996 matches
-
Nr. 4.2 Redevențe și drepturi de licență conform art. 8 paragraful 1 lit. c) din Acord 1. Discurile pe care este înregistrat un concert sunt cumpărate de către un importator de la un producător. În conformitate cu legislația țării de import, atunci când importatorul revinde discurile acesta trebuie să plătească o redevența de 3% din prețul de vânzare către un terț, care este autorul compoziției muzicale și care deține dreptul de reproducere. Nici o parte din redevența nu revine, direct sau indirect, producătorului și nici nu
DECIZIE nr. 1.296 din 14 octombrie 2002 privind avizele de evaluare în vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145715_a_147044]
-
În plus față de prețul mărfurilor, cumpărătorul este ținut să plătească producătorului M, ca o condiție a vânzării, o redevența pentru dreptul de a încorpora sau de a utiliza concentratul brevetat în produsele care se obțin cu scopul de a fi revândute. Cuantumul redevenței este calculat în funcție de prețul de vânzare al produsului finit. 2. Comitetul tehnic de evaluare în vama a exprimat următorul aviz: Redevența este o plată care se referă la mărfurile importate pe care cumpărătorul este ținut să o plătească
DECIZIE nr. 1.296 din 14 octombrie 2002 privind avizele de evaluare în vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145715_a_147044]
-
condiție. Redevența pentru utilizarea mărcii de fabrică sau de comerț este plătită pe o bază unitară. Concentratul importat este simplu diluat cu apă obișnuită și ambalat pentru consumul final înainte de a fi vândut. La prima cumpărare, concentratul este diluat și revândut fără marca de fabrică sau de comerț și fără nici o solicitare de plată a unei redevențe. În al doilea caz concentratul este diluat și revândut sub marca de fabrică sau de comerț și redevența pentru utilizarea mărfii trebuie să fie
DECIZIE nr. 1.296 din 14 octombrie 2002 privind avizele de evaluare în vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145715_a_147044]
-
ambalat pentru consumul final înainte de a fi vândut. La prima cumpărare, concentratul este diluat și revândut fără marca de fabrică sau de comerț și fără nici o solicitare de plată a unei redevențe. În al doilea caz concentratul este diluat și revândut sub marca de fabrică sau de comerț și redevența pentru utilizarea mărfii trebuie să fie plătită că o condiție a vânzării pentru import. 2. Comitetul tehnic de evaluare în vama a exprimat următorul aviz: Avându-se în vedere că în
DECIZIE nr. 1.296 din 14 octombrie 2002 privind avizele de evaluare în vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145715_a_147044]
-
sau de comerț și redevența pentru utilizarea mărfii trebuie să fie plătită că o condiție a vânzării pentru import. 2. Comitetul tehnic de evaluare în vama a exprimat următorul aviz: Avându-se în vedere că în primul caz mărfurile sunt revândute fără marca de fabrică sau de comerț și nu este plătită nici o redevența, aceasta nu trebuie inclusă în valoarea în vama. În al doilea caz redevența cerută de "M" trebuie adăugată la prețul efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile
DECIZIE nr. 1.296 din 14 octombrie 2002 privind avizele de evaluare în vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145715_a_147044]
-
desenate. În conformitate cu prevederile contractului de licență încheiat între "I" și "M", "M" va produce numai pentru "I" articolele de îmbrăcăminte pe care va aplica personajele din benzile desenate și marca de fabrică sau de comerț înaintea efectuării importului. "I" va revinde articolele de îmbrăcăminte în țară "P". În schimbul acestui drept "I" este de acord să îi plătească lui "M", în plus față de prețul articolelor de îmbrăcăminte, un drept de licență calculat că procent la prețul net de vânzare al articolelor de
DECIZIE nr. 1.296 din 14 octombrie 2002 privind avizele de evaluare în vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145715_a_147044]
-
de vânzare al articolelor de îmbrăcăminte pe care sunt aplicate personajele din benzile desenate și marca de fabrică sau de comerț. 2. Comitetul tehnic de evaluare în vama a exprimat următorul aviz: Plata dreptului de licență pentru dreptul de a revinde articolele de îmbrăcăminte importate, care conțin un element acoperit de o marcă de fabrică sau de comerț, constituie o condiție a vânzării și se referă la mărfurile importate. Mărfurile importate nu pot fi cumpărate și revândute fără personajele din benzile
DECIZIE nr. 1.296 din 14 octombrie 2002 privind avizele de evaluare în vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145715_a_147044]
-
pentru dreptul de a revinde articolele de îmbrăcăminte importate, care conțin un element acoperit de o marcă de fabrică sau de comerț, constituie o condiție a vânzării și se referă la mărfurile importate. Mărfurile importate nu pot fi cumpărate și revândute fără personajele din benzile desenate și fără marca de fabrică sau de comerț. De aceea, această plată trebuie adăugată la prețul efectiv plătit sau de plătit. AVIZUL DE EVALUARE ÎN VAMA Nr. 4.11 Redevențe și drepturi de licență conform
DECIZIE nr. 1.296 din 14 octombrie 2002 privind avizele de evaluare în vama elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vama. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145715_a_147044]
-
celelalte instituțiuni care servesc comerțului, se regulează prin legile și regulamentele lor speciale. Titlul ÎI DESPRE FAPTELE DE COMERȚ DESPRE FAPTELE DE COMERȚ Articolul 3 Legea consideră că fapte de comerț: 1. Cumpărăturile de producte sau mărfuri spre a se revinde, fie în natură, fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se închiria; asemenea și cumpărarea spre a se revinde, de obligațiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulind în comerț; 2. Vânzările
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
consideră că fapte de comerț: 1. Cumpărăturile de producte sau mărfuri spre a se revinde, fie în natură, fie după ce se vor fi lucrat sau pus în lucru, ori numai spre a se închiria; asemenea și cumpărarea spre a se revinde, de obligațiuni ale Statului sau alte titluri de credit circulind în comerț; 2. Vânzările de produse, vânzările și închirierile de marfuri, în natură sau lucrate, și vânzările de obligațiuni ale Statului sau de alte titluri de credit circulind în comerț
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
condițiunea sa economică; 2. Dacă a pierdut o mare parte din patrimoniul sau în operațiuni curat de noroc sau manifest imprudente 3. Dacă, în scopul de a-și intirzia falimentul a făcut cumpărări cu intențiunea urmată de fapt de a revinde lucrurile cumpărate cu prețul sub valoarea lor curentă sau dacă a avut recurs la împrumuturi, giruri de efecte sau alte mijloace ruinătoare, pentru a-și procura fonduri; 4. Dacă în urmă încetării plăților, a plătit pe vreun creditor în detrimentul massei
CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887 (*actualizat*) (actualizat până la data de 17 iulie 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144116_a_145445]
-
ministrul finanțelor, și al guvernatorului Băncii Naționale a României nr. 1.418/344/1997, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează: 1. La punctul 65, alineatul 1 va avea următorul cuprins: "65. Titlurile de tranzacție sunt titluri achiziționate cu intenția de a le revinde după un termen scurt, înainte de scadenta, de regula în mai puțin de 6 luni, și care îndeplinesc simultan următoarele condiții: a) titlurile să fie tranzactionabile în orice moment pe o piața lichidă; ... b) prețul de piața al titlurilor să fie
CIRCULARA nr. 47 din 18 decembrie 2002 privind modificarea şi completarea Planului de conturi pentru societăţile bancare şi a normelor metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, şi al guvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 1.418/344/1997, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146936_a_148265]
-
nu pot fi clasificate în categoria titlurilor de tranzacție și de investiții, în special: a) titlurile înscrise anterior în cadrul titlurilor de tranzacție, a căror reclasare s-a efectuat în aplicarea pct. 65; ... b) titlurile achiziționate cu intenția de a le revinde într-o perioadă mai scurta de 6 luni, dar pentru care piața nu satisface condițiile cerute conform pct. 65." ... 7. La punctul 66, alineatul 3 va avea următorul cuprins: "La intrarea în patrimoniu titlurile de plasament se înregistrează la valoarea
CIRCULARA nr. 47 din 18 decembrie 2002 privind modificarea şi completarea Planului de conturi pentru societăţile bancare şi a normelor metodologice de utilizare a acestuia, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, şi al guvernatorului Băncii Naţionale a României nr. 1.418/344/1997, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146936_a_148265]
-
oferta în nume și în cont propriu, în scopul distribuirii ei către public. (2) Societatea de valori mobiliare cumpăra valorile mobiliare de la ofertant la un preț stabilit de comun acord cu acestă - preț de emisiune sau de subscriere - și le revinde ulterior publicului la un alt preț, de obicei mai mare - preț de vînzare. ... (3) Marja de intermediere ce se cuvine societății de valori mobiliare reprezintă diferen��a dintre prețul de vînzare și cel de emisiune. ... (4) În scopul reducerii riscului
REGULAMENT Nr. 6 din 29 decembrie 1995 privind oferta publică de vînzare de valori mobiliare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111740_a_113069]
-
urmărească obținerea profitului și o lume vinovată, în care schimbul, economia (crematistica) nu mai este naturală, în acord adică cu natura, cu universul fizic. "De exemplu, încălțămintea este destinată pentru a fi purtată iar nu cumpărată în vederea de a fi revândută mai devreme sau mai târziu, cu beneficiu"74. Aristotel a intuit caracterul pur, lipsit de vinovăție al economiei naturale, chiar dacă a extins-o până în zilele sale, când economia nu mai era naturală, ci era economie de schimb, chiar o economie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
peste 1 200-1 500 dolari și continuau să crească. Pentru unii, creșterea semnificaivă și rapidă a prețului caselor devenise o sursă importantă de speculație. Se cumpărau casele la un preț ridicat, se aștepta un an sau doi și se puteau revinde la un preț și mai mare. După 2006, circa 22% dintre casele cumpărate (1,65 milioane) erau considerate drept investiții (cu scop speculativ), iar 14% (1,07 milioane) erau cumpărate drept case de vacanță. Acesta a fost momentul în care
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
care urmează. Referindu-se la asemenea aspecte financiare, D-na economist Ana Bal, într-un articol publicat în anul 2009106, consideră că procesul de ipotecare (realizat de anumite bănci sau instituții de credit (care își propuseseră să vândă sau să revândă altor instituții titlurile de credit) ale unor debitori nesolvabili a fost asociat, în mod fraudulos, numai în documente, cu ipotecarea unor debitori solvabili. O asemenea fraudă financiară, explică D-na Bal, crea un dublu avantaj pentru vânzătorii de titluri de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de consum curent, și le duce acasă, își poate închipui că acestea își păstrează valoarea, măsurată în prețul plătit vînzătorului, pentru tot timpul folosirii lor, pînă cînd ies din uz sau dispar. Aceasta este adesea o eroare, căci, dacă ar revinde imediat sau după un anumit timp același obiect ori dacă ar trebui să-l înlocuiască, ar constata că prețul lui s-a modificat. Cumpărătorul trăiește cu vechile amintiri. Amin-tirile comerciantului sînt, în privința prețului, mai recente; căci, vînzînd multor persoane, își
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
a actelor încheiate în disprețul ei. A fost, de exemplu, considerat act încheiat în frauda legii un contract simulat de donație între soți. Prin actul de vânzare-cumpărare, soțul a transmis proprietatea imobilului sorei soției sale, care la câteva zile a revândut același imobil soției primului vânzător. Instanța de fond a constatat că pentru a înlătura dispoziția legală a revocabilității donației între soți, soții din speță au recurs la două acte cu titlul oneros (sora donatarei intervenind ca persoană interpusă), ceea ce atrage
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
auzisem despre România postcomunistă, alta era să văd cu ochii mei! Am cumpărat imediat 30-40 de cărți, iar vânzătoarea se uita la mine uimită. Nici n-o fi crezut că le iau ca să le citesc, o fi crezut că le revând, că sunt nebun... De acolo am plecat la Cluj, unde am avut numai câteva ore la dispoziție, dar iar am cumpărat cărți. Asta a fost pentru mine o experiență indispensabilă pentru a înțelege ce se întâmpla aici - o revoluție, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
urmă, dar suportau și controlul lor. Alături de copiști, adesea clericii, uneori studenți nevoiași, au apărut două profesii cu caracter comercial. Librarul era un negustor sau mai curînd un depozitar al cărților; manuscrisele, care rămîneau rare, circulau mult și erau adesea revîndute; acestea îi întrețineau negoțul. Staționarul avea un rol mai precis; pentru a asigura copierii un ritm accelerat și pentru a garanta exactitatea textelor, universitățile au instaurat în cursul secolului al XIII-lea sistemul pecia; pentru fiecare tratat de teologie sau
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
le cereau dobânzi deosebit de mari. în acea perioadă, în afara cooperativei de consum, existau în satele din comună peste 20 de prăvălii și cârciumi particulare care ademeneau țăranii să-și vândă produsele în timpul iernii la prețuri extrem de mici pe care le revindeau apoi cu prețuri de speculă primăvara când aceștia nu mai aveau hrană. Cârciumarii dădeau pe credit țăranilor băuturi alcoolice și îi obligau la strângerea recoltei să le aducă cereale la prețuri mici, îmbogățindu-se astfel pe seama acestora. Dar viața țăranului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
un alt "ajutor" din partea "asasinului economic". El propune o refinanțare a datoriei cu o dobîndă mai mare. Țara tot nu poate plăti. Atunci corporația se oferă să preia resursele naturale (petrolul, de exemplu) la un preț derizoriu și să-l revândă mai apoi profitabil. Mai solicită drept compensație pentru neachitarea la timp a datoriilor acordul în vederea înființării unei baze militare pe teritoriul țării sărace și îndatorate. Binefăcătorul nu ezită mai apoi să ceară și trimiterea de carne vie undeva pe un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
grad ceva mai mare de libertate și posibilitatea unor combinații din care scoteai parale. Era o filieră întreagă prin care pantofii sau pulovărele civile se transformau în alimente, acestea în țigări sau conserve, altă valută forte. La rîndul lor, erau revîndute, redevenind bani. În funcție de suma cotizată, erai menținut pe post sau aruncat pe cursă, către alt penitenciar, sau pe cameră, la nefolosiți. Prețurile creșteau în funcție de importanța a ceea ce voiai să faci. Ascunși în ciorapi, în chiloți, banii circulau ca la piață
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Funcționarea unei piețe negre, clandestine este posibiliă atît datorită pachetelor primite de la familiile condamnaților, cît și bunurilor puse în circulație de cadre. Pentru asigurarea unui serviciu cît mai ușor, angajații alimentează această piață în special cu țigări, pe care le revînd la un preț mai ridicat, dar pe care le și distribuie în schimbul unor favoruri. Piața neagră este condusă de "baroni", selectați din rîndul "șmecherilor", cunoscuți și acceptați de autoritățile de rang inferior. Pentru angajați, adaptarea la mediul penitenciar implică un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]