2,158 matches
-
școala primară la Țepu (1891-1893) și Tecuci (1893-1895), cursurile gimnaziale (1895-1899) și Școala Militară la Iași (1899-1904), frecventând apoi Școala de Ofițeri de Infanterie și Cavalerie din București (1904-1906). Din 1907 predă istoria la școala gradelor inferioare din Regimentul 3 Roșiori din Bârlad. Întemeiază împreună cu G. Tutoveanu și Toma Chiricuță Academia Bârlădeană (1 mai 1915), se află printre cei care înființează și conduc revistele „Ion Creangă” și „Miron Costin” și face parte din comitetele de conducere ale revistelor „Freamătul” (la care
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
Negrilă) și al lui Gheorghe Păușescu, preot. Face școala primară în satul natal, la Buzău urmând, între 1940 și 1948, Liceul „Bogdan Petriceicu Hasdeu”. În 1954 va absolvi Facultatea de Medicină din București. Un an lucrează ca medic epidemiolog la Roșiori de Vede, pentru a deveni, succesiv, preparator și asistent la Catedra de fiziopatologie a Institutului de Medicină și Farmacie din București (1955-1959), cercetător principal la Spitalului Clinic Fundeni, șef al Laboratorului de patologie experimentală și imunologie al aceluiași spital. Este
PAUSESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288732_a_290061]
-
pentru scurt timp semnând și Stelian Păun-Negru. În presa vremii publică, pe lângă versuri originale, și traduceri din lirica unor poeți americani proletari grupați în jurul revistei „New-masses” (New York), precum și eseuri, recenzii, reportaje etc. Colaborează la „Lumea românească”, „Câmpul” (Turnu Măgurele), „Drum” (Roșiori de Vede), „Tineretul” (Turnu Măgurele). În 1939 și 1940 este secretar de redacție la „Lumea românească”, iar în 1945 tipărește gazeta „Vipera”, fiind redactor-șef și elementul catalizator al acesteia. A mai colaborat la „Teleormanul liber”, „Steagul roșu”, „Gazeta literară
PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
-
, Florea (27.XI.1951, Vedea, j. Teleorman), poet. Este fiul natural al Elenei Miu și a fost crescut de bunicii materni, țărani. Urmează liceul la Roșiori de Vede, apoi Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-latină, a Universității din București (1971-1975). Funcționează ca profesor la Păunești, județul Vrâncea, iar în 1977 se stabilește la Craiova, unde lucrează tot în învățământ până în 1980, când devine redactor
MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]
-
un sprijin prețios pentru Comitetul Central. Filialele: Sibiu, Dorohoi, Botoșani, Târgu-Mureș, Ploiești, Arad, Arsache, Bacău, Blaj, Buzău, Beiuș, Bârlad, Bistrița, Brașov, Caransebeș, Chișinău, Câmpulung, Curtea de Argeș, Craiova, Câmpeni, Dicio-Sânmărtin, Dumbrăveni, Gherla, Giurgiu, Galați, Focșani, Huedin, Huși, Ismail, Letea Nouă, Odorhei, Oradea, Roșiori de Vede, Roman, Sulina, Slatina, Târgul Ocna, Tighina, Tecuci, Turda, Turnu Severin, Târgoviște, Vaslui, Găujani, Năsăud au marele merit în aceste vremuri de năruire financiară și de haos a se menține, fiind un reazem în fiece județ pentru toți cei
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
BULETINUL ASOCIAȚIEI LIBRARILOR DETAILIȘTI DIN ROMÂNIA, publicație apărută lunar de la 1 octombrie 1932 până la 1 mai 1937, la Roșiori de Vede, avându-l ca director (până la numărul 5-6 din 1934) pe Gavril Necșulescu. După cum rezultă din Cuvântul înainte, scopul publicației este de „a împiedica destrămarea trecutului nostru cărturăresc și a întreprinde opera de reabilitare a tradiției culturale, înfăptuită prin
BULETINUL ASOCIAŢIEI LIBRARILOR DETAILISTI DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285930_a_287259]
-
voluntar în armata franceză. Revine în țară pentru scurt timp, în 1916, după care călătorește prin Norvegia și Rusia. În 1917, era la Petrograd. Participă la luptele de la Oituz, iar sfârșitul primului război mondial îl găsește elev-plutonier în Regimentul 10 Roșiori. Imediat după război, devine membru al Partidului Național Țărănist Democrat, condus de N. Lupu, și se lansează în gazetărie. Este director al „revistei de artă constructivistă” „Punct” (1924-1925), în paginile căreia semnau Șt. Roll, F. Brunea-Fox, F. Aderca, Marcel Iancu
CALLIMACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286044_a_287373]
-
bunăstare și mai cu seamă va da comerțului Brăilei un nou avânt"405. După acest moment, Carol a trecut în revistă trupele de operațiuni compuse din: regimentele 4, 5 și 7 de Infanterie, un regiment de artilerie și regimentul 2 Roșiori, aflate sub comanda generalului Gheorghe Anghelescu, după care a dat citire unei Proclamații către armată. După citirea proclamației de către Domnitorul Carol, episcopul Melchisedec al Dunării de Jos a celebrat un Te-Deum. Ulterior, Domnitorul Carol, aflat în fruntea trupelor se îndreaptă
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
României, de episcopul Melchisedec al Dunării de Jos și de către reprezentanți ai autorităților civile 406. Pe malul dobrogean, la Ghecet (Smârdanul Nou), îi aștepta o mulțime de oameni cu drapele românești. La orele 13 au trecut Dunărea: un detașament de Roșiori, o companie de Vânători, o baterie de artilerie și Regimentul 5 Infanterie de linie. În momentul debarcării în Dobrogea, atât Domnitorul Carol, cât și trupele române au primit uralele de bucurie ale celor prezenți 407. Fanfara militară a intonat imnul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mâna stângă. (Adela își mușcă buzele, să nu izbucnească!...) Când cască, zgomotos și în trei etape, face o cruce cu degetele în dreptul gurii. (Idem!) Vorbește cu "tăți", cu "să vezi mata". (Tema unică: "băietul". Băietul e fiul ei, colonel de roșiori.) Face mereu pasiențe și dă în cărți. Se zice că după moartea mamei, tata a cunoscut-o foarte de aproape. Erau vecini de moșie. Versiunea asta îmi displace profund. Fiii au curioase pretenții față de părinți... (Fetele sunt mai lucide și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
a defectat întrerupătorul despre peșteri. înăuntrul meu și unde pleacă trenurile după noi mai bine să-ți povestesc bucuriile întinse pe față. rănile mele cresc trupuri tu stai. eu am obosit Marin VOICU <biography> Născut pe 2 Martie 1951, în Roșiorii de Vede, jud. Teleorman. Studii: Liceul din Roșiorii de Vede; Universitatea Spiru Haret, Facultatea de psihologie sociologie din București, Institutul de Studii Biblice din Craiova. Apariții editoriale: Antologia Esențelor 2010, "VIS ȘI PASIUNE",Editura Panfilius, Iași 2011; Antologia de poezii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
unde pleacă trenurile după noi mai bine să-ți povestesc bucuriile întinse pe față. rănile mele cresc trupuri tu stai. eu am obosit Marin VOICU <biography> Născut pe 2 Martie 1951, în Roșiorii de Vede, jud. Teleorman. Studii: Liceul din Roșiorii de Vede; Universitatea Spiru Haret, Facultatea de psihologie sociologie din București, Institutul de Studii Biblice din Craiova. Apariții editoriale: Antologia Esențelor 2010, "VIS ȘI PASIUNE",Editura Panfilius, Iași 2011; Antologia de poezii cronopediene, "AMPRENTE TEMPORALE", Editura Docucenter, Bacău 2011; Antologia
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
colegă de comercială a nevestii lu’ Ciurdinski, ăl de-a botezat nepotul pretorului Măzăriceanu, de la Bumbești, care ține nevastă de-a doua de e fata sorii nașului nostru de cununie, Tăchiță Pansament, îl polecrește așa că a făcut armata la 14 Roșiori, infirmier, da’ el de meserie a fost tinichigiu în Filantropiei, specialist prima în sobele alea de tablă cu cuptiorul pă dreapta, românești le zicea în Basarabia, i-am spus colonelului, la chestiune, fără balsamuri, «Nae, las-o așa, în păpușoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un verde Închis, cu ciucuri stacojii. Sub pat se vedeau zvârcolindu-se o ceată Întreagă de cizme soldățești, alături de niște pantofiori de balerină. Noimann avea, uneori, obsesia soldaților. Ei Îi apăreau În fața ochilor sub diferite forme, Îmbrăcați În uniforme de roșiori sau În cele de camuflaj. Udătura trebuia adusă. De fapt, Noimann o avea la purtător. Trebuia doar să scoată sticluța plată din buzunarul de la piept și s-o treacă peste buze. Versurile Îi sunau În urechi, În ritmul roților de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Ceilalți crezură că-s beți și-și văzură de dans. Subalternul continua să vorbească. Bruia. „Era lângă noi și un regiment de cavalerie. Ce cai frumoși aveau ăia, tov director! Nu mai țin minte ce regiment era ăla. Parcă 12 Roșiori. M-am Împrietenit cu un colonel doctor veterinar care fusese la dresaj la câinii-lup ai poliției. Se luase prea tare de băutură și-l transferaseră. A fost cea mai mare pilă a mea cât am rămas eu acolo. Pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
meu, ea va asista de acum Înainte tot ce aflu. eram pe malul mării, pe o șosea care făcea legătura Între două orașe mari, cam la jumătatea distanței, ne uitam pe mare cum valurile se mișcau furioase, iar Regimentul 1 Roșiori făcea paza mării ca să nu debarce trupe inamice la mal. Pe ecran ar trebui acum să se vadă cum e când ți-e foame și privești valurile mării de pe un pământ care ți-e străin. Curat naufragiu! Coloanele de soldați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
parcă-ar vrea să scape Spre cerul depărtat și crud. Și dac-auzi și dacă simți, Coboară-ți fruntea în țarână Din taina ei să te înfrupți Și te-ncunună cu lumină! MARIN VOICU Nascut pe 2 Martie 1951 în Roșiorii de Vede jud Teleorman Studii: Liceul din Roșiorii de Vede, Universitatea Spiru Haret, facultatea de psihologie sociologie din București, Institutul de Studii Biblice din Craiova. Din anul 2009 activează pe rețeaua Esențe dar și pe alte rețele ca: Universul Prieteniei
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
și crud. Și dac-auzi și dacă simți, Coboară-ți fruntea în țarână Din taina ei să te înfrupți Și te-ncunună cu lumină! MARIN VOICU Nascut pe 2 Martie 1951 în Roșiorii de Vede jud Teleorman Studii: Liceul din Roșiorii de Vede, Universitatea Spiru Haret, facultatea de psihologie sociologie din București, Institutul de Studii Biblice din Craiova. Din anul 2009 activează pe rețeaua Esențe dar și pe alte rețele ca: Universul Prieteniei, Rețeaua Literara, Cleopatra. Ca apariții editoriale menționăm: Antologia
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
De, mă, nea Filoreo, zice, dacă și dumneata iai câte patru pâini odată!" Și mi-a întors spatele și s-a urcat în mașină. Are o Dacia mică, nu-i pasă, se urcă în ea, într-o oră e la Roșiori și vine acasă cu de toate. Ma răsucesc pe călcâie și mă întorc la alde Pantazi. Îl găsesc acolo cu al lui Necșulescu, contabilul, cu Ilie, țîr-covnicul, cu Nicolae al lui Pințur. Beau niște vin. "Bă Necșulescu", zic. "Ce e
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
eram fi-său, luați-mi un maculator să am măcar pe ce scrie, că de învățat pot să mai mă împrumut, dar de scris nu pot să scriu în caietele altora. ― Așa e, zice, bine, eînd o să mă duc pe la Roșiori, o să-ți cumpăr un maculator. Da' tac-tău de ce nu-ți dă bani de cărți, că nu e om sărac? ― Mă mir că mă lasă să viu și așa, darmite să-mi mai cumpere și cărți. ― Așa e, a zis
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
fund și l-a aruncat afară din grajd, cum a căzut într-o fântână și a ieșit de-acolo deșelat și răscrăcărat... Abia acum câțiva ani mi s-a dezvăluit misterul acestui personaj, când i-am făcut o vizită la Roșiori, unde e maestru mecanic. M-a invitat la el acasă și la întrebarea mea de ce instalația electrică nu e îngropată, mi-a răspuns că n-o avea, a instalat-o el personal și n-a vrut sa mai spargă zidul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
de benzină. Pe masa mea, unde s-a oprit nu pentru că m-ar fi recunoscut, își trântește mâinile mari, vineții, cu degetele boante, vrând să-mi demonstreze că el nici n-ar mai putea să lucreze. La fabrica de bere Roșiori, unde controla instalațiile, i s-au lipit mâinile de sudură. Nimeni nu mai reușea, bre, să mă desprindă de-acolo, au zis să vină să-mi taie mâinile, când am auzit de asta, m-am desprins singur, așa jupuit (dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
țării, Titu căută să-și rememoreze harta, să vază unde vine județul Argeș. Adăugă ezitînd: ― De pe lângă Pitești? ― Aproape de Pitești, aprobă căprarul, înviorat. Comuna Amara. Pleci cu trenul de aici și mergi la Costești, la Costești schimbi, iei pe cel de Roșiori și apoi cobori în gara Burdea, iar de-acolo numaidecât ești la Amara. Herdelea își amintea că și Grigore Iuga a vorbit de Amara. Te pomenești că Petre Petre o fi chiar de pe moșiile Iuga. Îi stătu pe limbă să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tăcută și netedă. Numai ici-colo poposeau cârduri de ciori, punctând cu pistrui negri obrazul pământului. Cerul, căptușit cu nori tomnatici, apăsa greu și parcă-și afunda marginile în orizont. Rari copaci, aliniați perpendicular, însemnau șoseaua județeană ce leagă Costeștii cu Roșiorii. Când intrară în satul Curteanca, Grigore zise deodată lui Titu: ― Aici e reședința lui Popescu-Ciocoiul! De la gară venim tot pe moșia lui. Până acum câțiva ani a ținut-o în arendă. Vezi ce bine a știut să lucreze dacă a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se vede bine cătunul cu conacul, e moșia Goia, tot așa, numai de câteva sute de pogoane, a lui Ioniță Rotompan, prieten bun cu tata, boier sadea, legat de pământ și muncitor; are o fată măritată cu un magistrat la Roșiori. La Orodelu, mai la vale, în dreptul Izvorului, dincoace de gârlă, e proprietatea Perticari, cu un castel și un parc care merită să fie văzute. Poate să și mergem odată, să le vezi și dumneata, dacă vom avea răgaz. Firește, moșia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]