2,173 matches
-
culoarea pereților de spital, pe terasele de la obeliscul Carolina fusese trasă la sorți apocalipsa de început de mileniu. Însuși regele Mathias venise să se scalde în Someș. Eu fac aici înnădituri. Gândesc un zigurat. Amintiri învălmășite de râu îmi ung retina. Ochii mei au fost doar originea unui poem care se scrie. La grădiniță dormeam în paturi care se dezlipeau din perete. Erau câteva zeci de fetițe cu funde în păr, numai eu eram îmbrăcată băiețește, cu părul retezat, purtam pulovăr
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
se mai întoarce, desigur, s-au rătăcit, se spune, desigur s-au rătăcit, dar unii spun că cei plecați au găsit calea. Amprente în praful dintr-o odaie goală și un foarte albastru cer, ca un șiș lucitor simțit de retină prin crăpătura peretelui. Nici unul, nici măcar unul stigmatizat, să-l întrerupă. Praf, pustiu și obiectivitate *** (pentru Andreea Brumaru) Ce trist e azi nimicitorul, a întîlnit subiectivitatea scrum, nu te iubesc, i-a strigat, nu te iubesc, și nu i-a răspuns
Poezii by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/2829_a_4154]
-
Ștefan Manasia Vis de maimuță Rătăcesc printre blocurile Ostroveniului, proaspete, colorate, văzute prin retina copilăriei. Dar părul meu e lung și rărit, chipul brăzdat de trecerea vremii. Am o pelerină uzată. În mînă, sticla farmaceutică arămie. Scot dopul torn soluția pe față aprind bricheta. Părul arde și se stinge primul, fără să doară. Sfîrîind
Poezii by Ștefan Manasia () [Corola-journal/Imaginative/3371_a_4696]
-
VCR nu poate proiecta și el pe tine? Nu te poți reduce la o proiecție a cuiva/ceva? La urma urmei, nu e asta o alegere potrivită pentru un lungmetraj în care ți se repetă că ,ecranul TV a devenit retina ochiului minții"? Pentru că sînt capabilă să îi dau înainte cu Cronenberg mult și bine, sar la următoarea restanță, rămasă de la festivalul filmului britanic și recuperată pe suport DVD. Așa că o să îi păstrez titlul original de Stage Beauty. Societatea criticilor de
Restanțe DVD plus festival by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11078_a_12403]
-
parte a lunii decembrie, spectacolele cu trupe și balerini din străinătate s-au desfășurat la noi într-o adevărată avalanșă, lucru deosebit de plăcut pentru un cronicar de dans, care poate astfel compara diferite concepții și stiluri, având încă proaspete pe retină imagini precedente, abia derulate. Uneori acest proces se declanșează spontan, în chiar timpul unui spectacol, cum s-a întâmplat pe când urmăream, pe scena mare a Teatrului Național din București compoziția coregrafului Frédéric Flamand, La cité radieuse, în interpretarea Baletului Național
O artistă încântătoare by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/10992_a_12317]
-
nebun - din patrie... FUGA îN AXIOMĂ stimați străbuni, voi mi-ați ucis nevasta pe mine mă-ngropați între calvare și semănați nebănuind năpasta ce va curvăsări prin calendare în clipa mare de extaz extazul e ca-ntr-o acuarelă din retină pe care -cade anonim pervazul dintre real și grația Divină e sărbătoare azi și-o să mai fie nu strângeți corturi de-ncărturiați de sub pantagruelii de dimie vin la paradă cei mai bravi soldați pe-acolo mai rânjea nomenclatura cu regizori ce-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
apleacă, îți transformi precisul devenind o femeie rece, o stafie cu voalul primăverii în bulbul trudit, plutele îți cară mersul și razele spre amurg lucirea. La fel Aștept să vină ceva necunoscut aștept să se scurgă pe undeva timpul din retine timpul, cel care mă lovește lăsându-și amprentele pe chipul meu Totul e la fel glasul orelor grijulii cu itinerariul timpului se ascunde în vorbe mărețe același freamăt constant fără de care oamenii s-ar usca și ar muri Sufletu-mi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
vom vedea reportaje tv cu inși adulmecând prin preajma containerelor. Amen! Doar așa, ca să-l contrazică pe Domnul Prim-ministru care a spus la un ,Jurnal" că românii trăiesc din ce în ce mai bine. Probabil nu băgase de seamă că îi rămăseseră fixate pe retină imagini din Bruxelles și Barcelona... Dar asta e: la noi totul se vede altfel și fiecare se îmbolnăvește cam când îl taie capul... Așa că, vorba lui Haralampy: mă, bade, ăsta-i popor cu care să intri în UE? -Mă mir
Dezlegarea lui Haralampy la pălincă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11043_a_12368]
-
mare decât a cărămizii și de 2,5 ori mai mare decât cea a granitului. Rezistență maximă cu consum minim de material. Numai betonul se apropie de performanțele osului, atât în privința rezistenței, cât și a elasticității. Ochiul omenesc conține, în retină, un strat fotoreceptor alcătuit din 7 milioane de conuri - specializate în vederea culorilor - și 130 milioane de bastonașe - pentru vederea alb-negru, la luminozitate scăzută. Viteza de reacție a substanțelor fotosensibile conținute este uluitoare: o miliardime de secundă (10 la puterea minus
Trup secularizat sau privirea tanga by Eugenia Țarălungă () [Corola-journal/Journalistic/10881_a_12206]
-
încât iese mereu din paginile cărții. Bombardamentul aerian din 1944 e surprins drept „un bâzâit cumplit, aiuritor, ca și cum mii de albine mi-ar fi intrat în urechi”. De reținut și imaginea absolut fabuloasă a mamei, așa cum rămâne ea imprimată pe retina micului Emil: „Mama era lângă mine, nu în geamantan, nici n-ar fi încăput înăuntru, se întinsese alături, sub pat, cu o plapumă răsucită în jurul ei. Dacă plapuma făcută sul aducea cu o clătită uriașă și verde, mama, la mijloc
Proză 3D by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3988_a_5313]
-
de Lucian Pintilie. Editura Humanitas. 2003. pag.30 Radu Boruzescu este cel care mi l-a dat pe Pintilie în imagini. O recuperare fără de care nu aș fi întreagă. Fotografiile pe care le-am văzut mi l-au întipărit pe retină, foarte personal și foarte subiectiv, pe Lucian Pintilie. Radu Boruzescu și Miruna Boruzescu, doi scenografi mari, doi artiști parcă inepuizabili, care i-au însoțit pe marii regizori aici și pretutindeni. Tandrețea lui Radu Boruzescu poposește în fiecare poveste-imagine-spectacol. De teatru
Pintilie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3075_a_4400]
-
Voluptății, În fața statuii lui Endymion, Eu am adus în Artă sau Zile din 1903 și creații mai puțin frecventate de exegeți, ca Ferestrele, Voci sau Într-o cetate din Osroëne. Antologia oglindește, pe rând, un Kavafis „clasic”, demult fixat pe retina cititorului, și un altul „baroc”, neliniștit, înfiorat de adierea tragicului, fruct al unei lecturi mai proaspete. Editorii nu se lasă dominați de opinia comună cu privire la interpretarea simbolisticii kavafiene și bine fac, căci ne oferă o antologie originală, dar în același
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
moale.” (p. 213). Mai mult, Deussen se va îngrășa pînă la a stîrni remarcile răutăcioase ale teologului Franz Overbeck, iritat de „figura umflată la dublul mărimii de odinioară” (p. 204), și va cădea victima unei afecțiuni oculare, care, prin desprinderea retinei, îl va împinge în pragul orbirii. În plus, accesele de artrită îi răpesc putința mișcării, la tristețea lor adăugîndu-se crizele de nervi în care soția lui, internată periodic în sanatorii, nimerește tot mai des. Le bonheur conjugal devine treptat un
Alumnus portensis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4072_a_5397]
-
oamenii de stihiile care s-au abătut peste ei în 1972, undeva în țară... De fiecare dată când doamna din secularul sat bănățean privește acum la televizor cum se revarsă puhoaiele și năvălește apa, înghițind satele și truda oamenilor, memoria retinei reînvie și atunci îl revede pe omul drag, așa cum trăia și zâmbea la semenii pe care-i iubea. Atunci, într-o misiune de salvare, pilotul Orza s-a stins din viață, ca să le redea altora viața. Clipa nefericită a vrut
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
pere tămâioase. Dădeam din coadă și scoteam limba la soare Bucuros că m-ai luat la plimbare. Cu un pas în fața umbrei Mâine vine Noul Tată Care-a stat nouă luni-seceră în memoria noastră, La fereastră. Scoate-ți țepii din retină Ca să-l vezi cum o să vină Din oglindă, ceremonios, cu zâmbetul pe dos, Pragmatic, arhitectural, cu garoafa ta La butonieră. Meliferă. Nu te panica, Nu ești o himeră! Drepturile tale Sunt scrise cu cerneală simpatică de martir Pe hârtie milimetrică
Simona Dancilă by Simona Dăncilă () [Corola-journal/Imaginative/10146_a_11471]
-
balta de-alături. Mereu a stat acolo, blândă ca un cearșaf în care te așezi să-ți întinerești nervii trași prin tine ca niște vergele, nici măcar nu a clipit vreodată, ochii erau două văgăuni în care se jucau furnicile pe retina limpede ca aerul pe care-l respiram și-l simțeam în gît ca pe un mușuroi. Nici nu puteam fi trist, rînjetul ei desenat mă găsea prin Nevada, printre canioane și jocuri de noroc - un glas stins de cîntăreț peste
Gellu Dorian by Gelu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/10170_a_11495]
-
semințe ce germinează numai pe întuneric palide virgule ale nopții sparg coaja sensului pielea mea simte-n prezența lor adierea frazei iar ceea ce eu nu pot să aflu rămîne cel puțin consistența disperării de a afla și lovește intermitent pe retina mea cînd mi-e urgent să trăiesc urgent cu prăvăliri din faliile trecutului meu de rîpă și să vorbesc chiar din centrul lumii de unde se află golul cel mai adînc vorbește în urechea mea internă mînia tăcerii mele și în
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/10840_a_12165]
-
Montaigne, tom desfăcut dulce, nu cu mîinile ci cu fine ustensile cerești: raze și curcubeie prelinse din norii bolnavi de nuanțe și melancolie apoasă. Nicidecum o speranță oarbă te va călăuzi. Ochii, larg deschiși, chiar răniți, suportînd corpuri străine pe retină, spălați de pînze de lacrimi sărate...pasul alegru, virtutea flamurilor pe turnuri țuguiate de-un destin sever: iată izbînda ta de cititor-scriitor încăpățînat în reverie, dedat la grușence babane, piroști untoase și emme flambate a la bombalaul Flaub! Brusc, vei
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
aproape firesc, când zăresc din alb-albăstrie icoană o față prelungă, vibrândă. Primesc pe dată dinspre doi ochi negri răsăriți dintre cearcăne vinete multe priviri ce m-alină și forță îmi dau s-alerg mai departe, tot mai departe... Rămâne pe retină un flux iubitor ce mă-mbie să las temeri. În urechi păstrez sunete vii, aproape uitate și foșnet de briză bună, călduță. Dar, mai încolo, echilibrul de sonuri dispare. Mă simt luat pe sus de-o vâltoare. Purtat sunt înainte
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
mi-am dat seama / că asta e o întrebare retorică [...] pentru că în câteva secunde pașii / te purtau până la ușa liftului. / nu se poate să nu amintesc aici / și mersul ei ușor, / abia atingea pământul / ca o umbră. umbra Tinei pe retină”. Tina este o himeră în lentila puștilor care o iubesc confruntându-se pentru prima dată cu complexe, instincte, timidități. Un ideal suprem dorit eroic, dramatic, ridicol, în taină, dar intens. Până la urmă, cel care se apropie cel mai mult de
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13636_a_14961]
-
este monstruos, dragă Horia, ce au ajuns să difuzeze televiziunile românești... este odios, dragul meu prieten, este... oh... este mai mult decât trecerea mea prin această lume poate îndura. Cele câteva imagini mute care mi s-au zgâriat aseară pe retină au înfipt, dragă Horia, un pumnal veninos în creierul meu inocent. Au înfipt în creierul meu... adevărul. Iar adevărul, dragul meu, este că această țară este pierdută definitiv, iremediabil, ireparabil și ire... HORIA Și irefutabil, dragă Gabriel, știu. Irefutabil, inextricabil
Carnea roz a sufletului lui Gabriel şi zgâlţâirile fiinţei lui Horia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19420_a_20745]
-
ca o ceață/ din fața catedralei unde s-a căzut/ ireal sub primele gloanțe”. Ea, strada, este, în egală măsură, păstrătoarea urmelor istorice ale orașului, evocă apartenența lui “imperială”, pe care “ochiul postum” al poetului o caută, pentru a reînvia pe retină trecutul, deopotrivă incert, deopotrivă utopic : ”Mă îndepărtez apoi aiurea pe stradéle întortocheate/ pe sub ziduri grave și basoreliefuri habsburgice/ susținând în sine tăcerea/ Treptat-treptat picioarele mele adulmecă/ o memorie apostolică a pașilor a urmelor/ sau doar se îndepărtează într-o utopie
REFERENT ŞI SEMN. NOTE LA POEZIA LUI EUGEN BUNARU de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1337 din 29 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/358222_a_359551]
-
cu Costin Gavăză, Claudia Ieremia își reia arsenalul propriu și devine convingătoare, în vreme ce lui Lovas i se cuvine „pardonată“ absența nuanțelor în poza de self made man, pentru scena finală. Altminteri, extrem de estetizat, spectacolul rămâne, dacă nu în inimă, pe retină: decorul superb, cu atmosferă high tech, al Oanei Văran și costumele realizate de Ramona Ingrid Macarie (excelentă translare cromatică a conflictului, în costumele alb/roșu/negru/alb ale actriței, în acord cu decorul) construiesc tablouri impecabile: în final, ca spectator
Agenda2005-12-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283495_a_284824]
-
la beție ! Aruncă-mă la marginea pădurii La hârciogii-nveseliți de culoarea aiurită a tâmplelor mele ! Prinde-mă cu lațul împletit de iglița nevăzută a iederii De pe ochii mei,de pe sufletul meu, De pe cheile rămase nerăsucite -n clanța ușilor De pe retina cerului tău adulmecând marea ! După ce mă dai uitării , dă-mă și oglinzilor atârnate-n tindă ! Să-mi revăd chipul amorțit de iubire, de miros de crizanteme Să nu uit cum arătam când mă iubeai, Când toamna nu putea să plângă
DUPĂ CE MĂ DAI UITĂRII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384390_a_385719]
-
Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Priveam nelămurit în oglinda sufletului, Dragoni lascivi îmi mușcau vintrele creierului, Șira spinării mi se curbă dreaptă, Nelămurirea sfâșie și mă așteaptă. Nori plumburii îmi umplu retinele, Îmi bâzâie în urechi toate albinele, Nici nu mai știu care-i dreaptă și stângă Dar amândouă mă cuprind să mă strângă ! Gâtul îmi horcăie, capu-mi plesnește Prins nemilos într-al migrenelor clește ! Ceva mă mișcă și mă trezesc
METEMPSIHOZĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384493_a_385822]