681 matches
-
oră”, 1929, 11; Tudor Dall, Barbu Brezianu, „Nod ars”, „Omul liber”, 1930, 190; C. Noica, Notații, VRA, 1930, 106; Lovinescu, Scrieri, VI, 166; Vladimir Streinu, O perspectivă asupra poeziei noastre actuale, RFR, 1939, 10; Călinescu, Ist. lit. (1982), 906; Adrian Rogoz, „Zăvor fermecat”, „Dreptatea nouă”, 1947, 545; Piru, Panorama, 118-120; Petru Comarnescu, Barbu Brezianu, RL, 1969, 16; [Barbu Brezianu], ALR, 133-136; Călinescu, Literatura, 30-35; Piru, Ist. lit., 414; Răzvan Theodorescu, Un zâmbet ne întâmpină, RL, 1989, 11; Dan Grigorescu, Poezie și
BREZIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285881_a_287210]
-
poate nouăzeci de ani, pe șesul dintre gârle se aflau ogoarele satului de pe coastă și lunca, o luncă deasă în care odinioară se goneau bourii. Șesul era străbătut doar de un drum de țară rămuros care trecea printre bălți cu rogoz și mladă și printre grâie și porumburi fără sfârșit. Pe vremea aceea s-a așezat în țarină un holtei mărunt, spânatic, durându-și casă pe măsura lui. într-un car tras de boi pòrumbi fură aduse de la o casă risipită
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ALTARUL ZEILOR STOHASTICI de Adrian Rogoz "Om uitător, ireversibil..." ION BARBU " Descoperim după ani de luptă că nu noi conducem o călătorie, ci că ea ne conduce pe noi". JOHN STEINBECK Totul a pornit dintro uitare. Pasămite Homer nu știuse că apele placide ale Lethei își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
luminoase, care palpaseră până atunci corpul lui Homer, se retrăgeau cu ezitări repulsive. - Ți-am mai spus că ești viciat de sentimentul deșert al frumuseții, rosti fără patimă Zeul Neantului. [Originally published in "Almanahul literar" 1970] Altarul zeilor stohastici Adrian Rogoz 2 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
la zboruri bizare. Urucu Țin minte când am văzut-o pe faleza cu mozaicuri de Orozco. Avea gesturi efilate, sigmatice. Aparținea unui ritual ermetic sub un soare convulsiv și egetic. O studiam cu bruschețe și cu seninătate după draperiile de rogoz, gri cu roz. Eram preocupat de antecedentele, de antagonismele pe care le ascundea. Urmăream cum plutea, cum se abandona dizolvată în fragmente de dans. Imita curcubeul și-n balans, râdea, bucurându-se. Fluturându-și rochia în apus. Imposibil de sus
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pictat. Apă, apa, cer de apă, Se strînge lemnu-ncheietură ... Apă, apa, cer de apă, Dar de băut, nu-i picătură. John Keats Frumoasă Doamn\ f\r\ mîl\ O, triste cavaler, cu chip pierit, Ce dor te poartă solitar? Pe lac rogozul s-a uscat, Si n-auzi strigat de sitar. O, triste cavaler, ce dor te poartă, Cu chipul slab și-ndurerat? Cotlonul veveriței-i plin, Si cîmpul este secerat. Îți văd un nufăr pe sprinceana, De febră mare umezita; Iar
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
sans Merci Sub vraja ei acum te are!" Cu rînjet hîd m-au prevenit, Prin noaptea care s-a lăsat, Iar eu, din somn, m-am pomenit, Culcat pe dealul înghețat. De-atunci aici eu zăbovesc Purtîndu-mi dorul solitar, Desi rogozul s-a uscat, Si n-auzi strigat de sitar. Percy Bysshe Shelley Din Norul Din mari și pîraie aduc apă-șiroaie S-alin iute setea din flori; Aștern umbră lină pe frunze-n grădină La prînz, cînd au vise-n culori
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
i-au succes să populeze școala mai mult decum era înainte. Daca instrucția va ținea pas cu popularea, atuncea poate va merge bine. Reparațiile trebuitoare școalei din Stînca: Repararea pareților, lipit și văruit Acoperirea cu stuh, căci e numai cu rogoz și trece ploaia Ogradă Ogeagurile ruinate Firma Ornic (oprit 16 fr. și n-au reparat) Harta Europei de legat Traian de încadrat A se da 2 stânjeni lemne în regulă [PROCES-VERBAL DE INSPECȚIE. ȘCOALA TABĂRA] [29 noiembrie 1875] Inspectând astăzi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
înălța triluri dintr-o trompetă de argint ; ochind păsărelele ce se strecurau în tufele de sânger, hultanii mici își tremurau aripile în văzduh. Iată-l și pe cel mare : fâlfâind, trece prin umbra brumată a unei arături. Cu smocuri de rogoz, se ivi deodată Balta Popii. O coloare delicată, verzuie, vestea că primăvara a poposit ș-aici. Cu clonțul sub aripi, un cocostârc se oglindea într-un picior de mărgean. Jurîmprejur sălcii tușinate păreau că stau pe labe, cu ochiuri noduroase
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de-atunci șterseseră majoritatea probelor de care pomenise poliția. Scotociră amândoi prin micul șanț de pe partea sudică a șoselei, părând în ochii tuturor că luaseră urma unui animal. Adu-ți sfera auzului înăuntrul sferei văzului. Se târâră printre ierburile și rogozul primăvăratic, printre cârmâz, ciulini și măzăriche. Treaba naturii era să acopere, să transforme trecutul în prezent. Daniel găsi o bucată de pământ presărată cu cioburi, vizibilă doar pentru un naturalist. Ochii lui Karin se adaptară. Văzu locul în care camionul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cu jeanșii lui negri, lungi. Nu se putea obișnui cu cicatricele de pe picioare și nu voia ca lumea să-și închipuie că așa arăta el cu adevărat. Fâșia de șosea sclipitoare părea aproape lipsită de orice formă: pășuni tivite cu rogoz și câmpuri ierboase, ici-colo câte un indicator sau un arbust și intersecții botezate doar cu numere. Dar Karin opri mașina la doar zece metri de locul accidentului. —Aici e? Ești sigură că aici m-am răsturnat? Karin ieși din mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și Peșca, la vest, se întâlnește un amestec de pădure de stejar cu pădure de fag (Fagus silvatica) și chiar parcele plantate cu larice (Larix decidua ), pin (Pinus sylvestris) și brad. Stratul ierbos are în componență, mai frecvent, următoarele specii: rogozul de pădure (Carex pilosa), sovârful (Origanum vulgare), pojarnița (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lanceolata), urzica moartă (Urtica dioica), menta (Mentha langifolia), vinarița (Asperula odorata), precum și ghiocelul (Galanthus nivalis), vioreaua (Scilla bifolia) și toporașul (Viola odorata). Ca după o chemare tainică din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
era răspândită pe suprafețe mari, cătina albă mare (Hippaphae rihamnvides), cu dosul frunzei argintiu și cu fructe portocalii toamna, și măceșul (Rosa canina). Flora ierboasă de luncă, dispusă de-a lungul apei, în jurul mlaștinilor, s-a redus foarte mult. Supraviețuiește rogozul (Cava gracilis), stânjenul de baltă (Iris pseudocanus) și plante specifice. Pe pajiștile pentru păscut cresc multe specii de graminee: grâușor, ovăscior, dar și trifoi sau măzăriche. Flora acvatică propriu-zisă a fost redusă sau desființată prin dispariția lacurilor și mlaștinilor de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se ținea „strânsura”, adică fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Având învelitoarea acoperișului din stuf, rogoz sau coceni, coșărul era construit în plan dreptunghiular, cu tălpile groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră. Pereții realizați din nuiele împletite distanțate una de alta, permiteau aerisirea și uscarea știuleților de porumb. Construcțiile specifice practicării
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
paiantă, cu 1-2 camere, din care 8 erau acoperite cu șindrilă, iar restul cu stuf; 28 erau construite în furci cu gard de nuiele gros, acoperite cu stuf, având 1- 2 camere, iar 8 case erau acoperite cu paie de rogoz. Din toate acestea, 15% erau podite pe jos cu scânduri, restul având podeaua lipită cu lut. Când casele erau acoperite cu stuf sau cu rogoz, aceste materiale pentru acoperiș se prindeau în leațuri și se coseau cu andreaua, folosind sârmă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
acoperite cu stuf, având 1- 2 camere, iar 8 case erau acoperite cu paie de rogoz. Din toate acestea, 15% erau podite pe jos cu scânduri, restul având podeaua lipită cu lut. Când casele erau acoperite cu stuf sau cu rogoz, aceste materiale pentru acoperiș se prindeau în leațuri și se coseau cu andreaua, folosind sârmă. La prima ploaie, apa pătrundea prin acoperiș, pentru ca la următoarea stuful, umflându-se, să devină impermeabil. Pe creastă, „schicurile” (spicurile) se împleteau pe cele două
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
strânsura”, respectiv fânul și lucerna ce constituiau hrana pentru iarnă a animalelor. Coșărul pentru păstrat știuleții de porumb era amplasat de așa manieră încât să poată fi ținut permanent sub observație din camera de zi. Învelitoarea acoperișului era din stuf, rogoz sau coceni. Coșărul era construit în plan dreptunghiular, pe tălpi groase din lemn, sprijinite la colțuri pe bolovani mari de piatră, pereții erau realizați din nuiele împletite, distanțate una de alta pentru a permite aerisirea și uscarea știuleților de porumb
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Porțile de Fier (141 lungime). La noi în țară Dunărea formează la vărsare o deltă, numită Delta Dunării. Aceasta face parte dintre cele mai impresionante monumente naturale ale lumii. Unică în Europa, Delta Dunării ocupă 5.050 kmp. Stufăriile, păpurișul, rogozul, plaurile plutitoare, sălciile și nuferii domină peisajul. Peste 300 de specii de păsări, de gâște sălbatice, gârlițe, fluierari și până la pelicani și călifari albi și roșii populează Delta. Puzderii de pești săgetează apele. 5 MARTIE - ZIUA EFICIENȚEI ENERGIEI Lumea vie
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ori sub acțiunea omului a elementelor nutritive consumate de plante dintr-un sol; Resurse naturale= orice componentă din mediul natural, ca solul, apa, flora, fauna, bogățiile minerale ale subsolului, populațiile umane; Roci= corpuri solide care intră în alcătuire scoarței Pământului; Rogoz= plantă cu tulpina în trei muchii și cu flori grupate în spice; S ,,Soarele că-i soare și tot nu poate încălzi pe toată lumea în același timp.’’ Savane= câmpii întinse din zona tropicală, cu ierburi înalte și arbuști spinoși și
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
ori sub acțiunea omului a elementelor nutritive consumate de plante dintr-un sol; Resurse naturale= orice componentă din mediul natural, ca solul, apa, flora, fauna, bogățiile minerale ale subsolului, populațiile umane; Roci= corpuri solide care intră în alcătuire scoarței Pământului; Rogoz= plantă cu tulpina în trei muchii și cu flori grupate în spice; Subsol= straturi care se află dedesubtul solului; U ,,Unde sunt broaște trebuie să fie și lac.’’ Uragan= ciclon sau vânt cu viteză foarte mare (30 50 m/s
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
reprezentat astfel: Atât umanul, cât și cosmicul, se supun unui "destin" trecut prin furcile caudine ale "ursitei", traiul desfășurându-se sub pecetea norocului sau a nenorocului. După naștere, când are loc cumetria, moașa închină copilul nașilor, zicând: "Din găoază, din rogoz / O ieșit ist făt frumos. / Și cere scufă și salbă / Să se ducă-n lumea albă. Cere cal de călărie / Și o stea la pălărie, / Ca să treacă de pustie; / Și mai cere un cal breaz, / Că-i fecior de om
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de joacă. Marcu a descoperit o barcă printre stufăriș, în timp ce arunca cu pietricele în oglinda apei. Ceva mai încolo, o vîslă, ascunsă și ea ochilor trecătorilor care nu cercetau cu atenție locul. N-a mai găsit alta, cît a mîngîiat rogozul, stuful și mîlul. O broască a sărit foarte aproape de brațul lui și a simțit o atingere umedă, nu și-a dat seama dacă era pielea broaștei sau un strop de apă, și s-a temut să nu-i fi lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
turița mare, alior, aglica, floarea pasiunii, frăsinel, Gaillardia aristata, sânzâiene, chelone (cap de broască țestoasăă, Gaura lindheimeri, mușcată, gerbera, gladiolă, gloxinia, graminee ornamentale (diferite tipuriă, margaretă mare, floarea miresei, iarbă mare, heliopsis helianthoides, spânz, crin, heuchera, hibiscus, crin alb, iris, rogoz, urechelniță, urzică moartă, lathyrus, levănțică, in, cafeluțe, margaretă, nalbă, monardă, lăcrimioară, myosotis, garoafă, oenothera, luminiță, sedum, eryngium alpinum, mac, penstemon, phlox, physalis, physostegia, nemțișor de câmp, sângele voinicului, scara Domnului, primula, dedițel, trandafir-de-iarnă, ruscuță (cutcurigă, nalbă de pădure roșie, rudbeckia
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
ciungi, coșere, cuciur, curături, dâmb, podei, săliște, tinoasă “noroioasă”, glod, hățaș, hultoană, corhană, podiac, bute, mangal, odaie “adăpost pentru animale, în țarină sau pe munte”, bour, țintirim “cimitir”, buhai, pripor, toloacă, șipot “izvor”, perj “prun”, prisacă, răsturniș “alunecare de teren”, rogoz, secătură “loc defrișat”, staniște, tarniță etc. Desigur, în cazul unor formanți topici mai apar și unele neologisme, în legătură cu întreprinderi și instituții, cum ar fi: cabană, cartier, canton, fabrică, palat, tranșee, școală. Din punctul de vedere al originii, cele mai multe aparțin stratului
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]