2,730 matches
-
fie posibil un traseu complet, fără întreruperi și cât mai scurt, al încărcărilor de la locul unde sunt aplicate până la terenul de fundare. ... 3.2.2. Rigiditate (1) Structurile au rigiditate suficientă la acțiuni seismice orizontale pe ambele direcții principale și rigiditate la torsiune de ansamblu, în acord cu prevederile codului de proiectare P 100-1. (2) Rigiditatea structurii la acțiuni seismice este suficient de mare pentru limitarea deplasărilor orizontale la Starea Limită de Serviciu, SLS, în acord cu prevederile codului de proiectare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
de ansamblu prin așezarea potrivită în plan orizontal a pereților și a celorlalte subsisteme structurale, după caz. Notă: Această condiție este îndeplinită prin dispunerea de subsisteme structurale rigide și rezistente la acțiuni orizontale, aliniate după planuri verticale ortogonale, care asigură rigiditatea și rezistența la torsiune a structurii. ... 3.2.5. Zone critice (1) În cazul clădirilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM, cerințele calitative de rezistență, rigiditate, ductilitate și stabilitate locală sunt detaliate prin cerințe prescriptive diferite pentru zonele critice și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
structurale rigide și rezistente la acțiuni orizontale, aliniate după planuri verticale ortogonale, care asigură rigiditatea și rezistența la torsiune a structurii. ... 3.2.5. Zone critice (1) În cazul clădirilor proiectate pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM, cerințele calitative de rezistență, rigiditate, ductilitate și stabilitate locală sunt detaliate prin cerințe prescriptive diferite pentru zonele critice și zonele de răspuns elastic. (2) Zonele critice ale elementelor structurale reprezintă acele zone în care armăturile longitudinale pot intra în curgere la acțiunea cutremurului de proiectare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
cutremurului de proiectare, în poziția din proiect. Nota: Elemente nestructurale care pot afecta răspunsul elasto-plastic al structurii sunt, de exemplu, pereții masivi de zidărie închiși în ochiurile cadrelor. Modelarea acestor pereți nu este necesară dacă, la fiecare nivel al clădirii, rigiditatea și rezistența lor la acțiuni orizontale este redusă în comparație cu rigiditatea și rezistența ansamblului structural sau dacă aceștia sunt izolați de structură prin rosturi pe trei laturi. (3) Modelul de calcul de complexitate minimală cuprinde toate elementele structurale și
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
afecta răspunsul elasto-plastic al structurii sunt, de exemplu, pereții masivi de zidărie închiși în ochiurile cadrelor. Modelarea acestor pereți nu este necesară dacă, la fiecare nivel al clădirii, rigiditatea și rezistența lor la acțiuni orizontale este redusă în comparație cu rigiditatea și rezistența ansamblului structural sau dacă aceștia sunt izolați de structură prin rosturi pe trei laturi. (3) Modelul de calcul de complexitate minimală cuprinde toate elementele structurale și legăturile dintre acestea și este rezemat prin blocarea deplasărilor verticale și orizontale
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
din suprastructură în cazul structurilor care îndeplinesc condițiile privind regularitatea în plan orizontal și în elevație (plan vertical) date în codul de proiectare P 100-1, cu excepția planșeelor situate sub zona critică a pereților de beton ai suprastructurii. ... 3.3.2.2. Modelarea rigidității (1) La modelarea rigidității elementelor structurale sunt considerate efectele fisurării betonului. (2) Rigiditatea la încovoiere pentru pereți, grinzi lungi, grinzi de cuplare, stâlpi și plăci de beton armat este considerată egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare secțiunii brute, nefisurată. (3
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
structurilor care îndeplinesc condițiile privind regularitatea în plan orizontal și în elevație (plan vertical) date în codul de proiectare P 100-1, cu excepția planșeelor situate sub zona critică a pereților de beton ai suprastructurii. ... 3.3.2.2. Modelarea rigidității (1) La modelarea rigidității elementelor structurale sunt considerate efectele fisurării betonului. (2) Rigiditatea la încovoiere pentru pereți, grinzi lungi, grinzi de cuplare, stâlpi și plăci de beton armat este considerată egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare secțiunii brute, nefisurată. (3) Rigiditatea la forță axială
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
ale planșeelor este considerată egală cu o,7o din valoarea corespunzătoare secțiunii brute, nefisurate. (4) Prin excepție de la (2) și (3), la calculul eforturilor în structuri cu pereți de beton, se pot alege valori diferite ale factorului de reducere a rigidității la încovoiere și, respectiv, la forță axială ca urmare a fisurării betonului, dacă acestea se determină pe baza modelelor de calcul date în SR EN 1992-1-1, pe baza alcătuirii efective a fiecărui element și a stării de eforturi așteptate. (5
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
în SR EN 1992-1-1, pe baza alcătuirii efective a fiecărui element și a stării de eforturi așteptate. (5) Prin excepție de la (2), la calculul eforturilor în structuri cu pereți de beton, se pot utiliza următorii factori de reducere a rigidității la încovoiere: (a) pentru pereți structurali: – 0,80 pentru v_d = 0,40; ... – 0,40 pentru v_d = 0; ... – 0,10 pentru v_d = -0,20; ... unde v_d este efortul axial mediu normalizat în perete, stabilit pe baza forței axiale din combinația seismică de proiectare; ... (b) pentru grinzi
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
proiectare; ... (b) pentru grinzi de cuplare: – 0,20, pentru grinzi armate cu carcase ortogonale; ... – 0,40, pentru grinzi armate cu carcase diagonale. ... Pentru valori intermediare ale efortului axial mediu normalizat față de cele precizate la (5) (a), valorile factorilor de reducere a rigidității la încovoiere se stabilesc prin interpolare liniară. ... ... ... 3.3.3. Calcul static neliniar 3.3.3.1. Modelul de calcul (1) În cazul utilizării metodei de calcul static neliniar, la realizarea modelului pentru calcul structural sunt aplicate prevederile de la 3.3.2 împreună cu prevederile suplimentare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
suplimentare prezentate în acest capitol. (2) La stabilirea formei și a alcătuirii de ansamblu a construcțiilor, se recomandă alegerea de contururi regulate în plan orizontal, compacte, convexe și simetrice. Se recomandă evitarea disimetriilor pronunțate în distribuția volumelor, a maselor, a rigidităților și a capacităților de rezistență ale pereților și ale celorlalte componente structurale, în vederea limitării efectelor de torsiune generală la acțiunea seismică și a altor efecte structurale defavorabile. (3) Poziția centrului de rezistență al structurii la baza acesteia este apropiată
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
rezistență ale pereților și ale celorlalte componente structurale, în vederea limitării efectelor de torsiune generală la acțiunea seismică și a altor efecte structurale defavorabile. (3) Poziția centrului de rezistență al structurii la baza acesteia este apropiată de poziția centrului de rigiditate. Distanța dintre acestea nu depășește 10% din dimensiunea în plan a clădirii, pe direcție perpendiculară pe direcția de acțiune seismică. Notă: Pentru o direcție principală de acțiune seismică orizontală, poziția centrului de rezistență reprezintă poziția rezultantei forțelor tăietoare asociate formării
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
solicitați puternic la moment încovoietor sunt poziționați astfel încât să fie încărcați axial mai puternic, în limitele stabilite prin această reglementare tehnică. (12) Se recomandă dispunerea pereților preponderent în lungul a două direcții perpendiculare în plan orizontal. Se recomandă ca rigiditățile structurii la acțiuni orizontale pentru cele două direcții principale să fie apropiate ca valoare. În cazul construcțiilor de formă cvasi-dreptunghiulară în plan, se recomandă ca direcțiile de dispunere a pereților să fie paralele cu laturile construcției. (13) Se recomandă ca
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
permit ancorarea barelor din grindă. 3.4.1. Planșee (1) Alcătuirea planșeelor satisface condițiile precizate în codul de proiectare P 100-1, împreună cu prevederile din acest paragraf. (2) Planșeele sunt realizate astfel încât să se asigure îndeplinirea cerințelor de rezistență și de rigiditate, pentru încărcări verticale și orizontale. (3) Modul de alcătuire a planșeelor este corelat cu distanțele dintre pereții structurali astfel încât să se asigure comportarea de diafragmă orizontală rigidă și rezistentă. (4) Planșeele realizate monolit au comportare optimă de diafragmă orizontală
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
axiale rezultate din calculul structural. ... 4.1.4. Redistribuirea eforturilor (1) Redistribuirea eforturilor rezultate din calculul structural efectuat printr-o metodă de calcul static liniar este aplicată numai dacă la modelarea structurii pentru calcul s-au considerat valorile factorilor de reducere a rigidității la încovoiere pentru pereți și, respectiv, pentru rigle de cuplare, conform 3.3.2.2 (2). (2) Redistribuirea este realizată numai pentru elementele structurale cu răspuns ductil la acțiunea seismică, pentru clădiri proiectate pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM. Redistribuirea este aplicată
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
pentru clasa de ductilitate DCH sau DCM. Redistribuirea este aplicată exclusiv pentru partea structurii în care se formează mecanismului plastic de ansamblu. (3) Redistribuirea eforturilor din pereți și grinzi de cuplare este realizată pentru: (a) considerarea impactului modificării proprietăților de rigiditate ale elementelor structurale de beton după fisurare asupra stării de eforturi în structură; ... (b) uniformizarea soluțiilor de alcătuire și armare; ... (c) realizarea unei stări de eforturi asociată mobilizării mecanismului plastic care favorizează răspunsul ductil al structurii și evitarea ruperilor cu
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
sunt cauzate de acțiunea seismică orizontală. (7) În decizia de redistribuire a forțelor tăietoare din pereți este avut în vedere ca centrul de rezistență al structurii la baza zonei critice să nu se deplaseze semnificativ în raport cu centrul de rigiditate. ... 4.1.4.2. Redistribuirea eforturilor din grinzi de cuplare (1) În cazul în care modelarea pentru calcul structurii se face cu respectarea 3.3.2.2 (2), momentele încovoietoare și forțele tăietoare rezultate din calculul structural sub forța seismică de proiectare în grinzile de cuplare
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
ca diafragmă practic infinit rigidă și rezistentă în planul ei. 8.1. Îmbinările panourilor prefabricate (1) Îmbinările dintre panourile prefabricate asigură o comportare similară cu cea a structurilor realizate monolit, prin turnarea betonului in situ, în poziția din proiect, sub aspectul rigidității, al capacității de rezistență și al ductilității. (2) Îmbinările verticale dintre panourile de perete asigură legătura orizontală între panouri sau între panouri și zonele de capăt ale pereților. (3) Îmbinările orizontale dintre panourile de perete asigură legătura verticală între panouri
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264701]
-
și două grinzi în direcție transversală. Nod de capăt: nod în care intră o singură grindă în direcția de calcul. Nod exterior: nod în care intră cel mult o grindă transversală direcției de calcul. Noduri articulate: noduri care nu prezintă rigiditate sau au o rigiditate la rotire foarte mică. Noduri rigide: noduri cu rigiditate foarte mare la rotire, care pot transmite momente. Sistem de contravântuire: sistem structural alcătuit din elemente lineare sau din elemente de suprafață, cu rol de a asigura
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
direcție transversală. Nod de capăt: nod în care intră o singură grindă în direcția de calcul. Nod exterior: nod în care intră cel mult o grindă transversală direcției de calcul. Noduri articulate: noduri care nu prezintă rigiditate sau au o rigiditate la rotire foarte mică. Noduri rigide: noduri cu rigiditate foarte mare la rotire, care pot transmite momente. Sistem de contravântuire: sistem structural alcătuit din elemente lineare sau din elemente de suprafață, cu rol de a asigura stabilitatea spațială a construcției
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
o singură grindă în direcția de calcul. Nod exterior: nod în care intră cel mult o grindă transversală direcției de calcul. Noduri articulate: noduri care nu prezintă rigiditate sau au o rigiditate la rotire foarte mică. Noduri rigide: noduri cu rigiditate foarte mare la rotire, care pot transmite momente. Sistem de contravântuire: sistem structural alcătuit din elemente lineare sau din elemente de suprafață, cu rol de a asigura stabilitatea spațială a construcției și de a prelua încărcări orizontale. Îmbinări cu tije
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
și plăci de fibre. Determinare a umflării în grosime după imersie în apă 15. SR EN 312 Plăci de așchii de lemn. Cerințe 16. SR EN 594 Structuri de lemn. Metode de încercare. Rezistența la solicitări axiale în plan și rigiditatea panourilor pentru pereți cu structură de lemn 17. SR EN 622-2 Plăci de fibre. Condiții. Partea 2: Condiții pentru plăci dure 18. SR EN 622-3 Plăci de fibre. Condiții. Partea 3: Condiții pentru plăci semidure 19. SR EN 622-4 Plăci
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
din lemn la acțiuni verticale și orizontale, altele decât acțiunea seismică (gruparea fundamentală) (1) La proiectarea construcțiilor din lemn solicitate la încărcări verticale și orizontale, altele decât cea seismică, se controlează următoarele caracteristici ale structurii: (a) rezistență; ... (b) stabilitate; ... (c) rigiditate. ... (2) Îndeplinirea cerințelor de rezistență, stabilitate și rigiditate se realizează simultan, ținând cont de influența cumulată a acestora în comportarea de ansamblu a structurii. (3) Verificarea componentelor structurale se face la eforturile de calcul din combinația cea mai defavorabilă de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
decât acțiunea seismică (gruparea fundamentală) (1) La proiectarea construcțiilor din lemn solicitate la încărcări verticale și orizontale, altele decât cea seismică, se controlează următoarele caracteristici ale structurii: (a) rezistență; ... (b) stabilitate; ... (c) rigiditate. ... (2) Îndeplinirea cerințelor de rezistență, stabilitate și rigiditate se realizează simultan, ținând cont de influența cumulată a acestora în comportarea de ansamblu a structurii. (3) Verificarea componentelor structurale se face la eforturile de calcul din combinația cea mai defavorabilă de încărcări. (4) Aceste structuri vor respecta reguli de
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]
-
EN 1995-1-1. ... 3.3. Cerințe de proiectare a structurilor de lemn la acțiunea seismică 3.3.1. Condiții privind comportarea structurală disipativă (1) La proiectarea seismică a construcțiilor cu structura de lemn se controlează următoarele caracteristici ale structurii: (a) rezistență; ... (b) stabilitate; ... (c) rigiditate; ... (d) ductilitate. ... (2) Îndeplinirea cerințelor de rezistență, stabilitate, rigiditate și ductilitate se realizează simultan, ținând cont de influența cumulată a acestora în comportarea de ansamblu a structurii. (3) Construcțiile cu structura de lemn pot fi proiectate pentru oricare din clasele
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265184]