600 matches
-
sortită a conlucra la două concluzii formulate cuprinzător și „pe puncte” În final. N-am citat aici decât câteva exemple (Ă). Oricine, cât de rău intenționat s-ar voi, sau ar fi, trebuie să recunoască faptul că În actuala nuvelistică românească o pleiadă Întreagă de scriitori au dăruit producțiuni deosebit de pretențioase, că În totalitate fenomenul prezintă Într-adevăr o Îmbogățire a prozei noastre prin lucrări care atacă aspecte nemaiîntâlnite, caracteristice, ale realităților de la noi, că genul a permis revelarea unor talente
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
clasă a mijlocașului nu s-a precizat Încă radical. Mijlocașul Încă nu vede bine drumul pe care trebuie să apuce, șovăie, nu sesizează limpede opoziția Între chiaburime și țărănimea muncitoare. Pentru el, după lichidarea moșierimii, Încă mai persistă două opoziții: români - maghiari, luați În totalitate și săteni-orășeni, la fel. Sătenii sunt cei care muncesc, orășenii sunt «domnii» care șed, merg la băi, iar când vin la țară cer ouă. (Ă)”. A doua oară, În sinteza Pe frontul colectivizării, Ioanichie Olteanu, analizând
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
servicii specializate de asistare a victimei și a agresorului. În acest context, legislația este considerată necesară, dar nu suficientă pentru a diminua prevalența violenței în familie. În România nu există suficiente studii pentru a fi cunoscut modul în înțeleg care românii complexitatea formelor de violență în familie și estimează gravitatea violenței ca problemă socială. Până acum au fost dezvoltate și la noi măsuri juridice pentru sancționarea actelor de violență asupra membrilor familiei și este prevăzută asistarea familiilor în care este prezentă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
titrare în interiorul textului. De regulă, se construiește cât mai incitativ cu putință, apelând la câteva procedee simple: un citat, preluat din subcapitol; o imagine: „În vârful muntelui, mai aproape de Dumnezeu”; o formulă: „Musca la arat”; o afirmație șocantă: „Noi suntem români - în limba maghiară”; un rezumat: „S-a vindecat de cancer prin post și rugăciune” un paradox: „Mai binele este mai răul binelui”; o adresare directă (procedeu publicitar): „E timpul să vă decideți”. Câteva sfaturi: Evitați abstracțiunile sau afirmațiile generale: „O
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Totuși, în 1850 erau în Dobrogea 1 194 de familii bulgărești, cele mai multe în cazaua Babadag 65. Integrată timp de peste patru secole statului otoman, Dobrogea a fost permanent în contact cu spațiul românesc nord-dunărean, o bună parte a locuitorilor ei fiind români 66. Aceștia locuiau în special pe malul Dunării și în zona litoralului Mării Negre 67, continuând să existe comunități românești și în centrul Dobrogei 68, unde fusese colonizată o numeroasă populație musulmană. Pe de altă parte, în perioada administrației otomane, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ca o pungă de aurolac. Pe vapor erau cinci mese lungi, pline de bucate alese, adică de mezeluri și chifteluțe cu tricolorul înfipt în ele. La prora, o orchestră de lăutari unu’ și unu’ a dat semnalu’ la „Noi suntem români!”. Toată lumea s-a ridicat în picioare și a cântat cu orchestra. Adi se așezase cu PD-ul la o masă la soare. Eu, aleatoriu la umbră cu niscai liberali, ecologiști și cu toașu V., plus nevestele aferente. N-am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
prin naștere, că vroia el sau nu. L-am întrebat dacă mă înțelege bine vorbind românește. Mi-a confirmat că da, mă înțelege bine, mai bine chiar decât înțelege postul de televiziune de la Chișinău! I-am explicat, liniștit, că suntem români amândoi, diferența dintre noi fiind că eu sunt român de la București, iar el este român născut și crescut într-un sat de pe malul drept al Nistrului. Am discutat apoi, pe îndelete, inclusiv aspecte ale vieții de familie. Mi-a mărturisit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
spune că și "generalul" ar fi utilizat "în secret" produsele miraculoase Gerovital H3. Dacă se confirmă zvonul, înseamnă că și noi am contribuit la cei 91 de ani ai săi! Am reușit, chiar și în această situație, să "promovăm" produse românești noi pe piață: geamuri și ARO! Am pornit la drum cu teamă, cunoscând varii antecedente. Având în vedere că domeniul construcțiilor civile luase amploare și că o mare firmă spaniolă ce aproviziona Chile cu geamuri plane dăduse faliment, am prins
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a și ieșit la pensie. L-am văzut peste ani, din ce în ce mai obosit și mai palid... Era puțin necăjit pe mine că n-am îmbrățișat matematica pentru care, socotea el, aș fi avut oarece înzestrare... „Româna o știm cu toții... doar suntem români!” Am trăit alături de el clipele nostalgice ale despărțirii de școală... Mă gândeam atunci cum va putea un astfel de om să se obișnuiască cu ideea de a trăi departe de ea. Imposibil! Și, într-adevăr, n-a trăit! La scurtă
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
de a canoniza un număr mare de sfinți autohtoni care nu figurau în Sinaxarul Bisericii Ortodoxe. Printre acești sfinți s-a numărat și Sfânta Vineri. Și totuși dintre toți sfinții mucenici, martiri și cuvioși ai Sinaxarului de ce au ales o românii tocmai pe Cuvioasa Parascheva? Originea ei tracă este singura legătura etnică între ea și poporul român. Minunile Sfintei Cuvioase Parascheva au impresionat puternic un popor a cărui mentalitate și civilizație poartă sigiliul unei spiritualități complexe ale cărei coordonate sunt proiecții
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
dar n-aș fi vrut să fiu În locul lor când ajungeau a doua zi În fața comandanților lor. Uite, odată, eram la Budapesta și... Eram Într-o casă unde erau vreo șapte femei, se strânseseră acolo toate că auziseră că suntem români și că... cereau la noi ocrotire, dracu știe, propaganda antisovietică sau li se Întâmplase lor ceva, cine știe? Și cum stăteam așa Într-o seară...“ Ei, asta-i bună! E formidabil bătrânul! Auzi la el cum poate să Înceapă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
scapă din ochi. Recită apoi un băiat din Maramureș, o tipă durdulie și negricioasă de la Constanța, apoi ea, aleasa privirilor lui Gelu, dar despre ea nu spune nimeni din ce zonă a țării provine. Recită cu un accent nu tocmai românesc o traducere proprie după o poezie de Ady Endre. Popescu aplaudă din răsputeri. Murmurul sălii se potolește greu, dar nu entuziasmul ci indisciplina e la origine. Un tip cu chelie se ridică și Începe să-și amintească de cum era când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În schimb rămân în transă citind Țara de dincolo de negură și în general toate povestirile în care omul apare singur în mijlocul naturii, ca ființă umilă, sau cu pușca în mână, la vânătoare sau la pescuit... Sadoveanu îndeamnă să punem scriitorilor români întrebarea: ce este omul? Cum răspund ei la această întrebare? Omul e o ființă însetată de iubire și nemurire. Sfârșitul său e totdeauna tragic. Ne vine acest răspuns gîndindu-ne la Eminescu. Omul e un comediant al prostiei, când nu e
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
În mijlocul Bărăganului de patru labe neaoșe (acestea daco-romane!) și să strige că-i doare? - ce, parcă numai pe ei Îi doare lovitura de ciomag ori de gârbaci?, pe toți ne doare, dar nu mai facem atâta caz - apoi noi suntem Români, măi frate: rezistenți, nu există alt neam care să reziste mai mult și mai tăcut și mai cuminte, la... ce-o fi - apoi povestea cu apa care trece, pietrele... român... O să vedem noi, peste veacuri, ce mai rămâne din cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și am strigat de departe: - Braț! Braț! Ia govoriu po russki! Alergam spre ei, cu brațul ridicat strigînd: Braț! Rumunski! Zdies niet Niemetzi! Apoi m-am oprit, ca să-mi trag răsuflarea. - Ce te-a apucat? strigă unul din ei. Sîntem români. Rușii urcă pe la Oglindești. Am oftat și am voit să-mi fac cruce. - Asta-i șoseaua spre Dumbrăvi? mă întrebă un sublocotenent. I-o arătai, așa cum se vedea, la câțiva metri, surpată și zdrențuită. - Asta e, dar au distrus-o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
am plecat de capul nostru. Asta era În ’44, era clar că frontul nu mai ține, că vin iar rușii. Erau niște planuri de mutare. Și bătrînul s-a pregătit, n-a vrut să rămînem iar la ruși, pentru că sîntem români, nu? Știa ce-o să pățim, după 3 ani de asediu german, rușii erau turbați. Am avut o hîrtie, un ordin, În care ni se spunea unde să mergem. Noi am plecat din Storojineț patru familii, cu o singură căruță, și
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
El, la fel (ei au votat În comandament, nu s-au Înregistrat incidente, doar că unii și-au cam pierdut capul și făceau Într-un fel - un maistru militar de la transmisiuni a ieșit din cabina de vot cîntînd Noi sîntem români). Ne-am făcut AMR-ul - două luni. Două luni? Așa că am parcurs cei cîțiva kilometri răcnind la pista de rulaj șarje de Înjurături, vocile noastre absorbindu-se În șesul beto nat, ca Într-un burete sonor - zero ecou, chestie care
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
la serviciu, să-i pună să stea la coadă în magazine goale, în mână cu plasele goale, și să devină cu toții atei fără niciun dumnezeu. Dar partea proastă e că toți acei copii născuți pe teritoriu românesc și deveniți (totuși) români trup și suflet au început și ei să suporte greu accentul rusesc al mamelor lor basarabence. Drept urmare, mamele lor au fost puse în situația neplăcută să-i vadă foarte mult timp plecați de-acasă, ba chiar să înceapă la un
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
tancuri. Sergent, pune-i sub pază și vino să cernem cele spuse de ei. Când treaba a fost mântuită, sergentul s-a întors. Ce părere ai, Cicoare? Mie mi se pare că nu au ascuns nimic din ce știu. Îs români doar! Da’ propaganda antiromânească n-o pui la socoteală? La asta nu m-am gândit, domn’ locotenent. Ia să vedem ce nu-i clar pentru noi și trebuie să aflăm. Prima întrebare e cum ajungem la depozitul lor de muniții
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
trăgaci, mergea liniștit alături de prizonier... O zvâcnitură scurtă a brațului prizonierului și un vâjâit prin aer l-au făcut pe Urecheatu să se lase fulgerător la pământ. Văzând că nu l-a atins, rusul a strigat: „Ilia! Eu sunt, Ivan! Românii ataaa...” N-a apucat însă să termine vorba, fiindcă o lovitură în moalele capului l-a doborât... În secunda următoare, sentinela cădea sub lovitura patului automatului lui Toaibă. Sergentul a comandat în șoaptă: Toadere și voi cu explozibilul, în depozit
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
fustei alți doi blestema și plângea în gura mare: “Mi-au luat hoții pâinița de gura copchiilor. Ce mă fac eu acum? Unde să caut pâinea? V-am așteptat cum așteaptă orbul lumina, să veniți cât mai repede că sîntem români ca și voi, avem același sânge dar voi, în loc să ne ocrotiți veniți și ne jefuiți și vă bateți joc de noi! Cine mi-a luat pâinea de pe masă și rochițele de pe perete să nu-i mai dea Dumnezeu să se
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
lătra sălbatic arma automată/ Roșia armată, Roșia armată.” (Repetarea aceasta acuza și mai mult.) în Blestem deplânge raptul grosolan din trupul sfânt al Țării: „Era o singură Moldovă/ Din Ceremuș pân la Galați,/ Că de la Tisa pân’ la Nistru/ Suntem români și suntem frați.” în Să repetăm puțin înfățișează un alt Katin făcut de galonații năimiți de străini asupra celor întorși din războiul antisovietic „îi alegeați pe cei întorși de pe front/ Și-i duceați la Râpa Galbenă/ Unde-i gâdileați în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
trecut repede <victor37>: la Varna nu ne aștepta nimeni <victor37>: toți ceilalți: finlandezi, suedezi, nemți... așteptați de trasnlatori, și-au încărcat bagajele în autobuze și au plecat <victor37>: numai noi am ramas pe peron, cu papornița la picioare. Parcă eram români <maria>: lol, chiar așa? <victor37>: ne-am carat bagajele în fața gării. S- a oprit unul, se plimbă cu nevasta și i s-a făcut milă de noi <victor37>: lucrător la Balkantour. A dat telefoane... <maria>: unde erau toți? <victor37>: era
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
o particularitate unică la un neam fără conștiință istorică. Francezul este francez, precum piatra piatră; el este francez, fără să știe. Și chiar dacă știe, nu-i folosește și nu-i ajută la nimic. Noi știm în fiecare clipă că sîntem români și ne explicăm toate gesturile și reacțiunile prin condiția noastră particulară. Când, în tot ce facem, plesnesc pseudomorfozele istoriei noastre, simțim o rară voluptate să ne mărturisim dezastrului specific: "Numai în România era posibil", "ce să te aștepți de la o
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
altă direcțiune, răscoliți geniul național - spiritul propriu și caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme, făceți o uriașă reacțiune morală, o revoluțiune de idei, în care ideea românesc să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiți români și iar români, zise el încet și răgușit. - Cine s-o facă asta? Nu sunt toți astfel? Nu sunt toți numai receptivi - francezi, italieni, spanioli, tot - numai români nu? - O! nu trebuie oameni mulți pentru asta... Spiritul public este fapta
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]