2,430 matches
-
dintre români (care se încadrează în profilul «neștiutor»), chestiunile legate de bani nu prezintă interes, aceștia demonstrând un nivel foarte de redus de înțelegere a problematicilor legate de bani. Spre comparație, în Mexic și Polonia această categorie include 10% dintre respondenți, în Belgia - 7%, în Olanda și Spania - 6%, în SUA - 5%, în Japonia și India - 4% iar în Coreea - 3%. "Este interesant de observat că, dacă la nivel global întrebările legate de economisire s-au dovedit cele mai dificile (doar
Trei sferturi dintre români au cunoştinţe financiare reduse, dar peste 90% vor să le dezvolte-studiu () [Corola-journal/Journalistic/70401_a_71726]
-
noștri, ING Bank a dezvoltat și implementat constant instrumente de educație financiară într-un limbaj ușor de înțeles și accesibile", a declarat, în comunicat, Maria Cristina Matei, director executiv Retail Banking, ING Bank România. Pe de altă parte, 86% dintre respondenții români (vs. 80% global) au declarat că se regăsesc în totalitate în descrierea aferentă scorului obținut la FQ test. "Este interesant de notat, în acest context, diferența semnificativă dintre rezultatele autoevaluării realizate de respondenți înainte de parcurgerea FQ test și rezultatele
Trei sferturi dintre români au cunoştinţe financiare reduse, dar peste 90% vor să le dezvolte-studiu () [Corola-journal/Journalistic/70401_a_71726]
-
Pe de altă parte, 86% dintre respondenții români (vs. 80% global) au declarat că se regăsesc în totalitate în descrierea aferentă scorului obținut la FQ test. "Este interesant de notat, în acest context, diferența semnificativă dintre rezultatele autoevaluării realizate de respondenți înainte de parcurgerea FQ test și rezultatele obținute efectiv prin testare. Astfel, dacă 9% dintre români s-au autoevaluat ca fiind «foarte buni în privința administrării banilor», rezultatul FQ test a demostrat că procentul este de trei ori mai redus. În mod
Trei sferturi dintre români au cunoştinţe financiare reduse, dar peste 90% vor să le dezvolte-studiu () [Corola-journal/Journalistic/70401_a_71726]
-
creștere de 18%, față de 2012, doar pentru consumatorii cu vârstele între 55 și 59 de ani. „Totuși, transmisia TV liniară încă are un rol important pentru consumatori și nu vedem vreun declin în frecvența de utilizare. Spre exemplu, 36% dintre respondenții din cadrul studiului sunt de părere că a urmări evenimente sportive în direct constituie o parte importantă din obiceurile lor de consum TV”, a mai adăugat Erlandsson.
Telefoanele mobile și tabletele schimbă obiceiurile de consum TV by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/73765_a_75090]
-
fac asta pentru a-și consolida relațiile pe care le au deja. Potrivit studiului, bărbații din România folosesc mult mai multe dispozitive tehnologice în fiecare zi și accesează mai multe rețele de socializare pe zi, în comparație cu femeile, informează. 60% din respondenții de sex masculin caută informații utilitare pe internet. Bărbații nu numai că sunt în căutare de știri, dar le și comentează pe forumuri, mai mult decât femeile.
Studiu: Bărbaţii din România folosesc reţelele de socializare pentru a stabili noi relaţii. Vezi unde se situează femeile () [Corola-journal/Journalistic/68663_a_69988]
-
un sfert dintre români au o părere foarte proastă despre modul în care funcționează sistemul judiciar, iar alți 43% au o părere proastă. Același raport arată că percepția este dată, în principal, ca urmare a unor experiențe proprii. 43% dintre respondenți cred că funcționarea justiției este influențată în mare măsură de fenomenul corupției din sistem, în timp ce 5 procente sunt de părere că fenomenul are o influență mică asupra sistemului. În ceea ce privește încrederea în sistem, 31% dintre cei care au răspuns întrebărilor sondajului
SONDAJ: Cum percep românii justiția și câți au încredere în ea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/67544_a_68869]
-
spus Chandra. Studiul realizat de RÂND, publicat în luna noiembrie a acestui an în revistă Pediatrics, a avut în vizor un numar de 2000 de adolescenți, cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, în perioada 2001-2004. Circa 700 de respondenți au recunoscut că au fost implicați în relații intersexuale. Cercetătorii i-au întrebat câteva lucruri despre emisiunile care au caracter sexual (comedii, drame, reality show-uri sau desene animate). Chandra a omis să spună numele emisiunilor, dar precizează că ele
Emisiunile de televiziune pot influenţa negativ viaţa sexuală a adolescenţilor () [Corola-journal/Journalistic/67867_a_69192]
-
dintre români au o părere bună sau foarte bună în ceea ce privește modul în care Guvernul Ponta a reacționat la probleme de securitate națională. Procentul este apropiat de cel al oamenilor cu opinii contrare- 47%. Sondajul IRES mai arată că 6% dintre respondenți au o părere bună despre modul în care Guvernul Ponta a reacționat la probleme de securitate națională, iar 13%, una foarte bună. Totodată, 24% au o părere proastă, iar 23%, o opinie foarte proastă în legătură cu același subiect. Sondajul mai arată
Sondaj IRES pe SECURITATEA NAȚIONALĂ. Gabriel Oprea, între prestigiu și încredere by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78937_a_80262]
-
încredere în vicepremierul Gabriel Oprea: 21% dintre români au multă încredere în ministrul Afacerilor Interne, în timp ce 7% au foarte multă încredere. 22% dintre persoanele intervievate au declarat că au foarte puțină încredere. Referitor la notorietatea ministrului Afacerilor Interne, 77% dintre respondenți au putut indica ce funcție ocupă Gabriel Oprea în Guvernul Ponta. Alți 3% au spus că ministrul Afacerilor Interne este Mircea Dușă, iar 1% l-au indicat pe Ioan Rus, Titus Corlățean sau Liviu Dragnea. Sondajul are o eroare de
Sondaj IRES pe SECURITATEA NAȚIONALĂ. Gabriel Oprea, între prestigiu și încredere by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/78937_a_80262]
-
nici o atenție”, 22% spun că dau bani medicilor “pentru a-mi acorda mai multă atenție decît celorlalți pacienți” iar 18% declară că dau bani medicilor întrucât “medicii sunt prost plătiți și merită mai mult". Cine trebuie sancționat Peste 60% dintre respondenți spun că “a da bani unui medic de care ai fost mulțumit pentru felul în care te-a tratat” nu reprezintă un act de corupție. La fel, 72% dintre cei intervievați susțin că “a da cadouri unui medic de care
Bucureștenii bagă, în medie, 688 de lei în buzunarul chirurgului. Află topul spitalelor din Capitală - STUDIU by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78331_a_79656]
-
de care ai fost mulțumit” nu reprezintă un act de corupție. În schimb, “să ți se solicite bani sau cadouri de către un medic sau o asistentă medicală pentru anumite tratamente” reprezintă un act de corupție în opinia a 89% dintre respondenți. Și totuși, e relativ. Doar 23% dintre cei intervievați susțin că “toți medicii care acceptă bani sau cadouri ar trebui sancționați conform legii”, în vreme ce 71% dintre respondenți susțin că “trebuie sancționați doar acei medici care condiționează acordarea de asistență medicală
Bucureștenii bagă, în medie, 688 de lei în buzunarul chirurgului. Află topul spitalelor din Capitală - STUDIU by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78331_a_79656]
-
pentru anumite tratamente” reprezintă un act de corupție în opinia a 89% dintre respondenți. Și totuși, e relativ. Doar 23% dintre cei intervievați susțin că “toți medicii care acceptă bani sau cadouri ar trebui sancționați conform legii”, în vreme ce 71% dintre respondenți susțin că “trebuie sancționați doar acei medici care condiționează acordarea de asistență medicală de primirea unor bani sau cadouri de la pacienți”. Când întâlnim medici care refuză să ia ni se pare ciudat, neobișnuit " Este limpede că suntem - pacienți, medici și
Bucureștenii bagă, în medie, 688 de lei în buzunarul chirurgului. Află topul spitalelor din Capitală - STUDIU by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78331_a_79656]
-
medici care condiționează acordarea de asistență medicală de plăți informale)", adaugă sociologul. Componenta cantitativă a studiului a constat din realizarea unui sondaj pe un eșantion aleator de 906 persoane adulte din București; interviurile au fost de tipul față-în-față, la domiciliul respondenților, iar marja teoretică de eroare la nivelul întregului eșantion este de +/-3,3% la un nivel de încredere de 95%. Studiul a fost coordonat de Prof. univ. Dr. Vintilă Mihăilescu, Conf. univ. dr. Alfred Bulai, Lector univ. dr. Bogdan Iancu
Bucureștenii bagă, în medie, 688 de lei în buzunarul chirurgului. Află topul spitalelor din Capitală - STUDIU by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78331_a_79656]
-
5,5% dintre adulți iar 6% dintre tineri consumă frecvent și ocazional droguri, procent care la adulți este chiar mai ridicat, ajungând la 6,7%. De altfel, experiența consumului de droguri (au încercat măcar odată) apare la 14,3% dintre respondenți. Studiul a mai relevat și faptul că fidelitatea cuplurilor maritale scade după trei ani de relație stabilă. „Toate acestea indică faptul că trebuie intensificată munca de informare-educare, atât în privința HIV/SIDA și a celorlalte boli cu transmitere sexuală, cât și
Studiu: tinerii fac sex la întâmplare şi neprotejaţi () [Corola-journal/Journalistic/68035_a_69360]
-
acela care are mai mult decât are nevoie. Problema intervine atunci când încercăm să explicăm ce înseamnă "nevoie”. Un studiu realizat de firma de asigurări Hiscox arată că veniturile anuale de 145.000 de dolari sunt insuficiente în Marea Britanie. Mulți dintre respondenți au declarat că pentru a fi bogați, ar trebui să aibă un venit de 230.000 de dolari. Pentru unele persoane, a avea propriul magazin este semn de bogăție, indiferent dacă vorbim de magazinul din colț sau de o companie
De câţi bani ai nevoie pentru a te considera bogat? () [Corola-journal/Journalistic/68129_a_69454]
-
pentru Evaluare și Strategie (IRES) a analizat opiniile românilor referitoare la credință, în general, indiferent de modul de manifestare a acesteia, dar și pe cele referitoare la alte câteva aspecte legate de morala creștină, potrivit rtv.net. În timp ce 95% dintre respondenți spun că și-ar da viața pentru un membru al familiei, 48% ar face acest lucru pentru țară. Cât de des merg românii la Biserică Unul din cinci respondenți merge o dată pe săptămână la slujbele sau la evenimentele religioase curente
Rolul Bisericii este de a oferi răspunsuri problemelor sociale - STUDIU by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/75953_a_77278]
-
aspecte legate de morala creștină, potrivit rtv.net. În timp ce 95% dintre respondenți spun că și-ar da viața pentru un membru al familiei, 48% ar face acest lucru pentru țară. Cât de des merg românii la Biserică Unul din cinci respondenți merge o dată pe săptămână la slujbele sau la evenimentele religioase curente. 22% dintre români participă la acestea de câteva ori pe lună, un sfert de doar câteva ori pe an. În timp ce 6% dintre participanții la studiu participă la slujbele religioase
Rolul Bisericii este de a oferi răspunsuri problemelor sociale - STUDIU by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/75953_a_77278]
-
participă la acestea de câteva ori pe lună, un sfert de doar câteva ori pe an. În timp ce 6% dintre participanții la studiu participă la slujbele religioase de câteva ori pe săptămână, 18% merg mai rar decât o dată pe an. Cei mai mulți respondenți cred că Biserica oferă răspunsuri pentru problemele sociale (88%), pentru problemele morale (72%), pentru problemele din viata de familie și pentru nevoile spirituale ale oamenilor (71%). Doar 59% consideră că problemele tinerilor își pot găsi răspunsuri în biserică. Printre temele
Rolul Bisericii este de a oferi răspunsuri problemelor sociale - STUDIU by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/75953_a_77278]
-
adaptate interlocutorului. Greu de înțeles de ce totuși la ultimii trei, Lucian Turcescu, Anca Vasiliu și Cristian Bădiliță, regula nu se mai respectă, ei fiind puși sub aceleași zece întrebări comune. Dar asta nu deranjează, te gîndești că la cei 17 respondenți (între care Virgil Nemoianu, Mihai. I. Spăriosu, Matei Vișniec, Norman Manea, Victor Ivanovici, Moshe Idel ș.a.) e greu să inventezi cîte un pachet de vreo zece întrebări personalizate și că, spre sfîrșit, imaginația coordonatorului anchetei s-a epuizat. Ce nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
Idel ș.a.) e greu să inventezi cîte un pachet de vreo zece întrebări personalizate și că, spre sfîrșit, imaginația coordonatorului anchetei s-a epuizat. Ce nu se mai poate înțelege este cum de redactorii revistei au permis ca unul dintre respondenți să-i înjure, în cadrul anchetei, pe cîțiva dintre ceilalți invitați. E ca și cum, chemînd oaspeți la tine acasă, nu intervii cînd unul îi scuipă pe ceilalți, nu-l poftești (politicos!) să caute ieșirea. Lasă că te înjură și pe tine! Acest
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
profund, remarcabil, tulburător, important, rezistent, insolit, original ș.a.m.d. constituie, în perioada de violență mediatică pe care-o traversăm, un act de curaj. Cronicarul nu înțelege, totuși, de ce exigenta autoare își ia măsuri sporite de precauție pentru situația acelor respondenți care vor evita nominalizările tranșante, căci, dincolo de criteriile ascensiunilor sociale, spiritul critic, spune ea, trebuie să primeze. Același Cronicar subscrie fără vreo nuanță: "Cât despre frica de a-ți face dușmani, de a-ți crea antipatii pentru că ai ales o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7559_a_8884]
-
50%), dar și ceasuri și bijuterii (27%), relevă studiul HfK, citat de . În același timp, pentru echipamente electronice, IT, telecom și accesorii optează aproape două treimi dintre persoanele participante la studiu. Referitor la destinația acestor tipuri de cadouri, 93% dintre respondenții online chestionați au afirmat că oferă cadouri celor apropiați de sărbători, 82% dintre aceștia cumpără articole și pentru uz propriu, iar 79% merg la cumpărături pentru casă în această perioadă. Astfel, articolele vestimentare și de încălțăminte sunt cumpărate în special
Studiu: Dulciurile şi îmbrăcămintea, cadourile oferite de majoritatea românilor () [Corola-journal/Journalistic/70903_a_72228]
-
dulciuri (57%) și produse cosmetice (48% dintre cei chestionați). În Moldova, mai mult decât în alte regiuni ale țării, patru din zece utilizatori de internet se orientează către bijuterii sau ceasuri pentru cadoul de Crăciun. Cu toate acestea, din totalul respondenților care achiziționează aceasta categorie de produse, 63% nu alocă mai mult de 200 de lei. Și bucureștenii se deosebesc de locuitorii din alte zone ale României, însă prin preferința pentru cărți și pentru gadget-uri audio. Astfel, aproape 45% aleg
Studiu: Dulciurile şi îmbrăcămintea, cadourile oferite de majoritatea românilor () [Corola-journal/Journalistic/70903_a_72228]
-
54%), dar și către produse sau servicii cosmetice (75%). În privința tipului de magazin de unde românii cumpără cadouri pentru Crăciun, 73% dintre aceștia aleg hipermarketurile, 44% ajung și în magazinele specializate din cadrul galeriilor comerciale sau a mall-urilor, iar 39% din respondenți cumpără de pe internet. Totuși, din totalul cumpărăturilor, cele făcute pe internet reprezintă 8%. Studiul a analizat și sursa de finanțare la care apelează românii pentru cumpărăturile de Crăciun. Majoritatea persoanelor intervievate (93%) au declarat că le achiziționează din bugetul propriu
Studiu: Dulciurile şi îmbrăcămintea, cadourile oferite de majoritatea românilor () [Corola-journal/Journalistic/70903_a_72228]
-
cu vârsta între 35 și 44. Studiul online a fost realizat de GfK în perioada 24-29 noiembrie și este reprezentativ pentru populația urbană utilizatoare de internet, cu vârsta între 15 și 55 de ani. Eșantionul este format din 543 de respondenți.
Studiu: Dulciurile şi îmbrăcămintea, cadourile oferite de majoritatea românilor () [Corola-journal/Journalistic/70903_a_72228]