969 matches
-
fuseseră mutați cu forța și care locuiau acum Într-un cartier unde le era imposibil să cumpere un ziar sau o cafea ori să Împrumute cinzeci de cenți. Aparenta ordine a pajiștii apărea ca un ironic simbol al unei dezordini resimțite mai acut. O greșeală fundamentală a urbaniștilor, spune Jacobs, a fost aceea de a fi dedus ordinea funcțională din duplicarea și uniformizarea formelor construcțiilor, deci din ordinea pur vizuală. Sistemele cele mai complexe, dimpotrivă, nu au o suprafață regulată, iar
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
trece granița tristeții în versurile din Scrisori neexpediate (1978), Opinii despre durere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Inima ca un pumn de boxeur (1982), pentru că „mutarea mitologiei în cotidianul contemporan”, remarcată de Miron Radu Paraschivescu încă de la debut, este acum resimțită acut în forma unei desacralizări: „Nicăieri nu se-aprind focuri / pe comorile ascunse / și Făt-Frumos întârzie pe la fântâni / cu servitoarele Sfintei Vineri” (Povestea de-aseară); „Ave Maria / s-a deghizat în Mary Lou” (Metamorfoză); „Noe, iubitul meu Noe,/ tânărul meu
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
care, paralel cu recunoașterea necesității cercetării originii geografice a diferitelor gentes, sugerează ideea că, din punct de vedere al dispersiei acestora, importantă este observarea tendinței generale 30. Diversitatea opiniilor formulate reflectă dificultățile ridicate de studiul onomasticii din statul roman, dificultăți resimțite, cum am arătat deja, și de Vasile Pârvan. Cel puțin pentru spațiul romano-italic, dar și pentru alte zone, dincolo de secolul I d.H. este dificil de urmărit prezența italicilor și continuitatea diverselor gentes. Așa cum au arătat specialiștii, cauzele sunt multiple. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o adâncire a stării de angoasă existențială de-abia conturată, ca mărturie a unei adecvări parțiale la real, în poezia de tinerețe. Alegerea miticului Ulise ca simbol al peregrinului răspunde dorinței de a conferi dimensiuni colosale, homerice, unei neliniști adânci, resimțită atât în esența ființei sale, cât și a neamului său condamnat la multimilenară rătăcire. Odiseea înscrisă în cele treizeci și cinci de poeme ale acestui ciclu se conturează în umbre ale căror profunzimi tragice rezultă tocmai din oglindirea în unda epopeii antice
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
inadecvării de care scriam mai sus se face azi, din același unghi maiorescian Încă nedepășit al unei „rămâneri În urmă”. Chestiunea „rămânerii În urmă” nu este o suferință doar a modelului cultural românesc. Nu știm dacă este una impusă ori resimțită dinăuntru, autentic. Probabil este un compromis istoric Între cele două, după școlile de gândire ale intelectualilor care susțin aceste poziții. Totuși, după dezvoltarea studiilor coloniale și a celor despre imaginar este dificil ca „victimei” culturale să i se restituie integral
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pe lângă focurile de artificii critice, serioase rezerve de atitudine. E temerar să pretinzi existența unei structuri identitare culturale sintetice, cum se pretindea a exista, nu doar la noi, În perioada interbelică. Totuși, nevoia unei paradigme identitare culturale proprii se face resimțită, deși difuz, În măsura În care globalizarea redimensionează spațiul localului. Un traseu al explorării localului se poate stabili, În acest sens, Între studiile culturale și imaginarul cultural. Am Încercat să urmăresc modificarea imaginarului românesc În câteva momente ale tranziției, călăuzindu-mă după paradigma
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acțiunile unor guverne străine sau evenimentele ori circumstanțele din altă țară. Aceste acțiuni pot viza guvernul țării respective, populația în general sau un anumit segment al ei. În țările democratice, efectele acțiunilor de influențare a populației sunt, de cele mai multe ori, resimțite și de guvernul țării respective; pe de altă parte, astfel de acțiuni pot avea importante consecințe pe termen lung în țările nedemocratice sau cu sisteme totalitare. Influențarea strategiilor, evenimentelor sau circumstanțelor din alte țări constituie însăși esența politicii externe; acțiunile
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
narată iubirea incestuoasă a lui Perdica pentru mama sa Castalia. Aceste poeme sunt interesante (chiar dacă nu e sigur că au fost scrise de Draconțiu) pentru că ne ajută să cunoaștem acest mediu literar african în care practicarea credinței creștine nu era resimțită ca un lucru nepotrivit cu divertismentul poetic centrat pe motive păgâne și mitologice tradiționale. b) Poemele creștine Ne-am referit deja la motivațiile și la situația istorică ce au dus la scrierea lor. Cântecul de dezvinovățire (Satisfactio) e scris în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pozitiv) față de masă aderenților. În PDS nu existau așteptări sau un adevărat interes (Bereitschaft) pentru dezbateri cu caracter teoretic sau pentru discuții științifice. Unii spuneau că nu era decât efectul unei lipse de timp care se făcea tot mai mult resimțite. Rezultatul era că totul rămânea În sarcina politicienilor, ceea ce explică și aroganță acestora. Interesul pentru munca experților, dorința de a le atrage colaborarea apărea că foarte putin dezvoltată. André Brie răspundea În momentul anchetei de politische Bildung În conducerea PDS
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
opus. Acest dublu mesaj (contradictoriu) poate veni fie de la aceeași persoană într-un interval de timp scurt, fie de la diferite persoane autoritare din familie. Contradicția este în numeroase cazuri între comunicarea verbală și cea nonverbală. Comunicarea disonantă sistematică din familie, resimțită ca atare de individul în cauză, în particular de copii și adolescenți, conduce la stres psihic, la depresii și, în final, la tendința de a se sustrage situației presante. Cerințele contradictorii de comportamente foarte concrete sau de așteptări mai abstracte
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Mead, 1934) reprezintă recunoașterea societății ca atare și, totodată, atingerea stabilității, a consistenței și continuității propriei autoidentificări. Copilul își reprezintă acum nu numai o identitate personală față de cutare sau cutare persoană, ci și o identitate în general, care, subiectiv, este resimțită ca aceeași, indiferent de indivizii pe care îi întâlnește. Prin socializarea primară, în stadiul ei de generalizare, se stabilește o simetrie, nu totală, bineînțeles, între realitatea obiectivă și cea subiectivă. Ceea ce este real „în afară” are - în special prin intermediul limbajului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
personale trecute și din ale altora că atare conduite au efecte benefice, pe când cel de-al doilea se referă strict la faptul că un stimul (suferința cuiva) care a provocat o acută și neplăcută activare nervoasă (arousal) trebuie înlăturat. Disconfortul resimțit poate fi redus fie prin ajutorarea celui în cauză, fie prin mecanisme cognitive, care să ne liniștească în sensul că cel ce suferă își merită soarta. Suntem aici din nou și pe terenul teoriei credinței într-o lume justă (Lerner
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai puțin satisfăcătoare. 2) Rețeaua în formă de cerc reprezintă cealaltă latură: aceasta este cea mai descentralizată formă de structurare a canalelor de comunicare; dar astfel devine și cea mai puțin eficientă - grupul posedând un grad crescut de neorganizare, lucru resimțit acut și de membrii lui. Totuși, autorii citați afirmă că această rețea este mai indicată decât prima în a rezolva probleme complexe și este cea mai satisfăcătoare în ceea ce privește comunicarea pentru toți membrii săi. 3) Canalul-„rețea” include posibilitatea unei participări
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se povestește iubirea incestuoasă a lui Perdica pentru mama sa Castalia. Aceste poeme sînt interesante (chiar dacă nu e sigur că au fost scrise de Draconțiu) deoarece ne ajută să cunoaștem mediul literar african, în care practicarea credinței creștine nu era resimțită ca un lucru nepotrivit cu divertismentul poetic centrat pe motive păgîne și mitologice tradiționale. b) Poemele creștine Ne-am referit deja la situația istorică și la motivațiile ce au dus la scrierea acestor poeme creștine. Cîntecul de reparație (Satisfactio) e
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Însumi. Departe de a fi așa ceva, actul de autoreflectare este o eliberare interioară și nu o alienare a Eului În raport cu persoana pe care o reprezintă. Această eliberare interioară este, În fond, o separare metodică, temporară, a Eului de persoana sa, resimțită strict În cadrul actului de autoreflectare, În câmpul conștiinței mele. Ea este posibilă numai atunci când Eul are dubla semnificație psihologică și morală, Întrucât cele care fac posibil acest proces sunt valorile morale, fapt rezervat exclusiv omului. Admițând această atitudine reflexivă, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și intenții. Conștiința morală nu acționează singură. Ea este completată de gândirea reflexivă care, formulând faptele, le definește, caracterizează și cataloghează, oferindu-le În final, spre judecare, conștiinței. Aceste aspecte ies la iveală mai ales În cazul complexelor ideo-afective. Vinovăția, resimțită ca o abatere de la normele morale ale conștiinței, este formulată În termenii cei mai exacți de către gândirea reflexivă. În cazul acesta conștiința morală este cea care acuză, iar gândirea reflexivă cenzurează sau, altfel spus, sancționează faptele conform normelor conștiinței. Nefiind
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este cea care mă protejează pe mine și acțiunile mele, pe când conștiința viciată este legată de atitudinea pe care o persoană o adoptă atunci când este vorba despre a aprecia conduita sau acțiunile celorlalți, sau care intervine În relațiile cu ceilalți, resimțite ca o competiție. În ambele situații, În sfera conștiinței se Întâlnesc atât rațiunea, cât și sentimentele morale. Conștiința morală acționează ca un factor de cenzură care mă supraveghează, mă ceartă, mă acuză și mă pedepsește, fiind prin aceasta apropiată de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
compătimire, de suferința ta, pe care o Împărtășește printr-un act imediat de contagiune afectivă. bă Al doilea moment, care succede celui precedent, constă În faptul că se răspunde la „apelul” persoanei În suferință printr-o deschidere de tipul „compasiune resimțită”, ceea ce constituie o relație afectivo-morală particulară, de ajutor Între două persoane: cea care imploră și cea care oferă. Este un răspuns sufletesc și moral În fața suferinței altuia. că Al treilea moment constă În faptul că persoana care Își oferă sprijinul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În sensul acesta, ea are două accepțiuni: aă este o senzație penibilă, neplăcută, localizată precis sau difuz, de forme, intensități și frecvență diferite, indicând o suferință fizică sau funcțională a corpului; bă reprezintă un sentiment moral de apăsare, sfâșiere sufletească, resimțită ca durere psihică, la care se adaugă o importantă componentă ideativă de factură depresivă sau anxioasă. Din punct de vedere corporal, durerea este indicatorul și semnalul răului, iar efectul acesteia este suferința pe care o resimte individul În planul conștiinței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale acesteia: 1Ă Durerea ca senzație, definită prin următoarele aspecte: aă intensitatea durerii; bă durata acesteia; că localizarea și extensia sa În corp; dă calitatea senzației dureroase (Înțepătură, arsură, presiune, apăsare, durere surdă, intermitentă etcă. 2Ă Reacția persoanei la durere, resimțită ca tonalitate afectivă. Durerea nu este numai o senzație, ci și un sentiment, fiind resimțită ca atare sub forma unei stări de impotență și amenințare funcțională, dar și vitală. F.J. Buytendijk susține că sentimentul durerii are două aspecte: „a fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca atare sub forma unei stări de impotență și amenințare funcțională, dar și vitală. F.J. Buytendijk susține că sentimentul durerii are două aspecte: „a fi o rană” și „a fi rănit”. În primul caz este vorba de o durere bruscă, resimțită ca o atingere, ca o ruptură a echilibrului dintre persoană și mediu. Omul se simte atins el Însuși În unitatea sa corporală de un pericol care Îi amenință existența. Viața sa este subit și violent confruntată cu vulnerabilitatea propriului corp
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Freud. Aceasta ar fi explicarea semnificației durerii corporale și a durerii psihice. Să Încercăm să vedem care sunt semnificațiile durerii morale și durerii metafizice. Durerea morală este o tulburare timică fundamentală a stării de dispoziție emoțional-afectivă, o stare de suferință resimțită interior. Plictiseala, spleen-ul, tristețea sunt semne ale unei dureri care mă apasă sufletește. Această durere Îmi amintește că eu sunt singur și destinat morții. Este acel memento mori. Literatura de specialitate numește această stare de apăsare morală, pe care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Supra-Eului. Valoarea morală este sinteza persoanei și din ea se construiește caracterul acesteia. Persoana mea nu este numai aparență sau prezență corporală. Ea este și trăire temporală. Orice persoană există În timp, dar, În egală măsură, are și un timp resimțit interior. Timpul exterior al lumii și al celorlalți este durată, pe când timpul meu interior este trăire, pe care o resimt ca o devenire continuă. Primul este scurgere, pe când cel de-al doilea este sentimentul ființării mele. În toate cele trei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de la physis la polis va adăuga omului o nouă dimensiune naturii sale, pe lângă cea sufletească, și anume dimensiunea morală. Impunând legile sale omului, cetatea Îl va educa În spiritul său, civilizându-l. Interiorizarea de către om a acestor legi ale cetății, resimțite ca o obligație, va fi urmată În mod implicit de răspunderea individului În fața cetății și a semenilor săi. Din acest moment apar și Încep să funcționeze normele morale care reprezintă latura spiritual-umană a datoriilor și răspunderilor persoanei față de cetate și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de „ieșire din cetate” diferite de exil. Acestea sunt reprezentate de deportări forțate, prizonierat etc. Ele sunt situații accidentale care surprind brusc individul și care au consecințe negative asupra acestuia. Spre deosebire de exil, ele sunt mult mai dure, mai frustrante și resimțite sufletește și moral ca fiind nedrepte și nemeritate. Urmările Înstrăinării prin exil sau alte forme ale acesteia sunt multiple, iar ele intră sub incidența tematicii psihologiei morale. Orice fel de desprindere de cetatea proprie este resimțită ca o ruptură. O
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]