51,906 matches
-
de la noi sînt intelectuali subțiri care dau ascultare, după moda veacului XIX, vocii poporului, culegîndu-i cîntecele sau observîndu-i viața și moravurile. Hogaș este și el un costumbrist, cu un termen extrapolat de Virgil Nemoianu în Romantismul îmblînzit de la spanioli la restul continentului Biedermeier. Ca și ceilalți, Hogaș este intelectualist și un estet (deși face caz de "mojicie", respingînd "literatura de salon"), ironic, clasicist în mentalitate și academizant în stil. Nu e cine știe ce deosebire de natură a mijloacelor între De la Văratic la
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
Eu sunt pentru măsură în toate, pentru valorizarea negativului, pentru naționalismul luminat - respirând europenitate, nu americanism -, pentru decență, respect pentru tradiția locului, disponibilitate dialogală, ecumenism și voință constructivă. Sunt, deci, PENTRU multe, și nu neapărat ÎMPOTRIVA altora, așa cum se spune. Restul - e destin." l În revista CONTRAFORT (nr. 5-6/ mai-iunie 2003), Vitalie Ciobanu este prezent cu o impresionantă pledoarie pentru radicalism: "Evoluția Basarabiei, smulgerea ei din mocirla trivialității politice și a retardării culturale nu poate fi decât rodul unei atitudini radicale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
Militaru și la Odeon. Grete este Dorina Lazăr, iar Erna, Emilia Dobrin. Trei partituri grele, trei femei de la marginea societății, sau de sub ea, trei fantasme, trei tipuri de frustrări, de tensiuni și de confruntări cu propriul eu, dar și cu restul lumii, trei voci ale unor visceralități mai mult sau mai puțin disimulate. Trei personaje recognoscibile în prezentul cel mai acut și halucinant, trei roluri asumate cu credință și devoțiune de cele trei actrițe, care joacă pentru prima oară împreună. Une
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
nu onora chemările capodoperelor. L-am ascultat în Schumann și Brahms, în Enescu și Ceaikovski, în lucrări concertante și camerale, interpretându-și propriile opusuri ori restituindu-le pe cele ale zeilor din Olimpul muzicii. Niciodată nu am simțit povara acelui rest livrat de senzația lucrului întrerupt și ne dus până la capăt. De fiecare dată, Valentin Gheorghiu a transformat handicapul imanent al muzicii acela de a fi o artă intermediată într-un copios avantaj, căci în orice compoziție există, în afara gândirii autorului
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13936_a_15261]
-
mișca roind către nord un puhoi de fluturi roșii asemănători oarecum frunzelor veștede, ca un preambul la căderea frunzelor moarte, ca un soi de balet postum. Cum eram în lichidare de gînduri și planuri, fluturii aceia roșu-închis păreau și ei resturi măturate ale unor hîrtii rupte în bucățele, care nu aveau cum să-și ia zborul, rostogolite de vîntul razant cu pămîntul. Se auzeau trenuri șuierînd în depărtare, la încrucișările însuflețite ale liniilor de pe partea cealaltă a întinsei stații de triaj
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
nu avea loc cîte o crimă ce ducea prea vădit cu gîndul la golănime. Acel spațiu se afla undeva între proprietatea privată și proprietatea publică și puteai să-l asemui cu o pepinieră de traverse, cum numai bine se potrivea resturilor acelora de garduri și stîlpi folosiți la susținerea liniilor ferate. Nu-mi venea să cred cît de puțin se sinchiseau proprietarii de haimanalele ce stăpîneau acel loc de odihnă. Nu cumva ei cloceau vise de călătorie care se transformau în
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
sinonimul aproape perfect al lui în, cu echivalența strict formală înainte de un, o ( de aceea exemplul "se preface într-un palat", cu toată ideea sa de devenire, nu diferă decît prin prezența articolului de "se preface în palat") și, în rest, cu clare conotații arhaice. Toate semnificațiile complexe care se depărtează de spațial sînt la fel de complexe în construcția cu în ( în singurătate, în deznădejde etc.) și în combinația cu întru. O frază a filozofului, mai ales, e greu de acceptat de către
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
și anumitor contexte, pe care folosirea sa le evocă printr-un efect de sens. În fond, analizate unul cîte unul, contextele indică în genere fie sensurile lui în, fie pe cele ale lui pentru. Închiderea care se deschide și tot restul modelului noician nu sînt trăsături semantice ale lui întru, ci mai curînd proprietăți ale obiectului pe care prepoziția îl introduce în contextul care a devenit pentru vorbitorii de azi prototipic: cel al discursului religios. Productivitatea unui model paradoxal nu e
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
dorește să citească cîteva texte, ale mele și ale altora, legate într-un fel sau altul de unele din subiectele noastre de discuție și răspunsul fiind politicos afirmativ, m-am hotărît pe dată să-i ofer două-trei: unul al meu, restul ale altora. În realitate, i-am trimis două ale mele și două ale "confraților". M-am gîndit o clipă că s-ar putea ca amicul meu să fie cam neplăcut surprins, mai ales că în urmă cu cîteva luni, două
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
deodată din voința cuiva. Nici mașini, nici trecători, nici sunete. Nimeni. Am trecut strada ca plutind, ca împinsă de la spate de o mână nevăzută, știind însă că nu mai aveam nimic prin buzunare. Oprindu-mă din mestecat, i-am întins restul de pâine, contemplând și conștientizând disperarea ajunsă la limită a acelui învinețit de soartă sărac la poarta bisericii. Când a luat pâinea, mâna i s-a desprins cu greu de pe cârja rece, de care parcă era lipită ca de când lumea
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
să participe din țara gazdă (Australia) oficialități din economie, administrație, organizatorii expoziției etc. Cu domnul ambasador al țării noastre (nu-l voi numi!) s-a convenit ca oficialii australieni să fie invitați de Ambasadă, pentru a se da importanța cuvenită; restul invitațiilor au fost lansate de către cei care organizau standul românesc. Rezultatul?! Pe "partea oficială" (invitațiile lansate de Ambasadă), nu ne-a onorat cu prezența nici măcar portarul vreunei instituții! Nu s-a dat nici o explicație, însă era lesne de înțeles că
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14025_a_15350]
-
nu ne mai aude strigătul de disperare. Lumina e puțină și neagră, în ,-ismele" secolului 20. Efortul de deschidere pe arcul de cerc al diverselor școli lirice este subminat, așadar, la Ion Mircea de convingerile lui profunde, de echivalarea fără rest a crezurilor poetice cu cel religios. Antologatorul își "pierde nădejdea" sau și-o recapătă, măsurând neabătut distanța dintre masa de lucru a poetului și turla bisericii la care acesta nu prea e dus. Forțează unele texte să intre în patul
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
au pus într-un ciubăr în care mama spăla haine și au dansat pe strugurii respectivi de-au făcut un suc și-au aruncat niște spirt pe mustul acela de struguri... asta a fost prima amintire, și cea mai dură... Restul a fost muncă... era un sat... nu foarte bogat... trebuia de mic să grijești vitele, plecam... nu știam bine care erau vitele mele. Pe urmă am avut o întâmplare absolut fenomenală care mi-a schimbat într-un fel foarte mult
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
lumea ficțională și... cei mari, Marcel Proust, Joyce, Faulkner, Thomas Mann, maeștrii secolului XX ai romanului, fac în acest fel, adică propunînd ei o altă realitate, un alt real. Augustin Buzura: Ceea ce spuneați dvs. este valabil cînd construiești un personaj, restul e ficțiune, de fapt toate subiectele romanului, de când există roman, sunt cam aceleași, temele sunt cam aceleași, dar fiecare dă culoarea epocii, culoarea filosofiei în care crede; iar restul... aceste mici amănunte pe care le vezi construiesc un personaj, poți
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
Augustin Buzura: Ceea ce spuneați dvs. este valabil cînd construiești un personaj, restul e ficțiune, de fapt toate subiectele romanului, de când există roman, sunt cam aceleași, temele sunt cam aceleași, dar fiecare dă culoarea epocii, culoarea filosofiei în care crede; iar restul... aceste mici amănunte pe care le vezi construiesc un personaj, poți să-l construiești în multe feluri, și adăugând aceste amănunte, și mergând de la tipurile temperamentale. Eu, fiind de formație științifică, îmi plăcea să merg pe tipuri temperamentale, pe structuri
Cu Nicolae Breban și Augustin Buzura despre roman by Marian Ilea () [Corola-journal/Journalistic/10351_a_11676]
-
biciul: "Sfîntul Neculai". Mai periculoasă decît șicul lui }ircădău e șpanga lui Chiriac, dar el, la conflict, nu o întreaptă spre Veta, ci spre sine. Pentru Rică ar fi utilizat însă pușca din dotare. Mița aruncă la necaz cu vitrion. Restul personajelor caragialești se rezumă la palme pe care le încasează amicii infideli sau adversarii politici, chiar la cafiné central. Cu excepția dureroasă a preotului din Păcat... care își ucide copiii incestuoși cu pușca din două focuri fără avertisment. Chiar mai crud
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
nici să-i ignori, nici să-i uiți numele, fiindcă orașul, presărat cu difuzoare, răsuna în fiece clipă de sloganul, scandat insistent, Gheorghiu-Dej, forte luctator pentru pace și popor, sper să nu deformez prea mult în scris acest enunț vernicular. Restul timpului se petrecea cu spectacole de folclor internațional, dar corect ideologic, dispersate zi și noapte în întreg orașul și care nu lăsau loc pentru jazz, nici chiar de stil vechi. Spectacolul Operei din Pekin, nu era totuși lipsit de farmec
BARDADRAC,un pic din toate by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10359_a_11684]
-
ele nu promit prea mult, în sensul că povestea începută seamănă cu cea din Chemarea lui Matei, al doilea roman al autoarei (tot unul despre iubire, moarte, informatică, deși și despre religie) și astfel impresia este de deja-văzut. Parcurgând însă restul paginilor și remarcând întrepătrunderea de planuri, originalitatea Florinei Ilis iese încă o dată la iveală. Cum începe însă al cincilea discurs narativ al romanului (nu întâmplător al cincilea, denumit "Ultimul")? Nu altfel decât cu cuvintele lui Qrin însuși, vorbind despre sine
Florina Ilis și lumea virtualității by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/10376_a_11701]
-
face cu cultura central-europeană deține pentru mine un rol esențial, ceea ce este valabil și în cazul acelor locuri care mă atrag și mă interesează; de pildă evoluția istorică și culturală a Europei, dar și transformările petrecute în ultimii ani. în rest, urmez acele trasee care, în cazul meu, definesc un anumit spațiu cultural. Devine limpede că fac călătoriile în acele locuri despre care prin forța împrejurărilor, am o imagine formată - tocmai pentru a mă confrunta cu realitățile "autohtone". Acesta a fost
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
azvîrliți de vedete cu ifose: noi știm că poți fi călcat în picioare (cu sau fără bocanci); de azvîrlit, se zvîrle cu copitele, ceea ce, oricîte pretenții aristocratice ar avea, nu le stă în putință vedetelor (cu sau fără ifose). împărtășim restul opiniilor autoarei. Bine faceți că nu ne citiți! Ne dăm seama din comentariul dv. la cartea pe care o recenzați că n-avem nici o șansă să ne înțelegeți. Rămîne cum spuneți: continuăm să ne citim între noi. Spre un nou
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10402_a_11727]
-
imagini desprinse din lumea de zi cu zi, din lumea de dincoace pe care Cristian Popescu s-a grăbit s-o părăsească, se văd foarte limpede. Aceste imagini ale miraculosului cotidian au îndeajuns de multă forță încât să salveze și restul volumului și să-i aducă lui Cristian Popescu un strop de glorie postumă.
Cadre din lumea de dincoace by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10409_a_11734]
-
care scriu așa doar fiindcă e trendy, la el sentimentul acut al deznădejdii este sincer și convingător. în prezent compus/recompus sunt destule poeme foarte bune, și multă umplutură. Dar cum orice album de muzică conține doar câteva hituri și restul melodiilor doar umplu trackurile discului, nu văd de ce unui poet, mai ales debutant, i-am cere mai mult.
O deznădejde cinstită by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10428_a_11753]
-
este "Programul de stimulare a înnoirii Parcului național auto". Trebuie să admitem că inovația jurnalistică are mari avantaje în ceea ce privește scurtimea și transparența: cuvîntul-cheie rablă trezește interesul cititorului în mod mult mai concret decît o fac perifrazele din jargonul birocratic. În rest, comentariile jurnaliste alternează epitetul depreciativ cu sintagme descriptive neutre ("autoturismul vechi", "mașina uzată"). Publicitatea pare a fi și mai dispusă să atragă prin termenul colocvial: există deja un site (rabla.ro), pus sub genericul - tot de natură militară - "Misiunea Rabla
Rabla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10412_a_11737]
-
-m-aș! Îl asigur pe imprudentul autor că sunt suficient de solicitat de editori pentru a nu fi obligat să recurg la dezonorantul (aici suntem de acord) procedeu de care mă acuză, cel al autoeditării și autopromovării. Oricum, dacă și restul informațiilor pe care-și bazează execuțiile sunt la fel de consistente, nu-mi rămâne decât să-i transmit un sfat din sfera pe care a ocupat-o cu atâta impetuozitate: dom' Gavrilescu, las-o jos, că măcăne... Și dacă tot m-a
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
nu ar fi bună. Dimpotrivă, varianta românească a lexiconului e fluentă, plăcută și firească, lucru cu atît mai îmbucurător cu cît e vorba de o traducere din limba germană. Și totuși, în fraza anterioară s-a strecurat o greșeală. În rest, numai cuvinte bune despre dicționarul pseudocunoașterii noastre medicale.
Pseudocunoașterea medicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10413_a_11738]