1,629 matches
-
profesor și se pot observa combinațiile dintre acestea, fără a ne opri doar la cele patru identificate aici de Amidon). Dar să ne întoarcem la pașii pe care ni-i propune Ross în ascultare: ¬ Pasul nr. 1: senzația. Este o rezultantă a mai multor analizatori (vizual, auditiv etc.). Din punctul de vedere urmărit de noi, sunt importante barierele care acționează la nivelul acestei prime trepte: - diferitele tipuri de zgomote; - defectele de recepție (probleme la nivelul receptorului); - oboseala; - alte elemente din câmpul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de a cuprinde întreaga clasă. Totuși, această metodă își dovedește eficiența atunci când vorbim de sisteme de lucru în grupuri mici sau tutoriale. Importanța redirecționării atenției la modul în care formulăm întrebarea, în calitatea noastră de cadre didactice, este una dintre rezultantele utilizării unei astfel de metode. În acest mod, printre tipurile de întrebări întâlnim câteva cu impact major asupra dezvoltării educaționale: • Întrebările focalizate sunt utilizate pentru a direcționa atenția cursanților; ele pot determina ceea ce a fost învățat de elevi/studenți, pot
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
diversității”. Astfel, chiar dacă răspunsul pare, la o primă vedere, unul destul de facil, să încercăm pentru început să construim imaginea de ansamblu a conflictului; să vedem ce este un conflict, ce elemente componente îl definesc, cum apare și ce fel de rezultante poate presupune. Vom înscrie acest demers în încercarea de a construi o matrice flexibilă, descriind un parcurs pe un continuum, unde un optimum al conflictului nu doar că nu împiedică activitatea unui grup, ci, mai mult, este necesar și util
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o sferă de acțiune mai cuprinzătoare) își regăsește o dezvoltare propice cu un impact educațional extrem de favorabil în conflictul sociocognitiv (observăm că, și în acest caz, nu mai acționează un singur criteriu, ci, mai degrabă - cum am anticipat deja -, o rezultantă a unei sume criteriale). În același timp, nu trebuie să uităm că și modul de focalizare a conflictelor poate fi considerat un criteriu relevant în clasificarea acestora: în acest caz, avem de-a face cu un conflict focalizat direct pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atât de mici (observația intenționează să introducă un criteriu de măsurare a presiunii acestei norme de reciprocitate). În figura 24, unde am încercat să ilustrăm această reacție în spirală, observăm că avem de-a face cu o acțiune de tipul rezultantei între cumulul unor forțe similare celor centrifuge și centripete din fizică. Astfel, o concluzie parțială este aceea că individul poate percepe cererea secundară ca fiind o acțiune nouă și, astfel, și răspunsul său să fie diferit (doar așa poate depăși
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
face ceva ca să salveze situația (în același timp însă, el este învins de acea renunțare). Această tehnică este foarte des întâlnită la nivelul elevilor și chiar al studenților (spre exemplu, modul în care adolescenții preiau obiceiul fumatului poate fi o rezultantă a tacticii obligațiilor irevocabile). Dacă e folosită cu succes, tactica îl forțează pe celălalt să lucreze astfel încât să se rezolve conflictul, în acest mod inițiatorul putând ușor să obțină concesii. Această metodă prezintă avantajul că, și în cazul în care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
deci condițiile de dezvoltare a celor șase echipe sunt influențate de aceasta). În etapa cu numărul unu, a creativității, etapă care este presupusă de „nașterea” grupului, grupul ca atare abia începe să-și recunoască elementele de individualitate ca grup, drept rezultantă a unei sume de unghiuri diferite de vedere. Astfel, se stabilesc prin negociere multiplă și/sau indirectă primele norme de funcționare (deși acestea sunt încă destul de difuz caracterizate de condițiile lor de apariție), apar momentele de intercunoaștere, de schimburi informaționale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că, în cazul unei dimensionări eficiente a efectelor în această etapă, criza constituie o balanță utilă. În etapa a patra, denumită a coordonării, apare succesul depășirii crizei controlului prin regăsirea locului firesc al fiecărei persoane în cadrul grupului. Aceasta reprezintă o rezultantă între rolul pe care persoana crede că-l poate îndeplini și ceea ce grupul, în majoritatea lui, consideră că poate să-i ofere. Elementul cel mai important credem că este acum perceperea dezvoltării interrelaționării acestor roluri, astfel încât ele să se presupună
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului) de evaluare a membrilor; aceste criterii vor conține diferențierile de status și de abilitate. 10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice tc "10.1. Coeziune și devianță în cadrul grupului. Repere metodologice " În ceea ce privește perspectiva asupra învățării, văzută ca rezultantă a interacțiunilor în colectivul de cursanți, abordare pe care - așa cum am amintit deja în cuprinsul acestei lucrări - ne sprijinim cu precădere demersul, un unghi important de cercetare este constituit de modul în care microgrupul/echipa educațională poate să îmbrace atributele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu impact considerabil asupra învățării îl constituie realizarea fenomenului de coeziune în interiorul microgrupurilor la care făceam referire mai devreme. La nivelul definirii termenului, putem spune că fenomenul de coeziune presupune spiritul de „închidere” în grup; astfel, pentru Festinger, coeziunea reprezintă rezultanta tuturor forțelor care acționează ca membrii să rămână în grup. Pentru Dominique Oberle și Jean-Léon Beauvois, coeziunea se definește prin intermediul a două dintre modalitățile sale de apariție: compromisul, văzut drept un acord găsit datorită moderației, fiecare parte făcând concesii, și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fiecare grup competitor?” - „Ce se întâmplă între grupurile competitoare?” - „Ce se întâmplă cu cel care câștigă?” - „Ce se întâmplă cu cel care pierde?” etc. Rezumat 1. Fenomenul de coeziune presupune spiritul de „închidere” în grup; astfel, pentru Festinger, coeziunea reprezintă rezultanta tuturor forțelor care acționează ca membrii să rămână în grup. Mai coezive sunt: grupurile cu atitudini similare; grupurile de succes; grupurile cu obiective precise etc. Într-un grup, unii membri pot să se afle în opoziție cu opinia celorlalți membri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În acest mod, s-a ajuns la două concepte fundamentale pentru această teorie: performanța echipei viza funcția sarcinii, iar dezvoltarea echipei se centra asupra funcției de susținere. Ambele funcții trebuie privite împreună ca reprezentând un sistem de forțe a căror rezultantă este conducerea optimă a echipei; astfel, este evident că, dacă echipa are succes în îndeplinirea sarcinilor, menținerea unui climat pozitiv în relaționările membrilor este simplă, după cum și menținerea unor astfel de relaționări presupune o bună îndeplinire a rolurilor așteptate de către
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de McQuail, precizează: „Coeziunea - unui grup - esteasociată constant cu o comunicare mai intensă între membrii grupului” (McQuail, 1999,p.108). Mills accentuează această constatare, afirmând că, pe cât crește numărul membrilor unui grup, pe atât scade posibilitatea intercomunicării și dezvoltării identității, rezultantă directă a acestei dificultăți comunicaționale între foarte multe persoane. Conceptul de echipă ca atare este descris pe larg de către Forsyth; autorul alcătuiește un scurt inventar conform căruia în afaceri ne confruntăm cu echipe de producție sau echipe de luare a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
foarte interesant (balkanization), desemnând faptul că dintr-o puternică loialitate față de un grup unii membri ai acestuia pot să încerce sentimente de indiferență sau, câteodată, de ostilitate față de un alt grup, fenomen care se cuvine luat în considerare cu o rezultantă într-un management al acestuia. În perspectivă didactică, astfel de fenomene sunt deosebit de importante și de aceea cadrul didactic trebuie să combine exercițiile de formare a echipelor educaționale cu exerciții de flexibilizare a unității lor (spre exemplu, fără a roti
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în găsirea problemelor în realitatea, de orice tip, care-l înconjoară (vezi și Pânișoară, 1996). În același timp, cel de-al doilea element pe care l-am amintit aici, și anume stresul, poate cauza dimensiuni de alienare a persoanei, cu rezultante ca tendința spre însingurare, spre neimplicare, spre refugiu în fața realității, spre oboseală și spre regres acțional. Necesitatea găsirii resorturilor lăuntrice pentru a implica individul în activități care să-l dezvolte permanent și care să-i ofere posibilitatea achiziționării și, mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
J. Dollard, M.B. Clinard, L.T. Wilkins). Anomia rezultată dintr-o ruptură în structura socio-culturală, cu consecințe imediate asupra formării personalității și a normării comportamentului. Din acest motiv, este important de menționat latura psihologică a acestui fenomen. Conduita deviantă va fi rezultanta unor „căutări” ale individului legate de statutul și rolul său social, în condițiile în care modelul socio-cultural nu i le mai poate oferi sau, dimpotrivă, i se propune un antimodel anomic. R.K. Merton remarcă faptul că în aceste condiții individul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o frecventă de 70 Hz, și vor fi percepute ca un sunet de frecvență joasă, deși frecvențele celor două diapazoane au valori relativ ridicate. Pentru exemplificare, în figură au fost reprezentate două oscilații de 60, respectiv 70 Hz, și oscilația rezultantă. La experiența reprezentată în fig.15, pe cele două diapazoane au fost fixate oglinzi, care reflectă o rază de lumină. Dacă direcțiile de vibrație ale brațelor celor două diapazoane sunt perpendiculare, atunci raza de lumină descrie pe un ecran, o
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
vede imediat că, în cazul a două oscilații de aceeași frecvență dar decalate în timp, defazajul dintre cele două oscilații vizualizate cu ajutorul unui oscilograf catodic poate fi măsurat direct din figurile de mai sus de pe ecranul oscilografului, folosind traiectoria elipsei rezultante. b. Compunerea oscilațiilor perpendiculare de pulsații oarecare. În cazul când frecvențele oscilațiilor perpendiculare nu sunt egale, atunci traiectoria punctului descrie o serie de curbe compuse din mai multe ramuri, numite „figuri Lissajous"; acest efect și a găsit aplicații în măsurarea
OSCILAȚII MECANICE by AURORA AGHEORGHIESEI () [Corola-publishinghouse/Science/344_a_618]
-
de fond de rulment. În perioada analizată, fondul de rulment înregistrează valori pozitive, constatându se un excedent de lichidități potențiale pe termen scurt, față de exigibilitățile potențiale pe termen scurt (datorii pe termen scurt). Această situație poate fi percepută ca o rezultantă a unei ajustări favorabile în termeni de solvabilitate, deoarece întreprinderea este în măsură să facă față scadențelor de plată și să dispună în acelați timp de un stoc de lichidități la care să poată apela în situații nefavorabile privind realizarea
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
personalității (psihozele schizofrenice, psihoza maniaco-depresivă etc.) pe care le vom studia mai departe. Ceea ce trebuie reținut este faptul că „sistemul personalității” se dispune între acțiunea „factorilor exogeni” și a „factorilor endogeni”, starea de echilibru psihic precum și cea de dezechilibru fiind rezultanta „jocului” dintre acești factori și „modalitățile de răspuns” ale personalității. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că evoluția cunoașterii „cauzelor” bolilor psihice, „descoperirea” și „înțelegerea” mecanismelor de acțiune ale acestora, s-a realizat treptat în etape succesive
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
gândirii, asociații mnezice, evocări reprezentative etc.; - sunt motivate, durabile ca durată în timp. Sentimentele cuprind o gamă extrem de variată de stări afective cum ar fi: orgoliul, triumful, gelozia, pudoarea, timiditatea, simpatia, ura, mila, invidia, admirația, respectul. 4) Dispoziția afectivă este rezultanta reacțiilor afective elementare, orientarea acestora, atmosfera interioară și atitudinea individului. Ea reprezintă „tonul afectiv” sau „umoarea” unei persoane într-un anumit moment și se poate manifesta prin următoarele forme: euforie, tristețe, indiferență, exaltare, neliniște. 5) Pasiunea este polarizarea afectivă pe
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ipoteză care a suferit o întoarcere greșită asumându-și în mod nelegitim statutul de noesis”. Se pun două întrebări, și anume: 1) Delirul este un fenomen reductibil la o idee, o eroare, un sentiment sau o intuiție ? 2) Delirul este rezultanta unei manifestări a modificării globale și complexe a structurii psihotice a personalității individului ? Prima teza consideră delirul ca pe un „fenomen primar” (K. Schneider), ireductibil la o altă tulburare decât el însuși legat de o cauză pur mecanică (Clérambault), fie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
incomplete. Paranoicul se înșală asupra lui însuși și asupra lumii externe. El „se vede pe sine” mai frumos, mai bun decât este în realitate, iar lumea „o vede” mai urâtă și mai rea decât este de fapt. Inadaptabilitatea paranoicului este rezultanta socială a atitudinii sale mintale, a tendințelor sale profunde. Solitudinea este pentru paranoic un remediu util și agreabil. Paranoicul, prin inadaptabilitatea sa, este în mod firesc condus către o viață solitară, izolată. Vagabondajul acestor bolnavi poate fi considerat ca o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
anilor ’80, cu excepția eventuală a terorii. Deja prezența fricii de zi cu zi nu este așa de ușor de susținut, invocarea terorii, ca fenomen continuu, direct și esențial, pare și mai dificil de argumentat. Într-o anumită măsură, teroarea este rezultanta celorlalte elemente. Partidul unic este centrul de putere care oferă o viziune unică asupra existenței, nu numai prin faptul că posedă o teorie coerentă despre acțiunea socială - idelogia -, ci și pentru că folosește mass-media după bunul său plac. și aceasta chiar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de următoarele trei componente: a) percepția luminii prin: - vederea scotoptică - adaptarea la întuneric datorită celulelor cu bastonașe din retina periferică; - vederea fotoptică - vederea în condiții de luminozitate și perceperea culorilor realizată de celulele cu conuri din macula luteea; - vederea mezoptică - rezultanta primelor două; b) percepția formei - contururi, mărimi, detalii ale obiectelor; c) percepția culorilor - datorită pigmenților vizuali din celulele cu conuri. 5.2.1. Clasificarea deficiențelor de vederetc "5.2.1. Clasificarea deficiențelor de vedere" Întrucât nu există factori cauzali deosebiți
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]