5,533 matches
-
meditație artistică. Faptul că această gîndire specifică poate fi extrapolată, că ea reverberează într-o atitudine spirituală și, finalmente, existențială, ține exclusiv de performanța artistică, de strictețea unei viziuni aplicate, de profunda stăpînire a tehnicilor, și nicidecum de anexarea unei retorici exterioare. Perioada romantico - expresionistă de la început, cea conceptual-scientistă de mai apoi, Praporii, Hrana, exterioarele și interioarele de biserici, florile, Grădinile, Stîlpii și peisagistica străbătută de convulsiile vederilor toledane, creează un ansamblu de o rară încordare a dicției, cu un tonus
Horia Bernea, un arhitect al contrariilor by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10281_a_11606]
-
un capitol în spaniolă; pe de altă parte, am publicat în reviste de specialitate articole în engleză sau franceză în care prezentam fragmente ale ei). Cea mai negativă recenzie a fost aceea a lui Vasile Florescu, specialist bine cunoscut în retorică; acesta respingea orice tentativă de a implica științele exacte în domeniul poeticii. Cea mai entuziastă recenzie a aparținut lui Jean-Marie Klinkenberg, membru al Grupului de la Ličge, autor al Retoricii generale și al Retoricii poeziei. În nenumărate articole și cărți ulterioare
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
a fost aceea a lui Vasile Florescu, specialist bine cunoscut în retorică; acesta respingea orice tentativă de a implica științele exacte în domeniul poeticii. Cea mai entuziastă recenzie a aparținut lui Jean-Marie Klinkenberg, membru al Grupului de la Ličge, autor al Retoricii generale și al Retoricii poeziei. În nenumărate articole și cărți ulterioare, au existat referințe la Poetica matematică. Dar, dintre efectele imediate, cel mai semnificativ a fost numirea mea ca membru în comitetele editoriale ale câtorva reviste internaționale de teorie sau
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
lui Vasile Florescu, specialist bine cunoscut în retorică; acesta respingea orice tentativă de a implica științele exacte în domeniul poeticii. Cea mai entuziastă recenzie a aparținut lui Jean-Marie Klinkenberg, membru al Grupului de la Ličge, autor al Retoricii generale și al Retoricii poeziei. În nenumărate articole și cărți ulterioare, au existat referințe la Poetica matematică. Dar, dintre efectele imediate, cel mai semnificativ a fost numirea mea ca membru în comitetele editoriale ale câtorva reviste internaționale de teorie sau/și analiză literară: Poetics
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
imens potențial de reprezentare și de comunicare, marchează, în mod decis, o ruptură - una care ar putea fi chiar o problemă de generație -, atît față de discursul monoton și pleonastic al expresiilor alternative și al nenumăratelor insurgențe domesticite, cît și față de retorica doctrinelor înalte, de acel gen de artă care caută spiritualitatea în silogisme și sfințenia în titluri. Atît prin desenul de un laconism extrem, dus uneori pînă la limita notației abstracte, indiferent dacă el are un referent nemijlocit sau doar unul
Chipuri, măști, efigii, reverii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10317_a_11642]
-
îi conferă statutul unui sacerdoțiu ocult al cărui formalism conceptual numai inițiații pot spune că îl înțeleg, cu toate așadar că logicianul român ar avea toate motivele ca, mulțumindu-se cu oficierea acestui ritual analitic, să privească cu condescendență la retorica neformalizată a filozofiei de tip eseistic, totuși deschiderea sa față de celelalte ramuri ale filozofiei este vizibilă în chiar paginile cărții de față: din cele opt studii ale Explorărilor logico-filozofice, două reprezintă aplicații ale metodei analitice asupra unor teme ce ies
Profesionistul Mircea Dumitru by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10350_a_11675]
-
7), Serie nouă, decembrie 2014februarie 2015 Revista POLIS (c)Facultatea de Științe Politice și Administrative Universitatea "Petre Andrei" din Iași ISSN 12219762 SUMAR EDITORIAL Naționalismul. Fondul ideologic al reacțiilor europenilor la provocările actuale Sorin BOCANCEA 5 Criză metafizicii și nouă retorica a liberalismului Mark BUCUCI 23 INTERVIU Robert GRÜNBAUM: "Democratizarea Germaniei se poate considera înfăptuita în anul 1990" Alexander RUBEL 33 VARIA Egalitate de șanse în domeniul medical academic și de cercetare: de la perspectiva carierei la realitățile politicoeconomice Lucia Corina DIMA-COZMA
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
teoriilor recente cu privire la națiuni și naționalism, Editura Epigraph, Chișinău, 2002. Smith, Anthony D., Theories of Naționalism, ed. a II-a, Londra: Duckworth & New York: Holmes și Meier, 1971. Tamás, Gáspár Miklós, Idola tribus, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001. Critică metafizicii și nouă retorica a liberalismului* [The critics of metaphysics and the new rethoric of liberalism] Marc BUCUCI Abstract. During the Enlightment, the emergence and the prestige of sciences influenced the rhetoric of liberalism. This metaphysical rhetoric, according to Richard Rorty, became an ostacle
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sub sintagma "liberalism constituțional", este mai util să insistăm pe importantă liberalismului decât pe aceea a democrației 11. Această schimbare de accent este cea care ne interesează în acest studiu, împreună cu conștientizarea nevoii de a relegitima liberalismul printr-o nouă retorica a sa, printr-un marketing mult mai pragmatic și care să asume o segmentare iremediabila a publicului 12. Altfel spus, si in cazul liberalismului ar fi oportună operaționalizarea unei diferențieri a retoricii liberalismului în funcție de tipul de audiență căreia i se
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
nevoii de a relegitima liberalismul printr-o nouă retorica a sa, printr-un marketing mult mai pragmatic și care să asume o segmentare iremediabila a publicului 12. Altfel spus, si in cazul liberalismului ar fi oportună operaționalizarea unei diferențieri a retoricii liberalismului în funcție de tipul de audiență căreia i se adresează, cu mențiunea că simpla utilizare a unei nostalgii restaurative nu mai este atat de eficiență pe cât am putea crede. Spre deosebire de Zakaria, care susține că remediul potrivit este să ne reamintim de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
care o face presupoziției neutralității filosofice mă determina să susțin că ținta să era, de fapt, presupoziția ontologica a neutralității în spațiul public. Presupoziția "neutralității", ne dă de înțeles autorul invocat, nu este altceva decât un alt personaj din recuzita retoricii metafizicii (alături de "fundament"22, "natură"23, "universal" etc.). Problemă pe care o are liberalismul timpurilor noastre, crede Rorty, ține de o situație istorică trecută, de o contingenta culturală transformată în obligație (o "retorica" transformată, prin obișnuință, în "logică"). Așa cum precizează
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
altceva decât un alt personaj din recuzita retoricii metafizicii (alături de "fundament"22, "natură"23, "universal" etc.). Problemă pe care o are liberalismul timpurilor noastre, crede Rorty, ține de o situație istorică trecută, de o contingenta culturală transformată în obligație (o "retorica" transformată, prin obișnuință, în "logică"). Așa cum precizează în mai multe rânduri, retorica politică a Iluminismului a beneficiat de sprijinul oferit de științele naturii, care dispuneau de un capital simbolic enorm. În acel moment istoric, liberalismul ca element central al retoricii
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
natură"23, "universal" etc.). Problemă pe care o are liberalismul timpurilor noastre, crede Rorty, ține de o situație istorică trecută, de o contingenta culturală transformată în obligație (o "retorica" transformată, prin obișnuință, în "logică"). Așa cum precizează în mai multe rânduri, retorica politică a Iluminismului a beneficiat de sprijinul oferit de științele naturii, care dispuneau de un capital simbolic enorm. În acel moment istoric, liberalismul ca element central al retoricii politice iluministe s-a împletit cu retorica științelor naturii. Însă aceasta din
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
retorica" transformată, prin obișnuință, în "logică"). Așa cum precizează în mai multe rânduri, retorica politică a Iluminismului a beneficiat de sprijinul oferit de științele naturii, care dispuneau de un capital simbolic enorm. În acel moment istoric, liberalismul ca element central al retoricii politice iluministe s-a împletit cu retorica științelor naturii. Însă aceasta din urmă împrumutase foarte multe accente din reflexele arsenalului presuasiv al retoricii religiei că activitate umană paradigmatica. Sau, în cuvintele lui Rorty, "luminismul și-a țesut mult din retorica
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
precizează în mai multe rânduri, retorica politică a Iluminismului a beneficiat de sprijinul oferit de științele naturii, care dispuneau de un capital simbolic enorm. În acel moment istoric, liberalismul ca element central al retoricii politice iluministe s-a împletit cu retorica științelor naturii. Însă aceasta din urmă împrumutase foarte multe accente din reflexele arsenalului presuasiv al retoricii religiei că activitate umană paradigmatica. Sau, în cuvintele lui Rorty, "luminismul și-a țesut mult din retorica sa politică în jurul unei imagini a omului
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
naturii, care dispuneau de un capital simbolic enorm. În acel moment istoric, liberalismul ca element central al retoricii politice iluministe s-a împletit cu retorica științelor naturii. Însă aceasta din urmă împrumutase foarte multe accente din reflexele arsenalului presuasiv al retoricii religiei că activitate umană paradigmatica. Sau, în cuvintele lui Rorty, "luminismul și-a țesut mult din retorica sa politică în jurul unei imagini a omului de stiință că un fel de preot, drept cel care a realizat contactul cu adevărul deasupra
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
retoricii politice iluministe s-a împletit cu retorica științelor naturii. Însă aceasta din urmă împrumutase foarte multe accente din reflexele arsenalului presuasiv al retoricii religiei că activitate umană paradigmatica. Sau, în cuvintele lui Rorty, "luminismul și-a țesut mult din retorica sa politică în jurul unei imagini a omului de stiință că un fel de preot, drept cel care a realizat contactul cu adevărul deasupra omului, fiind "logic", "metodic" și "obiectiv"24. Estimarea pe care o face autorul american este ca, desi
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fi interpretată ca un blocaj în ceea ce privește promovarea culturii liberale contemporane. Prin urmare, ar fi oportun să despletim firul liberalismului de cel al scientismului și să încercăm să facem credibilă cultural liberală prin alte mijloace persuasive decât cele oferite de rețeaua retorica a metafizicii, ba chiar să încercăm să construim metaforele și termenii specifici ei. Așa cum ne lasă să înțelegem în momentul în care vorbește despre "cauza înzestrării culturii liberale contemporane cu un vocabular care este în întregime al ei"25, o
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
și că chiar "când spun că neutralitatea nu e un deziderat, eu nu spun această dintr-o perspectivă filosofica neutră"29. Pe de altă parte, susține Rorty, "filosofia nu poate fi neutră în chestiuni politice de această magnitudine"30. Nouă retorica a liberalismului, cea pe care o propune Rorty, este una care renunță la ideea unei posibil "zid argumentativ" final, care să ne permită să îi țintuim pe dușmanii liberalismului cu spatele la el31. Concluzii Pe fundalul unei retorici a liberalismului neafectata de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
această magnitudine"30. Nouă retorica a liberalismului, cea pe care o propune Rorty, este una care renunță la ideea unei posibil "zid argumentativ" final, care să ne permită să îi țintuim pe dușmanii liberalismului cu spatele la el31. Concluzii Pe fundalul unei retorici a liberalismului neafectata de "refrene metafizice"(Isaiah Berlin), tensiunea dintre liberalismul clasic - pentru care sunt centrale libertatea economică, politică și religioasă - si liberalismul "nou" - care îl ajustează pe cel clasic, în funcție de context, cu politici publice de tipul acțiune afirmativa, stat
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
forma finală a organizării umane". 6 Fareed Zakaria, Viitorul libertății. Democrație neliberală în Statele Unite ale Americii și în lume, traducere de Doris Mironescu, Editura Polirom, Iași, 2009. 7 Ibidem, p. 13. 8 Ibidem, " Dacă până și dușmanii democrației îi împrumuta retorica și îi mai muțăresc ritualurile, e clar că democrația a câștigat partida". 9 Ibidem, p. 17. 10 Ibidem, pp. 16-17. 11 Ibidem, " Această carte reprezintă un îndemn la autocontrol, la restabilirea echilibrului între democrație și libertate. Ea nu vrea să
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
aspirații, începînd mai cu seamă din perioada modernă, spre cultura și spre civilizația occidentală, iar oscilația, de natură formală și expresivă, se manifestă și ea în conscecință: adică între o stilistică a semnului, a realului sublimat în hieroglifă, și o retorică a lumii obiectuale și a raporturilor figurative. Așa cum alfabetul însuși poate fi martorul unor zbuciume interioare ale spiritului românesc, în lentul său parcurs de la chirilica bisericescă spre grafia latină și secularizată a lumii europene, imaginea balansează și ea uneori, asemenea
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene prinse de volutele realității
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
până la Gh. Asachi, Heliade, Alecsandri, Cârlova și Bolintineanu. Aș zice că nu se putea o receptivitate mai generoasă a unui canonic! Pentru sectorul de publicistică, Stela Toma adoptă descrierea micromonografică, extinsă și edificatoare (p. 148-263), pe teme, tendințe, genuri și retorici, a celor trei gazete inițiate și conduse de Timotei Cipariu: "Organul luminării" (autointitulată "gazetă besericească, politică e literară"; săptămânal, 70 de numere, din 4 ianuarie 1847 până în 28 aprilie 1848; introduce pentru prima dată în ziaristica românească alfabetul latin), "Organul
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
ce ți s-ar putea pune și cu atât mai puțin de cele puse deja altora. După convingerea lui profundă, un artist n-ar trebui să creeze pentru a seduce sau a fi admirat. Are sau nu ceva de spus? Retorica devine atunci secundară... Valoarea unei opere, valoarea unui artist - era dintre cei ce știu asta, - nu are totdeauna prea mult de-a face cu reușita socială, cu admirația și aplauzele stârnite pe loc. Credeam că discern la el o anumită
80 de ani de la nașterea lui Anatol Vieru - Tatăl meu by Andrei Vieru () [Corola-journal/Journalistic/10546_a_11871]