125,387 matches
-
Cronicar Hoțul de păgubaș În revista 22 de la începutul lui aprilie, dl Vladimir Tismăneanu publică un interesant articol despre Gh. Gheorghiu-Dej, la centenarul nașterii fostului lider comunist. Ca de obicei, informații noi și interpretări personale. Articolul trebuie citit. Pentru a da o idee de originalitatea lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
au preferat să vadă în Ceaușescu un produs al "negocierilor" dintre taberele bătrînilor, care se suspectau reciproc, decît un produs al lui Dej însuși. Tot în 22, Biroul de presă al Academiei Române răspunde, pe aproape o jumătate de pagină de revistă, învinuirii de plagiat aduse, într-un număr anterior, de către dl Ș. Papacostea coordonatorilor volumului IV din Istoria Românilor, volum editat sub egida Academiei. În loc să recunoască modul absolut neștiințific de preluare și citare, Biroul de Presă dă vina pe dl Papacostea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
În Familia din februarie, dl Ion Derșidan fixează, cu o busolă sigură, Nordul caragialian, ocupîndu-se de "periplul versiunilor" unora dintre operele scriitorului. Tot acolo, prefațat de dl Ion Simuț, un Colocviu pe tema Culturii de divertisment. Binevenit! * Cronicarul semnalează în revista Liber (nr. 7), editată de Fundația "Horia Rusu", o masă rotundă sugestiv intitulată Reforma ca secret de stat și în care se face o radiografie a proiectului legii informațiilor, a legii așa-zicînd a lui Constantin Ticu Dumitrescu și a legii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
au "explodat", au cunoscut o anumită vogă (clandestină, în cazul unora), în primele două decenii de comunism. Explicația sociologică a fenomenului, dl George o va da mai departe. De citit! * A apărut, în condiții grafice excepționale, nr. 1-4/2001 al revistei Aldebaran. Deocamdată îi puteți admira coperta. În numărul viitor, totul despre Aldebaran. Fantoma lui Molan Într-un editorial apărut în ADEVĂRUL, Rodica Ciobanu scrie despre lista celor aproximativ douăzeci de persoane care dețin funcții importante în stat și care vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
Cu puține excepții, publicațiile culturale sînt, ca și cotidianele, întreprinderi particulare, capitaliste, vii. O fi crezînd dl Popescu, bunăoară, că România literară trăiește de pe urma bugetului? D-sa știe bine că nu e așa. Nu rămîne decît bănuiala că dlui Popescu revista noastră și suratele ei, și literatorii care le fac, nu sînt vii. Las cititorilor să aprecieze cum stau lucrurile: în ce mă privește, cred că viul domn Popescu n-ar trebui să riște a se pune cu mortul Marin Preda
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
Nicolae Manolescu Mulțumesc redactorilor și colaboratorilor revistei Vatra din Tg. Mureș care și-au dat osteneala să-mi comenteze cărțile în numărul din decembrie trecut. Nici măcar aniversar, prilejuit doar în parte de apariția Listei... la editura Aula din Brașov, în colecția coordonată de Al. Cistelecan, gestul colegilor
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
a o înțelege. Țin minte cînd mi-am pus prima oară întrebarea cu privire la caracterul fatal limitat în timp al percepției critice: după ce am citit Axel's Castle, studiul din 1931 al lui Edmund Wilson despre simbolism, am descoperit într-o revistă (criticul american mă fascinase și căutam tot ce se putea în legătură cu el) o mărturisire, pe care autorul o făcea la bătrînețe, despre spaima de care este încercat că, într-o zi, va fi "depășit" de literatură, nu-i va mai
Criticul și timpul by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15361_a_16686]
-
Luminița Marcu Nu sînt prea multe femei în sistemul literar actual de soiul Martei Petreu. Am citit mai demult despre cum a reușit de una singură, la capătul unor insistențe incredibile, să înființeze o revistă, să-și împlinească deci concret și durabil un vis vechi. Revista o știm astăzi cu toții și, chiar dacă nu întotdeauna sîntem de acord cu ce citim acolo, e o revistă vie și nu e doar o revistă. O mulțime de cărți
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
multe femei în sistemul literar actual de soiul Martei Petreu. Am citit mai demult despre cum a reușit de una singură, la capătul unor insistențe incredibile, să înființeze o revistă, să-și împlinească deci concret și durabil un vis vechi. Revista o știm astăzi cu toții și, chiar dacă nu întotdeauna sîntem de acord cu ce citim acolo, e o revistă vie și nu e doar o revistă. O mulțime de cărți cu personalitate au apărut în Biblioteca Apostrof, cărți care, pe lîngă
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
de una singură, la capătul unor insistențe incredibile, să înființeze o revistă, să-și împlinească deci concret și durabil un vis vechi. Revista o știm astăzi cu toții și, chiar dacă nu întotdeauna sîntem de acord cu ce citim acolo, e o revistă vie și nu e doar o revistă. O mulțime de cărți cu personalitate au apărut în Biblioteca Apostrof, cărți care, pe lîngă subiectele de multe ori incendiare, au un ceva al lor specific, sînt obiecte compuse cu grijă, de la formatul
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
incredibile, să înființeze o revistă, să-și împlinească deci concret și durabil un vis vechi. Revista o știm astăzi cu toții și, chiar dacă nu întotdeauna sîntem de acord cu ce citim acolo, e o revistă vie și nu e doar o revistă. O mulțime de cărți cu personalitate au apărut în Biblioteca Apostrof, cărți care, pe lîngă subiectele de multe ori incendiare, au un ceva al lor specific, sînt obiecte compuse cu grijă, de la formatul original la eliminarea scrupuloasă a greșelilor de
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
lăsat gol de inapetența lui Ionescu pentru o astfel de ideologie? Un fel de cale de mijloc, care se opune deopotrivă comunismului și fascismului și pe care Ionescu pare că o regăsește, dar oarecum pasager, în personalismul, noul humanism de la revista franceză Esprit de la sfîrșitul anilor '30. în scrisoarea care exaltă acest "fel francez de așezare a lumii" se întrevede deja admirația obsedantă pe care Ionescu o va arăta constant față de Franța. în capitolul Țara tatălui, țară de fier, autoarea va
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
breji ai național-comunismului românesc, ei au promis mari dezvăluri despre Vadim, dar în realitate n-au făcut decât să dea drumul la invective demult cunoscute din lectura "României Mari". Probabil că pesediștii au uitat articolele xenofobe, anti-semite și antioccidentale din revista "Europa". Dar, putem fi siguri, computerele N.A.T.O. păstrează până și ultima virgulă din acele producte de care la sediul P.S.D. nu-și aduce aminte nimeni, nici măcar în timpul coșmarurilor. Dacă acum, când bâjbâim în procesul integrării, mai-marii României se comportă
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
mai exact atmosfera volumului în discuție, îmbibat de exacerbare etnicistă: "Holocaustul culturii române începe cu denunțuri seci, cu liste negre, alcătuite de scriitori de linia a doua, de linia a treia sau chiar mai de jos, care vin din descendența revistei "Cuvîntul liber" scoasă cu ideile și pe banii "Ajutorului roșu" și ai Moscovei bolșevice, ca și din descendența unor efemere publicații suprarealiste". Datele istorice alcătuiesc doar un pretext pentru atitudinea naționalistă ce nu șovăie a se dezlănțui. În continuare apare
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
ai Moscovei bolșevice, ca și din descendența unor efemere publicații suprarealiste". Datele istorice alcătuiesc doar un pretext pentru atitudinea naționalistă ce nu șovăie a se dezlănțui. În continuare apare incriminat, din acest punct de vedere, I. Ludo, care în Răspîntia, "revista pereche a Orizontului lui Sașa Pană", s-a rostit în legătură cu "marile figuri ale culturii și literaturii române". Nu intră aci în chestiune justețea sau injustețea aserțiunilor în cauză, ci nota lor etnică, reliefată cu o înverșunare hitleristă: "Apărător, încă dinainte de
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
postbelică, dezvăluie un tip de metamorfoză, care se va repeta, cu tîlcurile ei cu tot, și în anii '60". Scânteii i se acordă o caracterizare exclusiv semită: "Ziarul lui Silviu Brucan și Nestor Ignat sistematiza ideologic cu acest prilej ceea ce revistele "Orizont" și "Răspîntia", conduse de Sașa Pană și, respectiv, I. Ludo, făcuseră din mers, fără suficientă metodă". Cărții, e drept, apologetice, a lui Felix Aderca, închinate lui C. Dobrogeanu-Gherea i se dibuie același substrat antiromânesc: "Autorul, dezertat din cenaclul teoriilor
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
din urmă, după decenii de putere comunistă, iată ceva care ne tulbură peste măsură. Cu adevărat problema basarabenilor este restaurația comunistă: restul, legate de limbă, de istorie etc., este perdeaua de fum sub care Voronin et comp. își ascund interesele. O revistă, bine făcută, pentru elevi se intitulează Clipa siderală al cărei redactor-șef este d-na Eugenia Bulat. Nr. 2 din 2002 e plin de compuneri, unele promițătoare, ale scriitorilor basarabeni de mîine. Care, deocamdată, învață. O cunoștință mai veche este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
coeditat de Uniunile de Scriitori din România și Republica Moldovenească al cărui redactor-șef este dl Nicolae Popa. Numărul 1-2 pe 2002 cuprinde destule pagini, cum se spune, de citit. În fine, Sud-Est, artă, cultură, civilizație este o frumoasă grafic revistă consacrată celor trei domenii la care se referă titlul, redactată de d-na Valentina Tăzlăuanu. Printre semnatarii numărului 1 din 2002, Eugen Coșeriu, Umberto Eco, Michel Foucault, chiar dacă nu cu texte scrise special pentru revista care are drept coeditor Fundația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
civilizație este o frumoasă grafic revistă consacrată celor trei domenii la care se referă titlul, redactată de d-na Valentina Tăzlăuanu. Printre semnatarii numărului 1 din 2002, Eugen Coșeriu, Umberto Eco, Michel Foucault, chiar dacă nu cu texte scrise special pentru revista care are drept coeditor Fundația Culturală Română. "Timpul" și dl Patapievici Din Timpul (nr. 3) reținem un echilibrat și just editorial consacrat de dl Liviu Antonesei disputei din jurul cărții dlui H. R. Patapievici Omul recent. Editorialistul nu doar trece în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
care are drept coeditor Fundația Culturală Română. "Timpul" și dl Patapievici Din Timpul (nr. 3) reținem un echilibrat și just editorial consacrat de dl Liviu Antonesei disputei din jurul cărții dlui H. R. Patapievici Omul recent. Editorialistul nu doar trece în revistă comentariile anterioare, începute urît, prin campania din Observatorul cultural, dar explică faptul că acest început i-a obligat pe comentatorii ulteriori să nu-și exprime totdeauna cu sinceritatea necesară punctul de vedere. După rechizitoriu, urmînd pledoaria "preocupărilor" de la Observator le-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
avocații". În acest fel, întreaga polemică a avut de suferit. Și dl O. Nimigean scrie despre Omul recent. Interesantă este și dezbaterea în jurul problemelor reformei din universitatea românească. Dnii Dumitru Irimia și Alexandru-Florin Platon răspund chestionarului (zece întrebări) puse de revistă. Ceva mai optimist fiind cel de al doilea, pentru care totuși carența principală este degradarea actului didactic, primul dintre respondenți desenează un tablou descurajator și foarte aproape de realitate al universității românești. În același număr, interesante considerații, din punct de vedere
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
Davidescu, dl Popa murdărește comemorarea marelui scriitor în cea mai pură manieră național-comunistă pe care Securitatea anilor '70-'80 o practica fără scrupule. Nu opiniile critice, defavorabile lui Caragiale, ne șochează în răspunsurile dlui Popa la cele patru întrebări din revista ieșeană. E dreptul d-sale să creadă, de pildă, că autorul Momentelor este unul "de divertisment, de consum" și să se mire cum de au putut fi luate în serios și generalizate "criticile minore și particulare ale unui scriitor de
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
te mai duci cu săru' mîna la un prieten pentru o lingură de mîncare și un pahar de vin" (nebunii.ro/gratis) și chiar în îmbinări mai puțin stabile - "sancționează diplomația românească pentru că "a încercat cu sărut mâna"" (cartea.ro/ reviste) - , atestînd un proces de generalizare: "ne târăște spre atitudinile de "sărut mâna" și de lichelism" (geocities.com/ml-info). Cele mai multe extinderi de utilizare pare să le înregistreze sărut mîna în ipostaza sa de formulă de mulțumire: metaforică și glumeață ("sărut mîna
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
opera marelui scriitor prezintă - într-o succesiune cât se poate de firească, deși marcată de dificultățile temei - concluziile analitice ale muncii sale de cercetător. Ea urmează de altfel câtorva studii cu subiecte din aceeași arie de interes apărute în diverse reviste din țară. Acest volum de poetică a narațiunii este structurat încă din intenție într-o parte conceptual introductivă și o alta ilustrativă. Prima, foarte densă, procedează la determinarea traseului metodologic al autorului printr-o largă și critică trecere în revistă
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]
-
reviste din țară. Acest volum de poetică a narațiunii este structurat încă din intenție într-o parte conceptual introductivă și o alta ilustrativă. Prima, foarte densă, procedează la determinarea traseului metodologic al autorului printr-o largă și critică trecere în revistă a unor problematici din sfera discursului, ficțiunii și reprezentării realității. Sunt avute apoi în vedere tipologiile narative ale lui Jaap Lintvelt și Gérard Genette. Terminologia acestor capitole și a întregii cărți este una calibrată de necesitățile interne ale proiectului, aparținând
O abordarea stereoscopică a lui Panait Istrati by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15389_a_16714]