503 matches
-
despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în romanul psihologic pentru care ai optat. INTRODUCERE: Romanul psihologic. Definirea conceptului Reflectând teorii moderne din sfera psihologiei și a filozofiei, romanul de analiză psihologică reprezintă o formă de resurecție literară, de sincronizare a romanului românesc interbelic cu proza europeană influențată de Marcel Proust, de André Gide, de James Joyce. Pornind de la premisa că orice act de cunoaștere este limitat și, inevitabil, subiectiv, că „realitatea adevărată este interioară“ (M. Proust
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
orizonturile cunoașterii sau banale evenimente cotidiene, confruntânduse cu sine sau cu ceilalți, cu timpul, cu iubirea, cu moartea. Acest tip de lirism este definit de Henryk Markiewicz ca „realitate dinamică, prezentată întro formă subiectivă sau simbolică“ (Conceptele științei literaturii). Prin resurecția baladei de către poeții Cercului literar de la Sibiu se suprimă frontiera dintre genuri, obținându-se „liricizarea speciei“. Astfel, pentru Ștefan Augustin Doinaș termenul baladesc semnifică „o situație poetică [...] o zonă imaginativă, unde epicul și dramaticul se scaldă în lirism“. Poeții neomoderniști
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de partid, întreaga țară transformându-se, brusc, în "anticomunistă", deși defectele umane produse de regim nu numai că nu vor putea fi eradicate, dar au fost augmentate în febra unui "capitalism" numit de analiștii vremii ca "sălbatic", dovadă că nici resurecția, de fațadă, a formelor creștine nu a reușit să ne scoată din căderea în semibarbarie, cum o considera Eminescu. Fiindcă asta și fusese, în bună măsură, comunismul: o cădere în sălbăticie, în barbaria precreștină, dar cu toate vicleșugurile create de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
victimei ispășitoare se adresa deopotrivă lui Ceaușescu, dar și poporului care se mai considera creștin încă, atrăgându-se atenția că stăpânii rezultați de pe urma revoltei populare vor fi urmașii primului val de comunism, acela înlăturat din prim-planul istoriei românești de către resurecția spiritului național prin Gheorghe Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu, în anii lor buni. În pragul morții, omul are o iluminare ultimă, adesea testamentară. Gheorghiu-Dej a lăsat moștenire Declarația de Independență, din 26 aprilie 1964. Nicolae Ceaușescu, pătruns de frigurile "legendei negre
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
suportând, peste toate, un exod de populație, pricinuit de sărăcie și de ură de sine, exod pe care nici regimul lui Stalin nu a îndrăznit să-l producă, încât viitorul acestei nații pare pecetluit dacă nu se produce o ultimă resurecție, inteligentă și lucidă, a spiritului național eminescian, exprimat în termenii minte foarte rece și inimă foarte caldă, trebuitoare unor adevărați patrioți. Realitatea din ultimii douăzeci și trei de ani arată că legenda neagră tinde să scoată de pe arena istoriei latinitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
între care românii înșiși au fost cotați ca "minoritate". Paul Goma, spre deosebire de uitucii noștri comentatori și făuritori de istorie, a reținut, în răscolitorul său roman-document, Basarabia, un amănunt uimitor. Politicienii responsabili de la Chișinău, în zilele când încă nu se produsese resurecția veleităților imperiale rusești, au trimis mesageri la București spre a-i ruga pe politicienii români să faciliteze și să grăbească reîntregirea țării. Corneliu Coposu, de la care se așteptau speranțele, a răspuns delegației basarabenilor și bucovinenilor: Nu avem nevoie de încă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
fundamental de-atâtea ori și totuși printre fericiți mă număr trăiască poezia și marii visători! Metaforele poetului în acțiune nu sunt atât invenții modificante semantic cât niște intarsii plasticizante în textura sentimentelor și ideilor: "Ascultă / cutremurul aerului când izbucnește lumina" (Resurecția). O femeie "cu picioare infinite (...) aștepta cântând / casa noastră cazarma noastră / însă eu urmăream o idee devenită obsesie" (Clanța). "O mireasă nebună / dansează pe pleoapele mele / până când mă trezesc" (Nupțiile). Efecte incantatorii provin din reiterația insistentă a unui cuvânt-temă; într-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
este replierea în grup și cultura izolării. Deși aproximativ 3000 de persoane cel mult emigrează efectiv în fiecare an în Israel, în anumite zone ale populației evreiești se răspândește ideea caracterului de acum provizoriu al șederii lor în Franța. Că resurecția unui antisemitism despre care se credea că dispăruse provoacă decepție și furie, este de înțeles. Dar nu înțelegem întotdeauna încrâncenarea unor evrei de a vâna în spatele fiecărui cuvânt, gest sau critică adusă politicii israeliene un fundal antisemit. Intimidare ale cărei
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
aceasta la profit, profitul la investiții cu efecte de antrenare pozitive și tot așa, intrîndu-se într-un veritabil cerc virtuos. Chemarea autorului este de a ne întoarce cu toții fața și energiile pozitive către agricultură, ca o expresie a unei veritabile resurecții naționale. În situația în care am ajuns este o obligație națională ca societatea românească, în totalitatea ei, să-și întoarcă fața spre agricultură. Nu cu vorbe, nu cu hîrtii elaborate în diverse cabinete, nu cu idei copiate din manuale, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
este criticat dar asigură numeroase locuri de muncă, prăpastia dintre bogați și săraci se adîncește, cu în-registrarea unor fenomene persistente de foame-te pe întinse suprafețe ale globului, în timp ce al-ții își aruncă producția agricolă în mare, se poate observa o resurecție a protecționismelor, marele capital în formula transnaționalelor este cel care face istoria ș.a.m.d. Iată doar cîteva dintre caracteristicile actualului sistem capitalist, alături de care persistă o serie de întrebări, cum ar fi: Poate fi privatizat totul?; Este a treia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
vieții sociale și de bulversările întîlnite la tot pasul, mai cu seamă din rîndul tineretului urban, pentru care "trecutul revoluționar" nu mai are nici un sens, al șomerilor privați de protecție socială propriu-zisă și al țărănimii sărace. Astfel, China cunoaște o resurecție religioasă, pe care autoritățile o controlează din ce în ce mai greu. În momentul în care s-a aflat că influența sectei Fanlun Gong se întindea inclusiv asupra armatei și a Partidului, autoritățile au reacționat represiv, exagerat de dur, exagerare ce mai curînd relevă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
fiind, fusese readus la viață de sărutarea fierbinte a Julietei. Căci ceea ce vede el în vis nu este decât o umbră (shadow), o iluzie, ca și cum în miezul tragediei s-ar afla această necontenită permutare între adevăr și fals, între visul resurecției care ar fi trebuit să se adeverească - și nu s-a adeverit - și realitatea unei aparente morți care se va dovedi, în cele din urmă, adevărată. Fără a complica atât de mult țesătura imprevizibilă a intrigii, Regele Ioan avansează pe
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
că Cristos n-a murit și că, lucru și mai grav, n-a Înviat din morți. În altă parte Însă, declară el, Marcion admite că Isus a cunoscut o suferință reală. Pentru Tertulian important este efectul de mîntuire exercitat de resurecția lui Cristos, În vreme ce pentru Marcion important este mesajul lui Cristos privind suferința deschizătoare de acces nemeritat la Împărăția cerurilor pentru apostoli și pentru toți adevărații credincioși Însemnați pe frunte cu litera tau (simbol al crucii), care vor reedita individual patimile
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ilustrează atât impactul digital pozitiv (de informare, învățare și tratareă, cât și semnele de îngrijorare evidențiate de Visible Human Project. Pe de o parte, umanul devine „vizibil” în realitatea virtuală în urma digitalizării sale, punându-se problema atât a nemuririi, a resurecției eterne prin simulare (corpul este animat să pară „viu”Ă, cât și a posibilității întreruperii premature a vieții biologice. Pe de altă parte, ființa umană „vizibilă” a cyberspațiului poate fi accesată oricând ca o mostră „vie” supusă documentării publice, însă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
frizării nemuririi, omniscienței și omnipotenței. Astfel, imortaliștii profetizează „descărcarea” conținutului minții umane într-un computer, împreună cu amintirile, cunoștințele și întreaga personalitate, reduse la statutul de informație (vezi Moravec mai josă sau prezervarea identității umane prin intermediul crionicii, încununând un proces de resurecție informatică (vezi cutremurătoarea și extrema afirmație a lui Perry, 2000, că nemurirea este matematică, nu mistic-religioasăă. Schițând fundamentele unei filosofii a libertății depline, a eliberării de orice limitare și impoziție, transumanismul se întâlnește, în plan social, cu libertarianismul în privința unei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tehnoideologic prin care se propulsează perspectiva utopică a paradisului religios (vezi Wertheim, 1999, pentru o analiză critică a perspectivelor cvasireligioase asupra cyberspațiuluiă. Dacă pentru Bukatman, cyberspațiul este un tărâm al spiritului eliberat de trup, pentru Moravec sau Bostrom, imortalitatea și resurecția își găsesc terenul de manifestare în spațiul virtual proiectat ca un eden tehnologic. Aceste versiuni tehnologice stranii ale Noului Ierusalim sunt elitiste, atribuind accesul la teritoriul sacru unei elite instruite în tainele tehnologiei digitale. Vizionarismul cibernetic poate fi criticat având
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
lumină asupra esenței umorului” (III, 24). El însuși dezrădăcinat și rătăcitor, în absența ființei pe care o caută cu disperare, Cioran se salvează prin umor, căruia îi explorează nu doar fața nihilistă, ci și reversul recuperator. Umorul? O cale de resurecție în inima scepticismului. Comedia furieitc "Comedia furiei" Cum în nimic nu este perfect, Cioran spune despre sine că ar fi „un veleitar al violenței” (III, 123). N-ar fi atât de relevant acest fapt dacă la mijloc s-ar afla
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
vânt jilave/ vom dansa pe metereze/ cum Spartanii-n ore grave". Pe un astfel de fundal, Labiș mișcă un univers tematic existent în tradiția poeziei noastre de la 1848 încoace, de aceea critica literară va fixa opera poetului ca moment de "resurecție" a poeziei de după 1944. "Simbolist, impresionist" (P. Poantă) sau mai degrabă un expresionist izvorât din impresionism prin dimensionarea cosmică a impresiei atunci când va trăi imaginile războiului prin sentimentul de sfârșit de lume, proiectat într-un peisaj cutremurat de spaimă și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dăruirii, altfel decât a făcut-o autorul "Mărului de lângă drum". * * * Poezia se diversifică și ca o urmare a acelei de a doua reconsiderări: O. Goga, Ion Pillat, A. Maniu, V. Voiculescu, prin aceea că resuscitarea deplină a conștiinței lirice determină resurecția mesianismului, a sentimentul satului și al înrădăcinării, un univers biblic grațios dominat de mit și de fabulos. Universul liric național își va reintegra o componentă esențială a sa, exprimată în revitalizarea, prin numeroși poeți, a tematicii și a modalităților artistice
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
spune Petru Poantă, "întoarcerea la surse și extinderea registrului liric". Dacă în prima perioadă poezia se caracterizează prin epic, consecință a schimbărilor istorice, expresie a contestării uneori violente, tipică romanticilor, în a doua perioadă poezia se liricizează. Asistăm la o resurecție a baladei și a poemului (balada își pierde epicul și primește accente de elegie, meditație, poeme ale iubirii vezi Doinaș); poezia devine un adevărat fenomen de cultură, livrescul capătă pondere și se cuprinde în lirismul existențial, nuanțând expresia, deschizând simbolurile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
războaielor a revitalizat un întreg val poetic legat de problema salvgardării păcii. Rănile războiului și conștiința luptei active împotriva acestuia devin ale poetului însuși. Trăirea timpului și, așa cum s-a mai spus, a "vieții cetății", cu impulsurile ei viitoare, consemnează resurecția poeziei civice, produsă de toți poeții activi după 1944, diversificați după 1960 prin Adrian Păunescu, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, V. Nicolescu, B. Dragoș, Cezar Baltag etc. De fapt, și după încheierea perioadei ultra dogmatice, mai scriu poezie civică chiar și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
despre modul în care se reflectă o idee sau o temă în romanul psihologic pentru care ai optat. INTRODUCERE: Romanul psihologic. Definirea conceptului Reflectând teorii moderne din sfera psihologiei și a filozofiei, romanul de analiză psihologică reprezintă o formă de resurecție literară, de sincronizare a romanului românesc interbelic cu proza europeană influențată de Marcel Proust, de André Gide, de James Joyce. Pornind de la premisa că orice act de cunoaștere este limitat și, inevitabil, subiectiv, că „realitatea adevărată este interioară“ (M. Proust
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
orizonturile cunoașterii sau banale evenimente cotidiene, confruntânduse cu sine sau cu ceilalți, cu timpul, cu iubirea, cu moartea. Acest tip de lirism este definit de Henryk Markiewicz ca „realitate dinamică, prezentată întro formă subiectivă sau simbolică“ (Conceptele științei literaturii). Prin resurecția baladei de către poeții Cercului literar de la Sibiu se suprimă frontiera dintre genuri, obținându-se „liricizarea speciei“. Astfel, pentru Ștefan Augustin Doinaș termenul baladesc semnifică „o situație poetică [...] o zonă imaginativă, unde epicul și dramaticul se scaldă în lirism“. Poeții neomoderniști
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în virtutea caracterului lor paradigmatic. Apropiindu-ne de accepțiunea pe care însuși Dilthey o dădea tipologiei de Weltanschauung 25, vedem în cele trei "curente" evocate niște paradigme anistorice. Când vorbim despre dimensiunea anistorică a celor trei orientări, avem în vedere posibilitatea resurecției unor atitudini clasice, romantice și, respectiv, realiste în condițiile unui Zeitgeist favorabil manifestării lor. Bunăoară, deși termenul de clasicism a apărut abia pe la începutul secolului al XIX-lea, paradigma clasică a fost operantă ori de câte ori a găsit o perioadă propice de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
universalist, chiar dacă el realizează o breșă în dogmatismul acestuia, așa cum vom arăta în capitolul următor; în al doilea rând, mai ales o dată cu Wilhelm von Humboldt (cf. și E. Spranger, Wilhelm von Humboldt und die Humanitätsidee, Berlin, 1928), asistăm la o resurecție a modelelor clasicismului antic, care au marcat evoluția culturii germane de la Winckelmann și Lessing la Goethe și Hölderlin, iar ulterior până la Nietzsche și Heidegger, ca să luăm numai câteva exemple proeminente pentru ceea ce suntem tentați să numim grecitatea spiritului german din
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]