facem nimic: mai săpăm o dată!...Mai facem o groapă - mare brânză!"
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
teleghidați de Moscova ai lui Iliescu actualii mandatari ai puterii sunt niște copilași (minus aripa Român, părtașa, în ciuda încercării de a-și ascunde vină îndărătul costumelor aduse de la Paris, la actele criminale din anii 1990-1991). Oricâte rele am avea de reproșat Convenției Democratice, ea n-a fost, totuși, nici asasina, nici complice a vreunei puteri străine, nici instigatoare la războaie civile sau alte nenorociri de care am avut parte din abundență în vremea iliescianismului triumfator cu voie de la poliție. Problemele Convenției
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
scăzut de cultură al populației evreiești, ca și al populației creștine, educată în prejudecăți ortodoxeă, cât și în relațiile de drept civil pe care emanciparea pretinsa de Marile Puteri le vor afecta profund (7 februarie 1879). De altfel, el le reproșează puterilor aflate în spatele articolului 44 că prin sistemul funest al protectoratului consular și al jurisdicției extrateritoriale, în favoarea a mii de evrei din România, s-au făcut ele însele vinovate de situația juridică pe care o incriminează acum (20 iunie 1879
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
vieții lui, arestat în camera de spital de la Filantropia, cu diagnosticul falsificat (infarct în loc de cancer la ficat), pentru a-l izola complet. Am spus cîteva cuvinte la înmormîntarea lui, în cimitirul de la mînăstirea Pasărea (supărîn-du-l pe Comarnescu, care mi-a reproșat că am avut eu "ultimul cuvînt"). În timpul studenției, îl cunoscusem pe Theodor Pallady, în casa doctorului Aronovici, care avea o colecție remarcabilă de artă românească. Prieten cu Matisse, cu care purta o strînsă corespondență, Pallady era supărat foc pe Picasso
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
întreabă Omul. Și Moartea recunoaște că da, e greu! Ei bine, "Asta-i viața!", zice muritorul, și Moartea încasează marea lecție... Milos Forman povestește, în memoriile lui, cum, lucrînd la montajul Zborului deasupra unui cuib de cuci i s-a reproșat, la un moment dat, că filmul ar fi prea lung. Drept care a tăiat vreo jumătate de oră. Rezultatul, paradoxal: în loc să pară mai scurt, filmul părea acum mult mai lung decît înainte! Un exemplu în plus că, în artă, deci și
Moartea în vacantă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18106_a_19431]
-
și are toate pârghiile pentru a impune o direcție în societatea românească. Puterea să e cel puțin la fel de mare ca și a lui Ion Iliescu - iar puterea acestuia a fost imensă. Cei care susțin că n-avem dreptul să-i reproșam ceva actualului președinte spun, într-o perfectă continuitate de gândire, că n-am avut nici dreptul să-i facem vreun reproș lui Ion Iliescu! Or, lucrurile stau exact... viceversa! Nu s-a petrecut, din punct de vedere legislativ său politic
Nemultumitului i se ia harul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18112_a_19437]
-
merita-o. O merită de pe acum, când abia a depășit opt luștri: inteligența, cultura, talentul, tulburătoarele sale cărți sunt mult peste ceea ce ne oferă în acest moment limfatica piață intelectuală a României. Dar mi-e teamă să nu i se reproșeze că n-a fost membru de partid, că a fost suspect de curat pentru murdarele vremuri ale comunismului, că scrie prea bine, că e prea competent sau, cine știe, că un român atât de inteligent nu are cum să fie
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
pe termen scurt, iar că după aceea lucrurile se vor aranja, e în mare parte meritul fostului ministru de Externe, Andrei Pleșu, dar și al Cotrocenilor, cu actualul locatar al acestui palat trecut prin multe. Președintelui Constantinescu i se pot reproșa multe, dar nu i se poate nega marele merit de a fi urcat România în trenul Occidentului, în ultima clipă. Un tren însă din care țara noastră poate fi dată jos chiar de politicienii autohtoni, după alegerile din anul 2000
O altă Românie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17419_a_18744]
-
discutată aderare la partidul nazist, justificată de Karajan cu o sinceritate rar ăntălnită (dar și cu o nuanță de cinism), pe care mai târziu a ăncercat să o uite (totuși cei mai ănversunati dușmani ai săi nu i-au putut reproșa nimic concret). Oricum, aceasta adeziune i-a ănlesnit lansarea carierei fulminante. Pașii care vor urma demonstrează formidabilul sau simt de orientare an social - "mare strateg" al numește autoarea - și al duc la mai puțin de 30 de ani la pupitrul
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]