1,934 matches
-
dominației unor categorii sociale asupra restului societății. Această „violență simbolică” (Bourdieu și Passeron, 1977) mediată de școală este posibilă întrucât școala se află într-un raport de dependență față de economic sau de alte instituții prin care clasele dominante controlează practicile reproductive. Pe de altă parte, evoluția conținuturilor reflectă schimbările din cultura dominantă, iar luptele din jurul programelor de învățământ sunt o consecință a luptelor pentru dominație simbolică ale unor grupuri din afara sistemelor educaționale. Un exemplu în acest sens l-ar putea constitui
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
clasele cu resurse modeste decât pentru cei din clasele de sus. Pentru a arăta de ce indivizii din categoriile sociale superioare sunt în avantaj în raport cu sistemul educațional nu este nevoie de apelul la diferențe culturale și nici de invocarea unor mecanisme reproductive prin care clasa dominantă impune, cu ajutorul școlii, perpetuarea propriei dominații. 2. Analizele lui Boudon au adus și o regândire a ceea ce în literatura de specialitate este cunoscut sub titulatura de paradoxul lui Anderson. Studiind relația dintre mobilitatea socială și mobilitatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
note mari și cei care provin de la secțiile academice ale liceelor au o tendință mai mare decât ceilalți de a apela la educația paralelă (Stevenson, Baker, 1992). Aceasta ilustrează, pe de altă parte, rolul puternic al educației paralele în cadrul mecanismelor reproductive. În schimb, o cercetare despre opiniile privind sprijinul pentru instrucția superioară a copiilor din SUA constată o relație aparent inversă: părinții sunt mai dispuși să facă datorii pentru studiile superioare ale copiilor când aceștia au rezultate școlare slabe. Interpretarea acestui
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
mai larg cunoașterea este legată de creativitatea veritabilă și că poate să-i dăuneze. O poziție similară au avut și gestaltiștii (de exemplu, Scheerer, 1963; Wertheimer, 1982; pentru amănunte, vezi Weisberg, 1995a), care au propus bine cunoscuta distincție între gândul „reproductiv” și cel „productiv”. Primul, care depinde de reproducerea comportamentelor precedente ce au avut succes, implică păstrarea vechilor obiceiuri în gândire și eșuează atunci când se cere ceva complet nou. Gândul productiv este baza intuiției și a noutății reale în gândire. Problema
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
publică după 1918 253 Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928) 255 În căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
publică după 1918 253 Sănătatea publică În dezbaterile dintre liberali și eugeniști (1918-1928) 255 În căutarea unor alternative: rolul Fundației Rockefeller 261 Legea Moldovan (1930) 263 Impactul legii din 1930 267 Controlul reproducerii: alegerile conjugale 269 Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortului 273 În căutarea unor modele de reformă sanitară pentru anii ’30 278 Emergența măsurilor restrictive agresive (1938-1944) 280 Încercări de reluare a programelor eugenice de sănătate, după război 288 Concluzii 293 Al doilea război mondial 298 Elemente de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reflexul că majoritatea oamenilor nu Își cunosc interesele sau cele pe care le au nu sunt „legitime”, că trebuie să Îi lumineze sau să le impună cineva propriul lor bine. Eugeniștii doreau cu toții ca statul să ia În primire facultățile reproductive ale bărbaților și femeilor. Să decidă care dintre ei este apt să se perpetueze și În ce condiții. Cine merită să aibă urmași și cine anume este suficient de disgenic Încât trebuie Împiedicat să o facă, fie prin metoda tolerabilă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
două aspecte ale orientărilor eugeniste nu reprezintă obiectivul principal al argumentării mele. Mă situez pe o poziție care consideră noțiunile eugeniste de rasă și gen ca parte a unui Weltanschauung ale cărui implicații se extind dincolo de definirea și controlul capacităților reproductive ale femeilor și de omogenizarea rasială a națiunii. Transformarea diferențelor de gen și a celor etnice/rasiale În criterii de definire și impunere a ierarhiei sociale eugenice a reprezentat o modalitate de a renegocia legitimitatea tuturor acțiunilor În relația dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și comunitate În statul modern, de ereditate și progres. Chiar și astăzi, nu există consens și nici certitudini În privința limitei până la care statul modern al bunăstării ar trebui să intervină În alegerile cetățenilor săi, În special În ceea ce privește drepturile asociate vieții reproductive. Asocierea dintre „eugenie” și politicile naziste de sterilizare, eutanasiere și ucidere În masă a Însemnat atât damnarea acestui termen, cât și disocierea sa de măsurile adoptate de statele bunăstării În favoarea progresului, după 1945. O analiză atentă a ideilor și programelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
putut niciodată să modifice aceste trăsături 85. Folosind acest argument, eugeniștii puteau susține că intervențiile asupra unor factori de mediu, cum ar fi igiena publică, sunt imperativ necesare, insistând, În același timp, asupra controlului funcțiilor biologice ale indivizilor - capacitățile lor reproductive și dezvoltarea caracteristicilor ereditare. Aducând În prim-plan ereditatea ca forță de cea mai mare importanță În stimularea dezvoltării umane, eugeniștii au reușit să propună o serie de revendicări cu consecințe profunde. Pentru Început, ei au prezentat eugenia ca fiind
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a fi În cea mai mare parte disgenice. Ca o soluție la această situație, eugeniștii sugerau intensificarea controlului asupra alegerilor conjugale ale angajaților din aparatul de stat și aplicarea câtorva măsuri, atât pozitive, cât și negative, de influențare a deciziilor reproductive 11. Astfel de argumente aveau rezonanță mai ales printre intelectualii români din Transilvania, care receptau pozitiv promisiunea de a obține un statut social mai Înalt și mai multă siguranță, chiar dacă acestea veneau cu prețul limitării libertății individuale. Cerându-le membrilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
deveneau reticenți față de sporirea numărului de copii. Cu toate acestea, eugeniștii Își Îndreptau Întreaga nemulțumire către femeile burgheze, pe care le numeau disgenice, iresponsabile sau chiar infractoare. Cele mai multe dintre aceste acuzații indicau, de fapt, dorința eugeniștilor de a controla deciziile reproductive ale femeilor din clasele de mijloc, În Încercarea de a recupera potențialul eugenic al claselor de mijloc, care părea că se irosește, În dauna sănătății națiunii viitoare. Argumentul era familiar nu doar În cadrul mișcării eugeniste, ci și al altor grupuri
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contrară scopurilor mai pragmatice, de mobilizare printre preoții satelor a unei baze mai largi de susținere a programelor eugenice și a predării ideilor eugeniste. Educarea maselor rurale despre necesitatea de a duce o viață sănătoasă și de a lua decizii reproductive responsabile era un scop pe care Moldovan nu Îl percepea ca fiind contradictoriu cu credința creștină. El a repurtat chiar unele succese, obținând sprijinul unor preoți de prestigiu, care În numeroase ocazii au scris despre importanța preotului la sate, ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acestora, care nu erau În nici un fel denigrați sau acuzați de lipsă de responsabilitate. Unii autori au menționat În trecere faptul că bărbații ar fi trebuit să aibă un comportament mai responsabil față de soțiile lor, a căror sănătate și capacitate reproductivă erau astfel puse În pericol 70. Bărbații nu au fost Însă niciodată singularizați ca agenți ai acestui fenomen disgenic; dimpotrivă, ei erau adesea priviți ca victime ale prostituatelor. Eugeniștii nu erau singurii care promovau un standard dublu al comportamentului sexual
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a „româncei tipice” urmau să primească o atenție specială. Normele referitoare la rolurile de gen au stimulat crearea unui ideal bipolar al corpurilor. Corpurile femeilor tinere erau În mod special examinate, În căutarea unor caracteristici care să indice potențialul lor reproductiv și prezența instinctelor materne. Trăsături fizice precum șoldurile Înguste, sânii mici sau mai mult păr de culoare Închisă pe corp erau semne ale unui potențial reproductiv sub normal 43. Băieții tineri nu erau nici ei feriți de astfel de examinări
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
erau În mod special examinate, În căutarea unor caracteristici care să indice potențialul lor reproductiv și prezența instinctelor materne. Trăsături fizice precum șoldurile Înguste, sânii mici sau mai mult păr de culoare Închisă pe corp erau semne ale unui potențial reproductiv sub normal 43. Băieții tineri nu erau nici ei feriți de astfel de examinări supărătoare. Adepții eugeniei recomandau ca selecția În școli să se bazeze pe criterii normative de masculinitate, care includeau „O Înfățișare dinamică, viguroasă, agresivă și provocatoare”44
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideilor eugeniste, larg publicizate, despre necesitatea examenelor medicale prenupțiale depășise sfera legislației naționale. Unii medici locali au preluat inițiativa Într-un demers zelos de a Își asuma un rol important În „corectarea” „capitalului” ereditar al națiunii. Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortuluitc "Eugenia și problema alegerilor reproductive \: reglementarea avortului" O problemă corolară În politicile de control al populației, ce a devenit subiectul unor dezbateri aprinse de la mijlocul anilor ’20 și până la sfârșitul anilor ’30, a fost cea a interzicerii și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
medicale prenupțiale depășise sfera legislației naționale. Unii medici locali au preluat inițiativa Într-un demers zelos de a Își asuma un rol important În „corectarea” „capitalului” ereditar al națiunii. Eugenia și problema alegerilor reproductive: reglementarea avortuluitc "Eugenia și problema alegerilor reproductive \: reglementarea avortului" O problemă corolară În politicile de control al populației, ce a devenit subiectul unor dezbateri aprinse de la mijlocul anilor ’20 și până la sfârșitul anilor ’30, a fost cea a interzicerii și mai târziu a legalizării avortului În anumite
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
opinia eugeniștilor români, educația și propaganda preventivă, difuzată prin birourile de consiliere prenupțială și cu ajutorul certificatelor, erau politici mai eficiente și mai adecvate decât sterilizarea forțată. Promovând o soluție aparent moderată de constrângere a libertăților individuale asupra alegerilor maritale și reproductive, eugeniștii români Încercau să găsească un echilibru În ecuația fragilă dintre control social și mobilizare, În efortul lor general de a implica cetățenii În crearea ordinii eugenice. Eugeniștii Încercau să apeleze la conștiința și sentimentul responsabilității fiecărui individ În acest
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniste la transformarea României interbelice au fost dezvoltarea serviciilor medicale oferite etnicilor români, În mediul rural, și informarea populației rurale, dar și a celei urbane despre importanța igienei personale și a responsabilităților eugenice implicate În alegerile conjugale și În deciziile reproductive. Reformele eugeniste din domeniul sănătății publice au extins și asupra afacerilor private cerința de responsabilitate față de publicul larg și În special față de sănătatea națiunii. Medicii erau Împuterniciți să autorizeze sau să interzică funcționarea unor astfel de Întreprinderi private. Alegând această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
măsurile propuse de Râmneanțu erau similare cu ideile pe care le susținuse În perioada interbelică, În special controlul accesului femeilor la mijloace contraceptive și Încurajarea unui comportament mai „responsabil” (cu alte cuvinte, mai eugenic) În cazul cuplurilor aflate la maturitate reproductivă. În unul dintre memorandumuri, Râmneanțu propunea un program mai eficient de educare a femeilor În privința datoriilor pe care le aveau ca mame și introducerea conștientizării „genetice” la toate nivelurile de educație. Mai semnificativ, Râmneanțu susținea necesitatea interzicerii avortului și a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
verificări lunare, În perioada ovulației 23. În viziunea și legislația eugenistă, femeilor li se permitea un anumit grad de intimitate și autonomie. Regimul comunist de după 1966 a impus un control direct al corpurilor femeilor, care erau transformate, astfel, În mașini reproductive Într-un mod mult mai profund decât eugeniștii Își imaginaseră vreodată. Problema creșterii copiilor, a creării unui mediu care să le permită să se dezvolte era secundară celei a reproducerii oarbe. De exemplu, chiar și adolescentele singure era obligate să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
voturi și a participat În turul al doilea al alegerilor Împotriva candidatului neocomunist Ion Iliescu. Un alt domeniu În care există pericolul resuscitării determinismului biologic este cel al tratamentului corpului și al afecțiunilor acestuia, În special În probleme precum alegerile reproductive ale femeilor (În particular avortul), SIDA și sexualitate (În special În aspectele ce afectează persoanele de orientare homosexuală). Într-un articol recent despre gen și postsocialism, Gail Kligman și Susan Gal analizează rolul central al tematicii reproducerii În evoluția dezbaterilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
acea practică este o instituție în raport cu respectiva persoană. Din cele de mai sus nu putem trage însă concluzia că orice practică rezistentă în timp parcurge procesul de instituționalizare. Există și modele sociale a căror persistență nu este asigurată prin procese reproductive auto-activate, așa cum se întâmplă în cazul instituțiilor. Pot exista consecințe neintenționate chiar dacă persistente, dar care nu sunt modele ce se reproduc perpetuu. De ce avem nevoie de instituții Instituțiile reprezintă resurse esențiale, în măsură să ofere mijloacele de a rezolva problemele
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și intrarea într-o altă formă instituțională, organizată după alte principii sau reguli. Diversele contradicții ce pot apărea între instituții și mediul lor, precum și șocurile exterioare, venite din mediu, pur și simplu pot forța schimbarea instituțională prin blocarea activării procedurilor reproductive sau prin prevenirea acțiunii complete a procedurilor reproductive, prin aceasta modificându-se sau distrugându-se instituțiile. Instituțiile pot suferi de asemenea și schimbări de natură endogenă. Schimbarea în instituții poate avea loc în două moduri. Fie schimbarea este inițiată de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]