65,705 matches
-
lui. Ceea ce a făcut autorul a fost să facă simțită prezența lui Margo în fiecare moment în care ea a fost de fapt departe de Quentin, prin simplul fapt că el a vorbit despre ea în mare parte din carte. Românul este despre personajul acesta feminin care totuși apare în ... Citește mai mult Paper Towns, tradus Orașe de hartie este un roman scris de binecunoscutul autor John Green, autorul bestseller-ului The fault în our stars(Sub aceeași stea). De data
GABRIELA DAGMAR PREDA by http://confluente.ro/articole/gabriela_dagmar_preda/canal [Corola-blog/BlogPost/378912_a_380241]
-
despre personajul acesta feminin care totuși apare în ... Citește mai mult Paper Towns, tradus Orașe de hartie este un roman scris de binecunoscutul autor John Green, autorul bestseller-ului The fault în our stars(Sub aceeași stea). De data aceasta, românul Orașe de hartie a fost, consider eu, la fel de bun.Cartea aceasta nu a fost cu aceleasi telenovele cu care am fost învățați. The fault în our stars a avut o poveste unică și la fel este și Paper Towns. Sunt
GABRIELA DAGMAR PREDA by http://confluente.ro/articole/gabriela_dagmar_preda/canal [Corola-blog/BlogPost/378912_a_380241]
-
lui. Ceea ce a făcut autorul a fost să facă simțită prezența lui Margo în fiecare moment în care ea a fost de fapt departe de Quentin, prin simplul fapt că el a vorbit despre ea în mare parte din carte. Românul este despre personajul acesta feminin care totuși apare în ...
GABRIELA DAGMAR PREDA by http://confluente.ro/articole/gabriela_dagmar_preda/canal [Corola-blog/BlogPost/378912_a_380241]
-
bucuria ce o trăiești e prea năvalnica sau prea mare să o exprimi în cuvinte obișnuite. Sufletul omului are atâtea taine, și nimic nu știe să îl atingă, să îl descifreze sau să îl descrie mai bine decât poezia...noi românii, am avut șansa că de-a lungul unei istorii milenare, împletita din chin și suferința, să producem o pleiada de poeți valoroși care și-au pus amprenta asupra literaturii românești și ADN-ului nostru artistic, formând totodată un izvor nesecat
POEZIE, MUZICA SI SUFLET de MARA CIRCIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Poezie_muzica_si_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/350792_a_352121]
-
-ne câteva dintre tipăriturile naționale și internaționale în care ați publicat. Rodica Elena LUPU: „Oglinda literară” din România, „Observatoirul”, „Alternativa”, „Atheneum” din Canada, „Asymetria” din Franta, „AGERO” din Stuttgart-Germania, revista „Clipa” din SUA, „Romanian Global News” - Agenția de presă pentru românii de pretutindeni, „Analize și Fapte” - ARP, revistele „Ecoul”, „Luceafărul românesc”, "Capricorn", „Boabe de grâu” „Semănătorul”, editate de Asociația Română pentru Patrimoniu... Pe Internet, în diferite reviste... Octavian CURPAȘ: „Este tot ce-a putut gândul/ Vouă să vă las în dar
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_rodica_el_octavian_curpas_1338980012.html [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
și fără opreliști în care „raiul a fuzionat cu iadul". Un spectator ca mine care trăiește de câteva decenii departe de țara unde s-a născut e pus pe gânduri de situația socio-economică prezentată în această comedie. E lăudabil că românii pot râde în hohote de ei înșiși... Lustig ilustrează o Românie a corupției, șantajelor nerușinate, spălărilor de bani, în care toate problemele se rezolvă cu un simplu telefon, inclusiv eliberarea din pușcărie. O Românie a afacerilor ilegale, a evaziunilor fiscale
„POKER” DE ADRIAN LUSTIG LA TEATRUL DE COMEDIE DIN BUCUREŞTI de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_bratescu_1476437440.html [Corola-blog/BlogPost/375247_a_376576]
-
mediile agresive ale unor popoare-gazdă. Atunci, de ce să credem că limba geto-dacilor a dispărut sub agresiunea limbii latine? De ce să credem că limba română este un MIX al cuvintelor de proveniență latină cu diferite cuvinte ale neamurilor învecinate, cu care românii au fost în contact? Că limba geto-dacilor a fost apropiată de a romanilor, ambele provenind din trunchiul comun al limbii pelasgilor, care vorbiseră limba protolatină, ne-au dovedit-o mărturiile poetului latin Ovidiu din „Tristele” și „Ponticele” sale, precum și însemnările
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
ca sinonime, fiind modernizate și folosite în mod curent, în paralel cu neologismele. Ca să pricepem acest fenomen voi reda un citat din Etimologicum Magnum Romaniae,pag.24: „James Creswel Clong, într-un studiu din 1876, scria despre evoluția limbii române: Românii au trei stiluri de vorbire, purist sau latin, stilul tânăr românesc sau francez și stilul vechi românesc sau conservator”. Și exemplifică: „puristul: m-am obligarisit; francezomanul: m-am engajarisit și conservatorul: m-am îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
dintr-o anumită perioadă istorică. La pag. 36 din Etimologicum Magnum Romaniae, Hașdeu spune: „după Cihac, limba română se compune din: o cincime latină, o cincime turcă, două cincimi slavice și o cincime eterogenă”... Mai departe...” nicăieri ca în Dobrogea, românii nu au fost expuși la o mai mare influență slavică și turcă totodată, locuind acolo în strâns contact cu otomanii. Ei, bine, nici chiar în Dobrogea aritmetica lui Cihac nu se potrivește”... Normal, după dispariția stăpânirii otomane, românii au înlăturat
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
în Dobrogea, românii nu au fost expuși la o mai mare influență slavică și turcă totodată, locuind acolo în strâns contact cu otomanii. Ei, bine, nici chiar în Dobrogea aritmetica lui Cihac nu se potrivește”... Normal, după dispariția stăpânirii otomane, românii au înlăturat din vorbirea lor majoritatea cuvintelor turcești, revenind la limbajul lor natural, cel vorbit de poetul Ovidiu la Tomis cu geții, sciții și sarmații. Și mă întreb:oare nu s-a întâmplat la fel și după retragerea stăpânirii romane
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de români. Când a „năvălit” foot-ball-ul în viața românilor, o vreme, limba română a fost derutată. Se scria și se pronunța așa cum era în limba engleză. Vă închipuiți dificultățile de pronunție în comunicare și încercarea de ortografie românească după pronunția originară a
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de români. Când a „năvălit” foot-ball-ul în viața românilor, o vreme, limba română a fost derutată. Se scria și se pronunța așa cum era în limba engleză. Vă închipuiți dificultățile de pronunție în comunicare și încercarea de ortografie românească după pronunția originară a cuvântului. A ieșit ceva urât. S-a
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
provin din franțuzescul „ballon”. Limbile engleză și germană l-au preluat, l-au scurtat și l-au transmis altor limbi ca foot-ball (englezii) și handbal (germanii) în funcție de cine a inventat jocul respectiv. A nu se uita că pentru balonul rotund, românii au avut(și au) cuvântul vechi „minge” (de oină), dar nu au creat cuvinte hibride precum „fot-minge” sau „hand-minge”. De aici efectul pozitiv al schimbului de cuvinte dintre limbi și adoptarea de neologisme, dar numai după o prealabilă transformare structurală
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
Licențiat în istorie, a colaborat cu peste 1000 de articole la revistele Formula AS, Magazin Istoric, Lumea Magazin, Historia, Descoperă, la Ziarul de Duminică și la multe alte publicații. A publicat volumele 1 decembrie 1918 Alba Iulia-București, Imnurile naționale la români, Bucureștii subt Guvernul Vremelnicesc, Marele foc și alte povești din București. Este coautor al volumelor Scurtă istorie a Regalității în România, Nicolae Ionescu. Bucureștii de altădată, De la Vatican la Ierusalim, Bucureștii în vremea lui Carol I (lucrare premiată de Uniunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fotograful-ludwig-angerer/ [Corola-blog/BlogPost/93901_a_95193]
-
limite ale explicației, iar de aici, evident, și limite ale înțelegerii, în al doilea rând, se uită că fără o acțiune de tip pragmatic în sfera socialului, acțiune ce trebuie să aducă bunăstarea și binele tuturor, comunicarea poate deveni, vorba românului, pierdere de timp, câtă vreme cuvintele nu țin nici de foame și nici de cald. Dacă am mai adăuga și faptul că nu oricine poate explica în așa fel încât să existe performațe, urmare a explicațiilor făcute în comunicare, chestiunile
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 by http://confluente.ro/Limitele_explicatiei_si_intelegerii_al_florin_tene_1328453864.html [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
și gustul pentru frumos. Și dacă aurul „îl vedeai strălucind până și în noroaiele drumurilor”, la fel de strălucitoare și răspândite pretutindeni se descopereau talentele, simțirea deosebită a unui suflet intens trăitor și de aceea, bardul de la Mircești, a spus cu mândrie: „Românul e născut poet”. De-a lungul timpurilor, românii și-au topit durerile, oprimările impuse de călcătorii de țară dar și de trădătorii de neam apelând la cântul popular, la doină, fie ea de haiducie, de jale sau de dragoste, la
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
vedeai strălucind până și în noroaiele drumurilor”, la fel de strălucitoare și răspândite pretutindeni se descopereau talentele, simțirea deosebită a unui suflet intens trăitor și de aceea, bardul de la Mircești, a spus cu mândrie: „Românul e născut poet”. De-a lungul timpurilor, românii și-au topit durerile, oprimările impuse de călcătorii de țară dar și de trădătorii de neam apelând la cântul popular, la doină, fie ea de haiducie, de jale sau de dragoste, la balade pe care culegătorii de folclor le-au
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
moravurile) pentru a servi mesajului literar. În niciun moment nu-și pune întrebarea „Cui bono?” (Cui îi folosește? - L. Cassius, după Cicero,Philippica - Filipicele), pentru că are convingerea și speranța că mesajul se subînțelege, pentru că avem experiența unei perioade trecute, când românul își ,,molfăia” revolta sub forma acelor glume, bancuri, pamflete, care circulau din gură în gură, și aveau drept scop menținerea conștiinței civice ce doar aparent era îngenuncheată. Citim, ridicăm sprânceana a mirare, lăsăm să ne scape un zâmbet, o grimasă
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
-i văd pe catolici ca pe dracul gol... Este loc pentru toți, toți suntem poporul lui Dumnezeu cel Viu, mărturisit prin dreapta credință. Acum însă stăm sub asediu, și trebuie să fim disciplinați și uniți. Calități foarte rar întâlnite la români, spre bucuria și lucrarea vrăjmașului, a celui care desparte (în limba greacă veche, diabolon se traduce prin cel care desparte). Așadar, îi vom face pe plac diavolului și prietenilor lui, sau ne vom purta ca un popor demn și ales
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
treaba făcută de ei iese prost. Oare ce de? Același demon al parvenirii și al nesimțirii îi ajută și îi ține în fruntea bucatelor de 25 de ani, iar oamenii au ajuns la capătul răbdării. Perfect justificat. Așa au ieșit românii în stradă pornind de la crima - acesta este cuvântul! - din ”Colectiv”. Numai că există și un demon al manifestațiilor publice, al norodului exasperat, al mulțimilor indignate. Pe lângă însuflețirea pe care ți-o dă numărul de oameni alături de care scandezi, apare - invariabil
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
la un moment dat. Unison care te pune să faci și să strigi și lucruri pe care nu le crezi până la capăt. Bunăoară, chestia, discuția și problema cu Biserica... Ce are una cu cealaltă? - se întreabă, scărpinându-se în creștet, românul cu scaun la cap. Chiar așa, de unde nevroza asta cu subiect bisericesc, de unde răbufnirea de ură față de preoți, față de patriarhul Daniel? Cu ce au contribuit aceștia la drama din club și la bâlbâielile ulterioare ale sistemului sanitar? Evident, cu nimic
ACUM ESTE VREMEA ALEGERII, A CERNERII ŞI A DISCERNERII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449756229.html [Corola-blog/BlogPost/369716_a_371045]
-
spune cu entuziasm cofondatoarea Dare to Rug. • „Dare to Rug vine din dorința de a îndemna oamenii să folosească covoare. La început, când a trebuit să vedem exact care este situația pieței covoarelor din România, mulți ne-au spus că românii nu mai folosesc covoare, însă alții ne-au încurajat. Noi am știut că avem un produs care iese în evidență, este un produs statement, care poate să dicteze un interior. Orice interior ai avea, dacă ai un covor puternic, acesta
GENERAȚIA B. Andreea și Flavia vând covoare „hand-tufted”: lână din Noua Zeelenda, muncitori chinezi și design 100% românesc by https://republica.ro/generatia-b-andreea-si-flavia-vand-covoare-zhand-tufted-lana-din-noua-zeelenda-muncitori-chinezi-si-design [Corola-blog/BlogPost/338578_a_339907]
-
înapoi, mi-am spus. Mingea e acum la premierul Grindeanu Mingea e la prim-ministru, în semnătura căruia stau cele 2 ordonanțe. Oare dl. Sorin Grindeanu al cui premier își dorește să fie? Al unui singur om sau al tuturor românilor? Îmi pare că oamenii care ies în stradă, cu cât sunt mai sfidați, cu atât sunt mai mulți. Oare la ce s-or fi așteptat? La capul în pământ? La resemnare? În loc să stea liniștiți și România să-și vadă cursul
Eu i-am văzut pe bătrânii frumoși și liberi din Piață. Plus o întrebare pentru premierul Grindeanu: vreți să fiți premierul lui Șefu’ sau al tuturor cetățenilor? by https://republica.ro/eu-i-am-vazut-pe-batranii-frumosi-si-liberi-din-piata-plus-o-intrebare-pentru-premierul-grindeanu-vreti [Corola-blog/BlogPost/338260_a_339589]
-
pe cele 2 ordonanțe de urgență, atâta tot. Bine pentru calmarea societății și pentru statul de drept ar fi să nu semneze. Lumea e trează, e gata să apere cu îndârjire statul de drept, justiția și crede în valorile democratice. Românii au învățat să spună NU. Depinde doar de dl. premier să decidă cum va rămâne în mentalul #colectiv: premierul lui Șefu’ sau al cetățenilor?
Eu i-am văzut pe bătrânii frumoși și liberi din Piață. Plus o întrebare pentru premierul Grindeanu: vreți să fiți premierul lui Șefu’ sau al tuturor cetățenilor? by https://republica.ro/eu-i-am-vazut-pe-batranii-frumosi-si-liberi-din-piata-plus-o-intrebare-pentru-premierul-grindeanu-vreti [Corola-blog/BlogPost/338260_a_339589]
-
1950. Autorul, sub îndrumarea și coordonarea științifică a distinsului Părinte Conf. Univ. Dr. Pavel Cherescu - de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Episcop Dr. Vasile Coman” din municipiul Oradea, scoate la lumină persoana Episcopului Orădean Nicolae Popoviciu și surprinde viața bisericească a românilor din județele Bihor, Sălaj și Satu-Mare, după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Distinsul autor ne prezentă într-un mod panoramic personalitatea și activitatea distinsului ierarh, care a fost foarte pronunțată și foarte bogată, sub toate aspectele ei, fiind de
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – STELIAN GOMBOŞ, O REMARCABILĂ PERSONALITATE A VIEŢII BISERICEŞTI ŞI NAŢIONALE – EPISCOPUL DR. NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI, EDITURA „ROMÂNIA ÎN LUME” de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1368788408.html [Corola-blog/BlogPost/354889_a_356218]