542 matches
-
poate fi: atom, ion monoatomic, moleculă neutră electric, grupare ionică - șirurile reticulare (direcția din rețea în lungul căreia motivele de dispun echidistant; parametrul sau perioada șirului este distanța dintre două motive vecine fundamentale se consideră doar 3 șiruri, cu densitate reticulară maximă , corespunzătoare celor 3 direcții x, y, z. Cea mai mică celulă posibilă care redă caracteristica întregii rețele se numește celulă elementară. Deși sunt câteva mii de minerale , nu există decât 7 sisteme cristalografice: cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal și romboedric Într-o rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua cubică a sării geme , având ca motive ionii Na+ și Cl 5)legătura
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
motive ionii Na+ și Cl 5)legătura de hidrogen în rețeaua romboedrică a apei solide, având ca motiv molecula de apă 6Ălegătura metalică 7) legătură Van der Waals II . rețele heterodesmice 1)în rețeaua grafitului avem legături covalente în planul reticular xy și legături Van der Waals pe direcția y . Apoi, rețelele cristaline mai pot fi: I.izomorfe, adică au același model spațial și cu motive foarte asemănătoare în ceea ce privește dimensiunea și sarcina electrică și parametrii asemănători , dând naștere la minerale izomorfe
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
prin îmbătrânire, pot cristaliza unele formații coloidale, cum sunt de exemplu gelurile de minerale ca limonitul, piroluzitul, etc , numite și glaskopf- uri. Cristalizarea este fenomenul de trecere a materiei gazoase, lichide și solide - amorfe în stare solidă -ordonată, cu structură reticulară și de multe ori cu forme poliedrice . Se cunoaște că metalele pot recristaliza sub influența (trepidații, lovituri orientate, etcă sau prin tratament termic (coacereă trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etcă. La
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
se manifestă mai puternic tendința de asociere a atomilor sau ionilor substanței dizolvate sau topite. Se formează complexe de atomi, ioni sau molecule bipolare care se leagă sub formă de lanțuri sau grupuri simetrice ca un început de edificiu cristalin, reticular, de dimensiuni submicroscopice , care ajuns la o mărime relativ importantă, de până la 10-9cm , constituie germenele de cristal. Particulele asociate sub formă de dipoli și complexe ionice din soluție sau topitură, se îndreaptă și se orientează în jurul germenelui de cristal sub
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
particule care se depun și în dezvoltă în direcții paralele cu fața pe care o acoperă, adică se ajunge în urma creșterii tangențiale a stratului. De asemenea Bravais și Vulf au constatat că viteza de creștere este invers proporțională cu densitatea reticulară a fețelor de cristal și că, prin urmare fețele de mai mică densitate vor crește mai repede și vor dispare, iar cele cu densitate maximă vor crește cel mai încet și vor acoperi cristalul. Numeroase experiențe au confirmat tendința cristalelor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
în jurul cristalului scufundat în soluția suprasaturată se formează o pătură îngustă de concentrație mai mare chiar decât concentrația de suprasaturație a soluției (C2Ă. Din această pătură moleculele se depun prin absorbție pe suprafața cristalului, fiind apoi integrate în ordinea sa reticulară. Această zonă de grosime moleculară se mai numește și pătură de absorbție. După, ea urmează o altă zonă cu concentrație mai scăzută (C1Ă decât a soluției suprasaturate (C2Ă care urmează, bineînțeles, însă mai mare decât concentrația de echilibru (de saturație
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cristalizării. În aceste teorii s-a dezvoltat și aprofundat cu prioritate procesul de difuziune și rolul său în transportul particulelor care alimentează creșterea cristalului. Procesul intim de atragere și fixare a particulelor pe suprafața cristalului și încadrarea lor în ordinea reticulară, reprezentat aici doar printr-un coeficient global k , a fost dezvoltată în teorii mai noi, bazate pe structura atomică și ionică a cristalelor . În primul rând s-au evidențiat W.Kossel și I.N.Stranski prin teoria cinetică moleculară a creșterii
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
unei particule cu cristalul se eliberează o anumită cantitate de energie care a fost numită de Kossel -pas energetic. Prin repetarea periodică, la infinit, a acestor pași energeticicu adăugarea succesivă a particulelor din soluție la rețea se formează treptat șiruri reticulare tridimensionale. Cu cât se vor efectua mai multe legături cu particulele cristalului, deci cu cât energia eliberată va fi mai mare și cu cât vor rămâne mai puține legături libere în sistem, cu atât procesul de legare a unei particule
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
apreciază că depunerea particulelor pe o față a cristalului în creștere se face în trei etape. În prima etapă, pe fața cristalului se depune o particulă, în a doua etapă se adaugă o serie de particule care completează un șir reticular ; în a treia etapă se formează alături alt șir reticular. Operația se repetă periodic până când se completează stratul care constituie acum fața cristalului.(fig21Ă Considerând depunerea unei particule în continuarea unui șir reticular care completează noul plan reticular (poziția 3Ă
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
creștere se face în trei etape. În prima etapă, pe fața cristalului se depune o particulă, în a doua etapă se adaugă o serie de particule care completează un șir reticular ; în a treia etapă se formează alături alt șir reticular. Operația se repetă periodic până când se completează stratul care constituie acum fața cristalului.(fig21Ă Considerând depunerea unei particule în continuarea unui șir reticular care completează noul plan reticular (poziția 3Ă, Kossel îi desface pasul energetic de legare cu particulele de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
serie de particule care completează un șir reticular ; în a treia etapă se formează alături alt șir reticular. Operația se repetă periodic până când se completează stratul care constituie acum fața cristalului.(fig21Ă Considerând depunerea unei particule în continuarea unui șir reticular care completează noul plan reticular (poziția 3Ă, Kossel îi desface pasul energetic de legare cu particulele de semn contrar φ0 în trei componente : una pe direcția de creștere paralelă φ’’’ și două pe cele două direcții perpendiculare de creștere tangențială
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
un șir reticular ; în a treia etapă se formează alături alt șir reticular. Operația se repetă periodic până când se completează stratul care constituie acum fața cristalului.(fig21Ă Considerând depunerea unei particule în continuarea unui șir reticular care completează noul plan reticular (poziția 3Ă, Kossel îi desface pasul energetic de legare cu particulele de semn contrar φ0 în trei componente : una pe direcția de creștere paralelă φ’’’ și două pe cele două direcții perpendiculare de creștere tangențială φ’ și φ’’ . Astfel pasul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
φ ’ + φ’’ + φ’’’ (fig 22Ă Pentru fixarea unei particule izolate pe suprafața cristalului (poz 1Ă se eliberează numai o fracțiune de energie φ, corespunzătoare legăturii pe verticală , singura care se realizează. La adăugarea unei particule pentru formarea unui nou șir reticular pe fața cristalului, se eliberează, pe lângă energia corespunzătoare legăturii pe verticală și fracțiunea φ’’ - energia de legătură cu muchia planului început (poz 2Ă . În fine, pentru așezarea unei particule în continuarea noului șir, deja început, se eliberează atât fracțiunile de
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
corespunzătoare începutului de șir nou, cât și fracțiunea φ’ corespunzătoare legăturii cu particula anterioară șirului (poz 3Ă . Deci se eliberează energia totală φ0= φ ’ + φ’’ + φ’’’ corespunzătoare unui pas energetic. Pe baza legii lui Coulomb, în funcție de potențialul electrostatic al șirului reticular s-a calculat energia de legătură corespunzătoare fiecărui component și s-a găsit : φ’(100Ă=0,6932; φ’’ (100Ă= 0,1144 ; φ ’’’ (100Ă=0,0662 . La fixarea unei particule izolate pentru începerea unei fețe noi (poz 1Ă se eliberează numai
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
6932; φ’’ (100Ă= 0,1144 ; φ ’’’ (100Ă=0,0662 . La fixarea unei particule izolate pentru începerea unei fețe noi (poz 1Ă se eliberează numai energia corespunzătoare componentei φ’’’ (100Ă=0,0662; pentru fixarea unei particule la începerea unui nou șir reticular (poz 2Ă se eliberează energia corespunzătoare componentelor φ’’ și φ’’’=o,1806, iar lângă muchiile planului reticular în creștere (poz 3Ă se eliberează energia totală, corespunzătoare pasului energetic φ0= φ ’ + φ’’ + φ’’’ =0,8738 . Începutul unui nou plan reticular se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
fețe noi (poz 1Ă se eliberează numai energia corespunzătoare componentei φ’’’ (100Ă=0,0662; pentru fixarea unei particule la începerea unui nou șir reticular (poz 2Ă se eliberează energia corespunzătoare componentelor φ’’ și φ’’’=o,1806, iar lângă muchiile planului reticular în creștere (poz 3Ă se eliberează energia totală, corespunzătoare pasului energetic φ0= φ ’ + φ’’ + φ’’’ =0,8738 . Începutul unui nou plan reticular se va petrece relativ mai rar din cauză că se produce cu eliberarea celei mai mici cantități de energie. Continuarea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
șir reticular (poz 2Ă se eliberează energia corespunzătoare componentelor φ’’ și φ’’’=o,1806, iar lângă muchiile planului reticular în creștere (poz 3Ă se eliberează energia totală, corespunzătoare pasului energetic φ0= φ ’ + φ’’ + φ’’’ =0,8738 . Începutul unui nou plan reticular se va petrece relativ mai rar din cauză că se produce cu eliberarea celei mai mici cantități de energie. Continuarea planului reticular se face însă, după aceea din ce în ce mai repede. Creșterea paralelă (după normala la față) a cristalului se face mult mai încet
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
creștere (poz 3Ă se eliberează energia totală, corespunzătoare pasului energetic φ0= φ ’ + φ’’ + φ’’’ =0,8738 . Începutul unui nou plan reticular se va petrece relativ mai rar din cauză că se produce cu eliberarea celei mai mici cantități de energie. Continuarea planului reticular se face însă, după aceea din ce în ce mai repede. Creșterea paralelă (după normala la față) a cristalului se face mult mai încet decât creșterea tangențială care se face relativ mai repede. Din calcul rezultă că pasul energetic pentru depunerea pe mijlocul unei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
3 2 băfig 25 Pe mijlocul feței 1 4 4 căfig 26 fig .24 fig.25 87 fig26 După cum se vede cel mai mare pas energetic corespunde depunerii particulei pe mijlocul feței de cub . Cu aceasta va începe creșterea planului reticular la cristalele atomice. Și aici, ca și în cazul creșterii cristalului ionic, viteza cea mai mare de creștere o va avea cristalul în etapa depunerii tangențiale în poziția 3, de continuare a șirului reticular de pe muchia planului nou, unde numărul
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Cu aceasta va începe creșterea planului reticular la cristalele atomice. Și aici, ca și în cazul creșterii cristalului ionic, viteza cea mai mare de creștere o va avea cristalul în etapa depunerii tangențiale în poziția 3, de continuare a șirului reticular de pe muchia planului nou, unde numărul atomilor vecini este și mai mare : 3 la distanța d , 6 etapa la distanța 2d și 4la distanța 3d (fig27Ă Acest mod de creștere ar explica tremiile convexe care se observă pe fețele unor
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
2d și 4la distanța 3d (fig27Ă Acest mod de creștere ar explica tremiile convexe care se observă pe fețele unor cristale atomice, în opoziție cu tremiile concave ale clorurii de sodiu și altor cristale ionice, la care construcția unui plan reticular începe de la colțuri . Ca și teoriile care dezvoltă cu precădere aspectele fazei de difuziune, și aceste teorii care pun accent deosebit pe faza atomoenergetică de depunere a particulelor pe cristal, folosesc o prezentare simplificată a procesului de cristalizare. În realitate
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
forma unei prisme tetragonale (fig.34Ă . Și invers , cristalele care în creșterea lor normală au habitus tetragonal prismatic, dacă sunt împiedicate în dezvoltarea lor după axa c, pot căpăta o formă pseudocubică (a b c ;). În toate cazurile însă structura reticulară rămâne neschimbată , iar deplasarea fețelor se face strict cu respectarea legii constantei unghiurilor. Habitusurile Noțiunea de habitus este folosită pentru a exprima aspectul general pe care-l dă raportul de dezvoltare al cristalelor după cele trei direcții (a,b,că
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
parenchimatoase infiltrative, în timp ce adenopatiile se reduc. Boala are și o serie de atingeri extratoracice: cutanate, neurologice, oculare, osteo-articulare, digestive etc. B) Fibroza interstițială difuză idiopatică (boala Hamman-Rich) se manifestă clinic prin dispnee cu caracter progresiv, iar radiologic pulmonar, cu infiltrate reticulare sau nodulare și adenopatii hilare bilaterale. În lavajul bronhiolo-alveolar se constată prezența a numeroase celule inflamatorii și imune. Diagnosticul de certitudine se face prin biopsia pulmonară care pune în evidență modificări specifice de necroză a epiteliului alveolar de tipul membranelor
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]