66,509 matches
-
spus și de o mie de ori spus cu același talent. Problema este însă alta. Poate fi pusă extrem de rudimentar și de iritant pentru acei mulți intelectuali de care aminteam și mai sus: cine s-a săturat de definiții ale românului și românismului să ridice mîna... Dan C. Mihăilescu este omul temelor. Nimic mai de înțeles decît întîlnirea sa cu spiritul revistei Dilema, unde a putut să se exprime în stilul propriu despre cele mai diverse subiecte: bîrfa, mîncarea, ludicul și
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
de înțeles decît întîlnirea sa cu spiritul revistei Dilema, unde a putut să se exprime în stilul propriu despre cele mai diverse subiecte: bîrfa, mîncarea, ludicul și cîte altele. Mai toate cu numitorul comun că ne caracterizează pe noi balcanicii, românii, mioriticii etc. Iar cînd în sfîrșit renunță la tonul catastrofic la modă, Dan C. Mihăilescu emite un eseu de desprindere superior-ironică: "Catastrofismul e ultimul strigăt al modei". Și asta după ce a fost o voce puternică în corul catastroficilor. Moda tineretului
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
lor. Nu vor să se gîndească la trecut, așa că trăiesc într-un fel de prezent continuu, dar nu un prezent ce evoluează treptat, după cum am spus, ci în salturi. Noi sîntem mult mai orientați către viitor decît nemții, italienii sau românii. Aici, oamenii proiectează întotdeauna ce vor face anul următor, sînt obsedați de nou. Chiar dacă America nu mai este o țară nouă, ea continuă să se privească pe sine astfel. în ceea ce privește prezentul, putem vorbi de o criză a domeniilor umaniste? Care
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
Stănescu din Adevărul literar Și artistic în legătură cu monopolul cu pricina. De unde se vede că lucrurile sînt mai complicate decît socoate dl. Cornea. În fine, dl. Șerban Papacostea denunță un plagiat: capitolul despre Ștefan cel Mare din volumul 4 al Istoriei românilor, scos sub egida Academiei, Univers Enciclopedic în 2001, este copiat în mare parte după un studiu al d-sale din 1982. Dl. Papacostea prezintă dovezile. Nu dă și numele plagiatorului. Îl dăm noi: profesorul ieșean Ion Toderașcu. Fără comentarii. Diverse
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
cadre (cititorii noștri mai tineri își pot consulta părinții pentru informații suplimentare referitoare la "dosarul de cadre"). Întrebările din chestionarul cu care umblă recenzorii sînt, unele, de-a dreptul zăpăcitoare, de unde opinia lui Nistorescu: "Multe altele sînt întrebări la care românul se va uita la lună, iar recenzorul la norii care o învăluie". Cetățean disciplinat, Nistorescu își îndeamnă cititorii să răspundă politicos la întrebările recensămîntului, chiar dacă nu le înțeleg.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15410_a_16735]
-
închisorile și din care majoritatea sașilor pleacă, care spune într-un interviu recent că este copleșit de ordinea societății germane, dar de-abia așteaptă să se întoarcă în țara noastră așa cum este ea, acest autor este mai român decît mulți români. Poate suna patetic ce spun, dar Eginald Schlattner, cel puțin așa cum se arată el în interviul acordat Rodicăi Binder, este un personaj emoționant. Deși, trebuie spus de la bun început, romanul Cocoșul decapitat poate avea alte defecte, dar cu siguranță nu
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
de nevoie și atunci prost. Țiganii le strigă germanilor cuvinte nu tocmai politicoase ("Săsălăi afurisiți! Cu Hitler al vostru cu tot! Cărați-vă la dracu în Germania!"), obsesia purității etnice e generală, ungurii sînt undeva mai jos în ierarhia socială, românii și mai jos. Educația atenuează totul, diferențele rămân însă clare în mintea personajelor. Cel care le transgresează o face de nevoie și e privit cu mare dispreț: "Cînd România a capitulat în august 1944 și a declarat război Reichului, comandantul
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
vechea teză kominternistă a unui popor român incapabil de a face istorie, de a face revoluție, de a se moderniza, de a exploda pentru o mare cauză. S-a reeditat astfel, vehement, după 1989, o teorie și o imagine asupra românilor, care nu ține seamă de istoria lor". Așadar, din nou, o suprapunere abuziv-grotescă a schemei proletcultiste peste procesul de lichidare a moștenirii comuniste pe care îl conțin revizuirile. Un soi de vomă postideologică în poala preopinentului, murdărit cu dejecțiile totalitarismului
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
formă fixă a dlui Ș. Foarță, conectat de astă dată la bicentenarul lui Hugo, din care și traduce Vînătoarea burgravului. Caloriferul dlui Marcel Tolcea te umple de voie bună. Lucru mare, fiind vorba de colosala factură la căldură pe care românul o plătește începînd din iarna care a trecut! Și, dacă tot a venit în discuție căldura, să cităm și spiritualul final al interviului acordat emisiunii A cincea roată de pe canalul Analog (și preluat în revistă) de dl. Mircea Daneliuc, cunoscutul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15440_a_16765]
-
Marius Dobrin De câte ori vine vorba despre Cuza, principele Unirii de la 1859, în mintea oricărui român se fac instantaneu asociații de imagini impregnate de o suită de acte de cultură, de promovare a unui eveniment istoric fondator. Peste timp s-a păstrat o bogată literatură cu caracter istoric menită să păstreze în memoria colectivă și a
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
Irina Mavrodin Sub un titlu incitant, aproape misterios, Destinul unei întâlniri, a cărui deschidere este însă pe dată închisă de un subtitlu nu mai puțin incitant, Marcel Proust și românii, Cornelia Ștefănescu, binecunoscută exegetă a lui Proust și, în mod special, a receptării lui Proust în România, ne dă o carte (Editura Elion, București, 2001) pe care o așteptam de multă vreme și care răspunde atât dorințelor unui public mai
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
unui public mai larg, iubitor al operei lui Proust, cât și unor exigențe academice. Este rezultatul unei vieți de pasionată cercetare de istoric literar într-un domeniu pe cât de important pe atât de puțin explorat: relația dintre "Marcel Proust și românii", sintagmă încăpătoare prin care Cornelia Ștefănescu desemnează atât o seamă de circumstanțe biografice - urmărite în textura lor cea mai fină - care îl pun pe Proust într-o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu românii, cât și modificările, "evenimentele
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
dintre "Marcel Proust și românii", sintagmă încăpătoare prin care Cornelia Ștefănescu desemnează atât o seamă de circumstanțe biografice - urmărite în textura lor cea mai fină - care îl pun pe Proust într-o legătură mai mult sau mai puțin strânsă cu românii, cât și modificările, "evenimentele" semnificative care au loc în critica și literatura română în urma contactului cu opera proustiană. Ambiguitatea - fără îndoială voită, cu trimitere poate și la destinul personal al autoarei - din titlu și subtitlu se dovedește, la lectura cărții
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
sunt de viță capetină și ar putea să revendice cu multă îndreptățire coroana Franței"), Martha Bibescu, înrudită ea însăși cu cele mai nobile familii din Franța, și lista ar putea continua. Impresionantă este nu însă această înșiruire de nume de români mai mult sau mai puțin cunoscute de aproape toți cei care au o idee despre biografia lui Proust, impresionant este rolul semnificativ pe care toți acești oameni l-au jucat în viața lui Proust, ca prieteni adevărați, care l-au
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
a lui Philip Kolb, cât și aceasta din urmă - atestă prezența de zi cu zi a unui dialog viu, dus prin scrisori sau în saloanele vremii. Multe dintre textele care vor fi dintre cele mai citate figurează în Corespondența cu românii, iar meritul cu totul deosebit al Corneliei Ștefănescu este de a le fi scos dintr-un fel de indistinctă masă și a le fi redat originara lor fizionomie particulară. Tresărim puternic, într-adevăr, aflând că un text ca acesta: Există
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
de nas de către iliescieni ar fi trebuit să-i lecuiască de naivități. Nu văd ce motive ar avea pesediștii să-și țină promisiunile față de unguri, când nu trece zi în care să nu-și bată joc de solemnele făgăduințe făcute românilor. În altă ordine de idei, tare mi-e teamă ca Legea informațiilor clasificate să nu devină un instrument folosit mai abitir împotriva ungurilor atunci când mariajul exotic de astăzi se va ofili. La nerușinarea securistimii care-i flanchează pe pesedei nu
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
liderilor, ahtiați de putere și dornici să-și consolideze poziția în partid arătând ca pe niște trofee grăunțele scăpate printre degetele Marilor Stăpâni. Concluzia tristă a ultimelor luni este că democrația e sabotată în România cu egală frenezie de toată lumea: români, maghiari, germani, sârbi și alte naționalități. Tocmai de aceea mi se pare scârbos din cale-afară când reprezentanții acelorași etnii se plâng pe la diverse Înalte Porți occidentale cât sunt ei de persecutați. Data viitoare când am să-i aud, și când
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
telefonică înregistrată sînt mai neînsemnate, cu atît aparatul Securității este mai terifiant. încă o dată, această carte ne învață să nu credem în ficțiunea documentelor, să nu ne lăsăm hipnotizați de conținut, ci să recuperăm un sentiment al terorii pe care românii l-au cam dat ui-tării. Nu e nevoie de informații de tip "secret de stat" pentru readucerea în prim plan a unei stări cu totul specifice intelectualului român sub comunism: "Lipsesc actele de acuzare propriu-zise, rapoartele incriminatorii, concluziile fatale. Poți
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
hipnotizați de conținut, ci să recuperăm un sentiment al terorii pe care românii l-au cam dat ui-tării. Nu e nevoie de informații de tip "secret de stat" pentru readucerea în prim plan a unei stări cu totul specifice intelectualului român sub comunism: "Lipsesc actele de acuzare propriu-zise, rapoartele incriminatorii, concluziile fatale. Poți să ai imaginea unei case și printr-o ușă întredeschisă". Stelian Tănase ne propune să citim pînă și dosarele ca pe niște ficțiuni, cînd la noi încă se
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
unui asemenea tratat. Ministrul Turismului a anunțat că lucrările la Dracula Park vor începe la 15 martie, deși, cel puțin deocamdată, nu se știe de unde se vor găsi banii necesari pe termen lung acestui proiect. După anunțul Ministerului Finanțelor că românii își pot plăti cotele la întreținere și în rate, cea mai mare parte a ziarelor de mare tiraj consideră această soluție drept un mijloc de a subvenționa regii-le care pun prețuri de monopol și își scot pierderile de tot
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
decupate poate produce destule surprize. Definitiv rupte de context au fost la noi, de pildă, cele cîteva fraze în care cronicarii și alți oameni de cultură din secolele al XVII-lea - al XVIII-lea se refereau la originea romană a românilor, la originea latină a limbii, la unitatea locuitorilor din cele trei țări. Selecția pozitivă a funcționat coerent, reasamblînd fragmente importante pentru istoria formării unei conștiințe a identității naționale. Totuși, pentru o istorie alternativă - a conflictelor și a diferențelor -, pot deveni
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
Bine, dar atunci aveți de gînd să atacați pe cineva în acest război? - Da, domnule secretar de stat, ne-ar face cu adevărat o mare plăcere să îi atacăm cît mai repede pe români. - Și ce anume vă împiedică? - Dar românii sînt aliații noștri! - Pentru numele lui Dumnezeu, atunci de ce declarați război Statelor Unite și nu Rusiei? - Fiindcă noi ne gîndim deja la ceea ce va fi după încheierea păcii. - Adică? - Mai bine să ne ocupe americanii, decît armata roșie!" Un diplomat maghiar
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
în evidență un mare talent literar. în Omul recent, H.-R. Patapievici se pronunță asupra tuturor problemelor (din acest punct de vedere, dar numai din acesta, Omul recent este o carte cu probleme!) care ne preocupă îndeosebi pe noi, pe români, într-un moment istoric în care putem - dacă nu cumva e doar o iluzie - să alegem o direcție de evoluție. în mod special autorul supune unei judecăți critice idealul umanist al lumii de azi, care presupune bunăstare pentru toți, prin
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
frison umoral, un palpit năbădăios, pentru mine inexplicabil. Credeți că există o doză de snobism la unii dintre cei care cumpără Omul recent sau e vorba de un interes real ? Probabil că există și snobism. Cartea a fost pentru mulți români, și înainte de 1989, o supapă, un prilej de evaziune, dar, uneori, și o cochetărie snoabă. Îmi aduc aminte că Heidegger, apărut în românește la Editura Politică, a avut un tiraj de 40.000 de exemplare. În nici o țară din lume
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
obligat de realitate să ia câteva măsuri de dreapta. Evident, mascându-le și pe acestea ca fiind mișcări de stânga. Consecința? Mii de oameni ajung șomeri fără ca mult-trâmbițata "protecție socială" să fie altceva decât lama de șiș îndesată între omoplații românului cocârjat de grijile zilei de azi - pentru că "mâine" nu e pentru el decât un punct negru dintr-o zare cețoasă. Ceasul scadenței, de-atâtea ori amânat, a sosit și el și cam seamănă a gong funerar. Guvernul a intrat în
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]