KorAP: Find »[drukola/base=retinian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...11 12 13 ...38 >

930 matches

Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757

urmă este generată de angiotensinogenul plasmatic. Angiotensina II stimulează producerea de VEGF de către miocitele vasculare, celulele mezangiale și pericite. În cursul evoluției RD, apar din punct de vedere patogenic încetinirea fluxului sangvin și ruperea barierei interne hematoretiniene. Hiperglicemia și hipoxia retiniană determină vasodilatație; ocluziile capilare focale intraretiniene determină apariția microanevrismelor, a anselor vasculare intraretiniene și a maculopatiei ischemice; permeabilitatea vasculară crescută duce la apariția hemoragiilor punctiforme, a edemului macular și a exudatelor dure (leziuni corespunzătoare stadiului neproliferativ). Cu timpul, în faza

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
neproliferativ). Cu timpul, în faza preproliferativă, ocluziile capilare diseminate intraretinian determină ischemie cu dilatații venoase segmentare (beading), exudate moi cotonoase sau vătoase (infarcte focale în stratul fibrelor nervoase), anomalii microvasculare intraretiniene. Neovascularizația apare ca urmare a tulburărilor marcate în homeostazia retiniană și nu doar prin producerea factorilor vasoproliferativi. Ea apare din vasele de pe papila nervului optic, retină, iris. Neovascularizația retiniană și discală proliferează pe fața posterioară a hialoidei, iar tracțiunile vitreene pot determina rupturi ale acestor neovase friabile cu hemoragie consecutivă

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
cotonoase sau vătoase (infarcte focale în stratul fibrelor nervoase), anomalii microvasculare intraretiniene. Neovascularizația apare ca urmare a tulburărilor marcate în homeostazia retiniană și nu doar prin producerea factorilor vasoproliferativi. Ea apare din vasele de pe papila nervului optic, retină, iris. Neovascularizația retiniană și discală proliferează pe fața posterioară a hialoidei, iar tracțiunile vitreene pot determina rupturi ale acestor neovase friabile cu hemoragie consecutivă. Neovasele pot regresa cu formarea de țesut fibrovascular rezidual, cu formarea de membrane preretiniene și vitreoretiniene. Sarcina la pacientele

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
apariția edemului macular sau a nonperfuziei capilare - neovasele din RDP și contracția țesutului fibros pot distorsiona retina, putând duce la dezlipire de retină tracțională cu scăderea marcată a vederii - neovasele pot sângera, producând hemoragie vitreană sau preretiniană Semnele de ischemie retiniană sunt: microanevrismele, ocluziile capilare, exudatele moi, anomaliile microvasculare intraretiniene, beading venos, neovase pe disc sau în altă parte, țesut fibros, tracțiuni vitreene. Semnele de difuzie pericapilară sunt edemul și exudatele dure. 4.1. Dilatația capilarelor Este cea mai precoce manifestare

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
determină coagularea intraluminală locală provocând ischemie. Mecanismele presupuse ale formării microanevrismelor sunt: vasoproliferarea, slăbirea peretelui capilar (prin scăderea numărului pericitelor), anormalități în retina adiacentă, creșterea presiunii intraluminale. Se evidențiază oftalmoscopic ca leziuni rotunde, punctiforme, de culoare roșie (ca a venelor retiniene) sau albe (prin hialinizare) cu dimensiuni între 10-100 pm. Când numărul microanevrismelor depășește cifra 10, AFG demonstrează anomalii capilare, dilatații, zone de nonperfuzie capilară, difuzia colorantului din microanevrisme sau capilare. Microanevrismele sunt hiperfluorescente angiofluorografic. 4.3. Exudatele dure Sunt depozite

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
AFG demonstrează anomalii capilare, dilatații, zone de nonperfuzie capilară, difuzia colorantului din microanevrisme sau capilare. Microanevrismele sunt hiperfluorescente angiofluorografic. 4.3. Exudatele dure Sunt depozite lipoproteice extravazate prin pereții hiperpermeabili ai microanevrismelor și capilarelor (figura 4). Ele pot fi diseminate retinian difuz, dar mai des se organizează în zone inelare (complete sau incomplete) cu aspect circinat, fiecare inel circumscriind o zonă de retină edematoasă în vecinătatea unor microanevrisme. Exudatele dure se depozitează la joncțiunea dintre retina edemațiată și zona indemnă (apa

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
edematoasă în vecinătatea unor microanevrisme. Exudatele dure se depozitează la joncțiunea dintre retina edemațiată și zona indemnă (apa și alte molecule mai mici fiind resorbite prin pereții capilarelor înconjurătoare mai puțin afectate). Polul posterior este cel mai frecvent sediul edemului retinian și al exudatelor dure, iar când este afectată macula, vederea este amenințată. AFG evidențiază difuzia colorantului perivascular; exudatele dure apar ca zone hipofluorescente prin efect de mascaj al circulatiei coroidiene. 4.4. Hemoragiile intraretiniene Sunt expresia ruperii totale a barierei

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
blots”) localizate în stratul nuclear intern, cu dimensiuni mai mari decât microanevrismele, în flacără, localizate în stratul superficial al fibrelor nervoase cu interesarea capătului arterial al capilarelor; aceste leziuni nu sunt specifice retinopatiei diabetice, ele apărând și în ocluziile venoase retiniene, retinopatia hipertensivă sau nefropatie.AFG apar zone de mascaj a fluorescenței coroidiene. 4.5. Exudatele moi (vătoase sau cotonoase) Reprezintă zone de microinfarcte în stratul fibrelor nervoase retiniene secundare ocluziilor arteriolelor terminale. Apar ca pete albicioase situate superficial la nivelul

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
leziuni nu sunt specifice retinopatiei diabetice, ele apărând și în ocluziile venoase retiniene, retinopatia hipertensivă sau nefropatie.AFG apar zone de mascaj a fluorescenței coroidiene. 4.5. Exudatele moi (vătoase sau cotonoase) Reprezintă zone de microinfarcte în stratul fibrelor nervoase retiniene secundare ocluziilor arteriolelor terminale. Apar ca pete albicioase situate superficial la nivelul stratului fibrelor nervoase (figura 6). De asemenea, nici aceste leziuni nu sunt specifice retinopatiei diabetice, ele fiind descrise și în alte afecțiuni, cum sunt cele menționate mai sus

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
venelor cu semnificație diagnostică diferită în funcție de aspect. Astfel, sub forma de dilatări și segmentări, prezența anomaliilor venoase se asociază cu RD proliferativă în 60% din cazuri, iar sub forma de looping și reduplicare în 100% din cazuri. 4.8. Neovascularizația retiniană Apare în retinopatia proliferativă și se poate localiza la periferia retinei sau la suprafața discului optic (figura 7). Neovasele situate la distanță de discul optic (NVE- elsewhere) au aspect de pânză de borangic, sunt situate preretinian și se asociază cu

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
este încercare de a înlătura stimulul angiogenezei reprezentat de retina ischemică. Pentru aceasta este obligatorie începerea cât mai rapidă a panfotocoagulării laser sau, când aceasta nu este posibilă, datorită mediilor opace, se folosește criocoagularea. 4.13. Maculopatia diabetică Reprezintă edem retinian însoțit sau nu de exudate dure ce afecteză regiunea maculară (figura 8). Maculopatia diabetică poate fi: exudativă (difuză sau focală), ischemică sau mixtă. Maculopatia diabetică apare mai frecvent în T2DM și poate cauza scăderea marcată a acuității vizuale, cu afectarea

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
frecvent aspect de edem macular cistoid. Edemul macular clinic semnificativ (EMCS) este definit ca acel edem macular care amenință vederea și încadrarea în această categorie este foarte importantă, orientând atitudinea terapeutică. EMCS este definit ca oricare din următoarele (7):edem retinian localizat la mai puțin de 500 microni de centrul maculei; exudate dure localizate la mai puțin de 500 microni de centrul maculei, asociate cu îngroșarea retinei adiacente; zona de edem de peste un diametru papilar, localizată la mai puțin de un

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
este cea mai frecventă cauză de pierdere a vederii, indiferent de tipul diabetului (deși este mai frecvent întâlnit în T2DM decât în T1DM) sau de vârsta pacientului. Cel mai bine el se evidențiază prin biomicroscopia fundului de ochi și stereofotografia retiniană. Fotografierea cu unghi larg a fundului de ochi (dupa dilatarea prealabilă a retinei) poate să nu evidențieze edemul macular discret, prezent adesea. 7. BOALA OCULARĂ DIABETICĂ AVANSATĂ (BODA) BODA asociază RDP cu complicații grave, care amenință nu numai vederea, ci

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
leziunile periferice, tracțiunea sau dezlipirea de retină, hemoragiile vitreene și studiul PFC laser, se folosește oftalmoscopia indirectă (care oferă o imagine globală a retinei centrale, evidențiază modificările în relief intra și preretiniene, vizualizează vitrosul și cu ajutorul indentației și periferia extremă retiniană). În ultimul timp, o atenție sporită se acordă examinării fundului de ochi cu ajutorul stereofotografiilor retiniene. Avantajele acestei metode sunt: modificările retiniene sunt documentate, se poate realiza o evaluare semicantitativă, standardizată și centralizată a severității modificărilor, permite evaluarea unor modificări minime

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
oftalmoscopia indirectă (care oferă o imagine globală a retinei centrale, evidențiază modificările în relief intra și preretiniene, vizualizează vitrosul și cu ajutorul indentației și periferia extremă retiniană). În ultimul timp, o atenție sporită se acordă examinării fundului de ochi cu ajutorul stereofotografiilor retiniene. Avantajele acestei metode sunt: modificările retiniene sunt documentate, se poate realiza o evaluare semicantitativă, standardizată și centralizată a severității modificărilor, permite evaluarea unor modificări minime și în plus nu necesită prezența oftalmologului în momentul reefectuării acesteia. 8.2. Angiografie cu

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
globală a retinei centrale, evidențiază modificările în relief intra și preretiniene, vizualizează vitrosul și cu ajutorul indentației și periferia extremă retiniană). În ultimul timp, o atenție sporită se acordă examinării fundului de ochi cu ajutorul stereofotografiilor retiniene. Avantajele acestei metode sunt: modificările retiniene sunt documentate, se poate realiza o evaluare semicantitativă, standardizată și centralizată a severității modificărilor, permite evaluarea unor modificări minime și în plus nu necesită prezența oftalmologului în momentul reefectuării acesteia. 8.2. Angiografie cu fluoresceină (AFG) Constă în injectarea la

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
nu necesită prezența oftalmologului în momentul reefectuării acesteia. 8.2. Angiografie cu fluoresceină (AFG) Constă în injectarea la nivelul vaselor brahiale a unui bolus de 5 ml de fluoresceină sodică 10% și urmărirea apariției substanței la nivelul cirulației coroidiene și retiniene. Se fac fotografii succesive, în diferiți timpi de tranzit ai fluoresceinței. AFG oferă informații privind starea vaselor din polul posterior, arată zonele de ischemie, zonele de edem, precum și modificările morfologice: microorganisme, hemoragii, anomalii vasculare, permițând astfel conducerea tratamentului laser. În

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
la 843 nm, demonstrând variațiile în grosimea retinei, a discului optic și a interfeței vitreoretiniene. La pacienții cu edem macular cistoid, imaginile pot evidenția leziunile chistice și evoluția lor spre gaura maculară în diferitele ei stadii. OCT poate detecta edemul retinian în absența oricărei anomalii biomicroscopice. 8.6. Ecografia oculară Ultrasonografia standardizată, combinând modul A și B, este esențială în diagnosticul tracțiunilor și dezlipirii de retină în prezența mediilor oculare opace. 8.7. Electroretinograma (ERG) (12, 24) Reprezintă înregistrarea răspunsului electric

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
combinând modul A și B, este esențială în diagnosticul tracțiunilor și dezlipirii de retină în prezența mediilor oculare opace. 8.7. Electroretinograma (ERG) (12, 24) Reprezintă înregistrarea răspunsului electric al retinei la un stimul luminos. Întrucât RD constituie o alterare retiniană difuză, ERG constituie un test potrivit pentru punerea în evidență a modificărilor retiniene precoce. Scăderea amplitudinii potențialelor oscilatorii pe ERG, chiar cu unde a, b normale, pare a fi un semn precoce de neuropatie diabetică; indică probabil ischemia stratului nuclear

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
retină în prezența mediilor oculare opace. 8.7. Electroretinograma (ERG) (12, 24) Reprezintă înregistrarea răspunsului electric al retinei la un stimul luminos. Întrucât RD constituie o alterare retiniană difuză, ERG constituie un test potrivit pentru punerea în evidență a modificărilor retiniene precoce. Scăderea amplitudinii potențialelor oscilatorii pe ERG, chiar cu unde a, b normale, pare a fi un semn precoce de neuropatie diabetică; indică probabil ischemia stratului nuclear intern; este predictor pentru progresia retinopatiei. 8.8. Teste de discriminare cromatică Altă

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
precoce de neuropatie diabetică; indică probabil ischemia stratului nuclear intern; este predictor pentru progresia retinopatiei. 8.8. Teste de discriminare cromatică Altă tulburare precoce care poate fi înregistrată la pacienții diabetici este scăderea discriminării cromatice, uneori aceasta precedând orice modificare retiniană vizibilă oftalmoscopic. Se poate folosi testul Farnsworth-Munsell (alcătuit din 85 de teste colorate cuprinzând tot spectrul vizual). Se remarcă o apariție precoce a discromatopsiei în ax galben-albastru și apoi la nivelul axului roșu-verde. În retinopatia diabetică proliferativă se constată frecvent

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
9.2.2. Vitrectomia posterioară Vitrectomia posterioară standard, prin pars plana cu 3 căi de abordare, efectuată în RDP are ca scop eliberarea căii optice, îndepărtarea suportului pentru neovase, secționarea și îndepărtarea membranelor fibroase vitreoretiniene, reatașarea retinei, tratarea eventualelor rupturi retiniene, completarea sau efectuarea PFC cu endolaser. Principalele indicații ale vitrectomiei posterioare sunt hemoragie vitreeană care nu se resoarbe, decolare de retină tracțională care interesează macula, decolare de retină tracțională asociată cu decolare de retină regmatogenă, hemoragie premaculară importantă, proliferare neovasculară

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
RD, chiar RDP sau edem macular, pot fi asimptomatici, precum și din faptul că aplicarea la timp a PFC stopează progresia RD în majoritatea cazurilor. Pacienții cu vârste mai mari de 10 ani, cu T1DM, necesită consult oftalmologic pentru depistarea modificărilor retiniene în interval de 3-5 ani de la debutul bolii. În general, screening-ul pentru RD nu este necesar la copii sub 10 ani. Strategiile de screening depind de rata de apariție și progresie a RD, și de factorii de risc ce modifică

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
deoarece acestea nu au risc crescut pentru RD. Pacienții care și-au pierdut vederea trebuie încurajați pentru a-și continua reabilitatea vizuală cu ajutorul unui oftalmolog cu experiență în astfel de probleme. 11. PATOLOGIA OCULARĂ EXTRARETINIANĂ ÎN DIABETUL ZAHARAT În afara modificărilor retiniene menționate, mai pot fi interesate și alte structuri ale segmentului periferic ale analizorului vizual. Aceste structuri și modificările corespunzătoare fiecăreia sunt redate în tabelul 3. 11.1. Afectarea corneei La pacienții cu diabet pot să apară leziuni nespecifice, morfologice și

Tratat de diabet Paulescu (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92262_a_92757]
Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617

hemiplegie, afazie etc.). Paralizia de nerv III prin compresiune anevrismală determină diplopia sau/și ptoza palpebrală. La 20-40% din pacienții cu HSA pot să apară trei tipuri de hemoragii intraoculare izolate sau asociate între ele: hemoragia subhialoidă (preretinală), hemoragia (intra)retiniană ce înconjoară de obicei fovea și hemoragia la nivelul umorii vitroase (sindromul Terson) [10]. HSA poate fi mai mult sau mai puțin gravă în funcție de rapiditatea hemostazei naturale și de cantitatea de sânge extravazată, fenomenele vasculare și tisulare secundare induse etc.

Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]