649 matches
-
Patru r³nș (soții legitime) și șapte sclave urcau pe rugul funerar cu Îndrăzneala celei ce Înfruntă moartea, toate nutrind speranța superstițioasă de a intra În paradis 212 o dată cu stăpânul și soțul lor. Se chirciră În jurul cadavrului, fiind acoperite apoi cu rogojini de stuf peste care se turnă petrol din abundență. După ce pregătirile au fost făcute Întocmai, rugul funerar este aprins astfel Încât sărmanele creaturi se sufocă din cauza fumului și a flăcărilor Înainte chiar de a mai putea scoate un strigăt. Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
după rangul fiecăreia, urmate fiind de sclave, iar ministrul se arătă extrem de serviabil, oferindu-le ajutorul. Soțiile se așezară la capul defunctului, iar sclavele se adunară la picioare. Stăteau chircite, În tăcere, așteptând clipa morții, până când a fost adusă o rogojină groasă din stuf cu care se acoperi totul și peste care se turnă petrol, iar apoi ministrul și serdarii coborâră de pe platformă, după care rugul a fost aprins la toate cele patru colțuri ale sale. În doar câteva clipe, deplorabilele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
două luni. Printre incidentele care mi-au atras atenția, a căror relatare l-ar putea interesa pe cititor, a fost și faptul că, apropiindu-ne de Bengal, am observat, pe ambele maluri ale Gangelui, un număr tot mai mare de rogojini din trestie, cuverturi, vase de băutetc., precum și multe persoane bolnave stând Întinse pe rogojini. Întrebând despre pricină, am aflat că așa era obiceiul țării, printre clasele cele mai sărace, ca atunci când un pacient se presupunea că și-a pierdut orice
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
putea interesa pe cititor, a fost și faptul că, apropiindu-ne de Bengal, am observat, pe ambele maluri ale Gangelui, un număr tot mai mare de rogojini din trestie, cuverturi, vase de băutetc., precum și multe persoane bolnave stând Întinse pe rogojini. Întrebând despre pricină, am aflat că așa era obiceiul țării, printre clasele cele mai sărace, ca atunci când un pacient se presupunea că și-a pierdut orice speranță de a se Însănătoși, rudele Îl transportă pe malul Gangelui, așa Încât să poată
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
pe veșminte, Argintându-I pe mâini vechi spărturi. M-am ridicat de sub pătura sură: Doamne, de unde vii? Din ce veac? Iisus a dus lin un deget pe gură Și mi-a făcut semn ca să tac... A stat lângă mine pe rogojină... Pune-mi pe răni mâna ta. Pe glezne-avea umbre de răni și rugină, Parcă purtase lanțuri, cândva... Oftând, Și-a întins truditele oase Pe rogojina mea cu libărci. Prin somn lumina, dar zăbrelele groase Lungeau pe zăpada Lui vărgi. Părea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
deget pe gură Și mi-a făcut semn ca să tac... A stat lângă mine pe rogojină... Pune-mi pe răni mâna ta. Pe glezne-avea umbre de răni și rugină, Parcă purtase lanțuri, cândva... Oftând, Și-a întins truditele oase Pe rogojina mea cu libărci. Prin somn lumina, dar zăbrelele groase Lungeau pe zăpada Lui vărgi. Părea celula munte, părea Căpățână, Și mișunau păduchi și guzgani. Simțeam cum îmi cade tâmpla pe mână, Și am dormit o mie de ani... Când m-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cătui. M-am pipăit, și pe mâinile mele Am găsit urmele cuielor Lui...”<ref id”=”17>Text disponibil la http://poezie crestina. Tripod. Com/id13.html</ref> În vis, urâtul și pestilența rogojinei cu libărci, a păduchilor și guzganilor mișunând prin celulă, a păturii sure, a lanțurilor, a zăbrelelor groase, a rănilor, a ruginei, a vergilor de pe trup și a paielor se transformă în trandafiri. Bezna celulei este luminată de razele lunii care
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
cuvinte cu Iisus, poezia devenind artă pură, care mărturisește suprema frumusețe a Iubirii lui Dumnezeu. Atanasie Berzescu spunea: „În Aiud, Radu Gyr a adus pe Iisus în celulă. L-a coborât de pe Cruce și L-a adus alături de noi pe rogojina cu libărci spre îndumnezeirea omului. El era patriarhul și îmbărbătarea deținuților din Aiud. Prin el frumosul și spiritul au continuat să lumineze în beznele adânci”. (Lacrimi și sânge)<ref id=18>http://ro.wikipedia. Org/wiki/Radu Gyr</ref> în fața Tribunalului
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
252. Tot datorită lui s-au amenajat infirmerii în cele mai mari închisori, unde erau tratați bolnavii cu afecțiuni ușoare, pentru cei grav bolnavi dispunînd internarea în spitalele civile. Deținuții au început să fie tratați mai uman, fiecare primind o rogojină pentru dormit. Deschiderea penalității românești spre mecanisme de constrîngere elaborate deja în alte părți la Roma din 1735 exista o închisoare celulară pentru femei, la 1760 în Veneția, la 1775 la Gand și la 1776 la Glocester se construiseră deja
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Franța sau Anglia - oamenii așa ziși liberi, Însă lăsați la voia capilor de antrepriză sau a fabricanților, cari le storc puterile, dându-le de lucrat niște lucrări de dobitoace,nenorocite ființe cari se prăpădesc, se ofilesc și mor pe o rogojină, neavând nici apă spre a potoli setea, nici pâine pentru a-și Îndestula foamea. (Notă: a fost păstrată Întocmai ortografia originală fără a se interveni În text) POVESTE TRAGICĂ... Dincă era un tânăr rrom de la curtea din Iași a familiei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
până ce suna stingerea. Pentru faptul că n-a putut munci, fiind foarte bolnav, tatăl meu a fost băgat la izolare, timp de 7 zile și acest lucru este menționat în fișa individuală de la Culmea. La izolare patul avea doar o rogojină iar mâncarea o dată la 3 zile. In rest se primea 250g apă sărată care trebuia să fie caldă, dar iarna era foarte rece. Pedeapsa tatălui meu a început la 25.07.1958 și s-a terminat la 01.08.1958
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
sticlă, pe pânză ori pe lemn, ne poartă înapoi în timp, către o lume a miracolului, a legendei, a obiceiurilor, către o lume veche a satului românesc care se încrâncenează să supraviețuiască. Un unchi care împletea coșuri din nuiele, țesea rogojini, se regăsește în picturile sale, precum și alte personaje din mediul rural. El și-a păstrat lângă suflet această pasiune pentru pictura naivă, pictură ce reprezintă cu autenticitate un univers prin care am viețuit de-a lungul istoriei. Dacă la început
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
1908; Fata popei, București, 1908; Povestea copilăriei, București, 1909; Novele, București, 1910; Povestiri alese, București, 1910; Flori și povești, București, 1911; Povestea trăsnetului, București, 1911; Învățați și meserii, pref. Ion Kalinderu, București, 1911; Codreanu căpitan de haiduci, Orăștie, 1912; Împăratul Rogojină, Orăștie, 1912; Volintirii, Orăștie, 1912; Povești de sărbători, Orăștie, 1913; Povești de Crăciun, București, 1914; Sărăcuțul, București, 1915; Firimiturile lui Dalib, București, 1916; Bucovina, București, 1916; Jurământul, București, 1916; Cântecul eroilor, Fălticeni, 1918; Povestea cucului, București, 1921; Novele și schițe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
Galaction și Demostene Botez despre București în vreme de război. F. Brunea-Fox semnează reportajul intitulat Snagovul în zodia lui Killinger, reprezentativ pentru resentimentele în fața aroganței naziste. La rubrica „Vitrine” sunt consemnate romane de Olga Greceanu (Vreau) ori de Mircea Damian (Rogojina), dar și o traducere din Neînfrânții de Boris Gorbatov. În primul număr începe publicarea, în serial, a unui text din Antoine de Saint-Exupéry (Prăbușirea), în numărul următor Eugen Relgis scrie despre Romain Rolland. Ascuns sub inițialele D. M., cineva traduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290232_a_291561]
-
fr. thalassothérapie s.f.; en. thalassotherapy); tanato-, -tanato- "moarte" (cf. gr. θάνατος, -ου s.m. "moarte", "teamă de moarte"): tanatofobie s.f. (cf. fr. thanatophobie s.f; en. thanatology); tars(o)- "tars" (cf. gr. ταρσός, -ου s.m. "împletitură pe care se usucă brânza; rogojină); tarso- "marginea pleoapei" (cf. gr.ταρσός,-οϋ s.m. "împletitură pe care se usucă brânza; rogojină): med. ro. tarsită (cf. fr. tarsite s.f.; en. tarsitis); tecto- "acoperiș" (cf. lat. tectum,-i s.n. "acoperiș, casă"): med. ro. tectospinal, adj. (cf. fr. tecto-spinal
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
de moarte"): tanatofobie s.f. (cf. fr. thanatophobie s.f; en. thanatology); tars(o)- "tars" (cf. gr. ταρσός, -ου s.m. "împletitură pe care se usucă brânza; rogojină); tarso- "marginea pleoapei" (cf. gr.ταρσός,-οϋ s.m. "împletitură pe care se usucă brânza; rogojină): med. ro. tarsită (cf. fr. tarsite s.f.; en. tarsitis); tecto- "acoperiș" (cf. lat. tectum,-i s.n. "acoperiș, casă"): med. ro. tectospinal, adj. (cf. fr. tecto-spinal, -ale,-aux adj.; en. tectospinal); tefro- "cenușiu" (cf. gr.τέφρα, -ας/τέφρη, -ης s.f. "cenușă
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
vă cred pe cuvânt pentru că n-am cum să verific întreg noianul de fapte despre care vorbiți. S. M.: Dar n-am nevoie să mint, eu vă dau actul. Și nu vă spun basme. Dar ca să revenim la dormitor! Dormeam pe rogojini și, când se întorcea unul pe dreapta, toată lumea trebuia să se întoarcă. Acolo am cunoscut pe un oarecare Rolescu 21 care, spunea el, a fost în 1916 trimis de către statul român ca delegat din partea României la un congres în America
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de foame: "Parcă de veacuri, parcă de mii de ani n-am mai prânzit și n-am mai stat la cină Parcă de veacuri, parcă de mii de ani am suge fier, am roade bolovani, și-am hăpăi moloz și rogojină. Ziua pândim cu nările în vânt năluca unui abur de mâncare. Ziua pândim cu nările în vânt poate din cer, din iad sau din mormânt, să ne arunce resturi ca la fiare. În bezna nopții ne visăm strigoi cum ne
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Târziu), Ion I. Pavelescu, Leon Feraru, George Gregorian, B. Nemțeanu, D. Nanu, A. Mândru ș.a. Proza, de obicei memorialistică sau de influență folclorică, e reprezentată de Ion G. Ionescu-Quintus, Victor Eftimiu (În umbra dafinilor), Ion Dragoslav (Volintirii, La iaz, Împăratul Rogojină, Codreanu), Em. Grigorovitza (Dezertorul). D. Anghel figurează în sumar cu poemele în proză Floarea de aloes și Sonata lunii. G. Murnu publică traducerea unor fragmente din Odiseea lui Homer, iar D. Iacobescu (sub pseudonimul I. Mituș) transpune câteva ode ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290070_a_291399]
-
de arșița ucigătoare sau de gerul năprasnic. Astfel, o soluție genială o întâlnim la mongoli care își construiesc iurtele. Gratii pliante confecționate din lemn flexibil și fixate vertical formează schela pereților pe care se întind și se leagă între ele rogojini de pâslă. Un strat de pâslă cu o grosime de 3cm are aceeași capacitate de izolare ca un perete de cărămidă cu o grosime de 6cm. Iurtele care adăpostesc familii formate din 4¬6 persoane, pot fi dezmembrate sau construite
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Năsturaş Diana Elena () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92817]
-
casei. Culorile naturale se obțineau din fierberea cojilor de ceapă, a cojilor de nuci, a florilor de tei sau din fierberea cojii unor copaci (uneori arin). Nu ar fi bine să uităm că de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ar fi bine să uităm că de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
umbră, sunt durabile și totodată și estetice. e. Mobilierul Casele țărănești din Hudești aveau în general un mobilier sărăcăcios. în lungul pereților era o laiță cu câteva scânduri bătute cu chingi pe țăruși înfipți în pământ și acoperită cu o rogojină. Aceasta era folosită ca pat pentru dormit pentru unii membrii ai familiei, căci alți membrii dormeau pe cuptor și alții pe renumita vatră de pământ ce era lângă sobă. Această laiță servea ziua ca scaun pentru musafiri și ca loc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a determinat pe unii dintre locuitori să se stabilească în acest sat al comunei. Unii din locuitorii acestui sat confecționau din lemn de plop sau salcie diferite obiecte de uz casnic: linguri, fuse, polonice, chersâne, coveți, căușe, coșuri din răchită, rogojini din papură și altele. Acestea erau vândute în satele comunei sau la târgurile de la Darabani și mai rar la Dorohoi. Prin mijlocul satului trece drumul de la Darabani, Bajura, Oroftiana și mai înainte mergea până la Herța. Acest drum este pietruit iar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
aceleași / stele ce vedeam, copil fiind, / întins pe pietrele de lângă Platani (Revenirile). Alunecarea spre trecut urmează un traseu mental geometric ale cărui curbe redeschid o lume apusa impregnata de miresme, imagini trăite, sunete, ritmuri, lecturi: mireasma de fructe uscate pe rogojini; mama, într-un colț în penumbra, povestea fiului risipitor / care mereu mă urmărea-n tăceri / precum un ritm deschis la fiecare pas (idem).279 Trimițând repetat la complexe arhitectonice din vremuri apuse, toponimele siciliene devin în opera lui Quasimodo operatoare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]