605 matches
-
pentru anii 1942-1943. Ca urmare, președintele Comunității, Iancu Haler, se adresează Administrației financiare și cere exceptarea de la plata impozitului respectiv, cu motivația că: „imobilul școlii primare din str.Al.I.Cuza, nr.13 a intrat în proprietatea Centrului Național de Românizare din anul 1941 și are un cont de închiriere cu internatul Gimnaziului Grigore Ghica. Instituția comunitară a evreilor din Dorohoi a cunoscut o reorganizare în iunie 1941, întrucât, printr-o adresă a Primăriei Dorohoi, se pune în vedere că membri
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în Conferința interministerială din 30 noiembrie 1943. Sub președinția lui Solomon Haifler, în anii 1943 și 1944, Oficiul Județean se străduiește să asigure „hrană și adăpost” evreilor repatriați. Casele părăsite ale evreilor deportați au fost preluate de Centrul Național de Românizare, dar au fost distruse, lipsite de uși, ferestre, dușumele, acoperișuri. Pentru cazarea evreilor repatriați, Centrul Național de Românizare pune la dispoziția Oficiului Județean imobilele, însă starea lor nu făcea posibilă locuirea, ca urmare, Comunitatea a suportat costul reparațiilor. Nemulțumirea Oficiului
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Județean se străduiește să asigure „hrană și adăpost” evreilor repatriați. Casele părăsite ale evreilor deportați au fost preluate de Centrul Național de Românizare, dar au fost distruse, lipsite de uși, ferestre, dușumele, acoperișuri. Pentru cazarea evreilor repatriați, Centrul Național de Românizare pune la dispoziția Oficiului Județean imobilele, însă starea lor nu făcea posibilă locuirea, ca urmare, Comunitatea a suportat costul reparațiilor. Nemulțumirea Oficiului a fost generată de faptul că, Centrul Național de Românizare a impus chirii exagerate, după valoarea locativă din
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acoperișuri. Pentru cazarea evreilor repatriați, Centrul Național de Românizare pune la dispoziția Oficiului Județean imobilele, însă starea lor nu făcea posibilă locuirea, ca urmare, Comunitatea a suportat costul reparațiilor. Nemulțumirea Oficiului a fost generată de faptul că, Centrul Național de Românizare a impus chirii exagerate, după valoarea locativă din registrele fiscale și nu a ținut cont de cheltuielile suportate de Oficiu pentru reparații. La 3 februarie 1944, Oficiul solicită Centralei evreilor o anchetă, prin care să fie constatată situația reală a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Covaci trimite un raport secretariatului general al Centralei evreilor, referitor la imobilele date evreilor readuși din Transnistria, cu următoarele constatări: „evreii au fost plasați, în marea lor majoritate, în imobilele care, neau fost puse la dispoziție de Centrul Național de Românizare în acest scop, la Dorohoi, Săveni, Mihăileni, Rădăuți. Aceste imobile nu au fost ocupate de creștini pentru că erau deteriorate sau devastate și lipsite de uși, ferestre, dușumele, acoperișuri. Aceste imobile au fost găsite de mine într-o stare deplorabilă și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ritm rapid de 8 zile a peste 6000 de suflete a făcut imposibilă luarea vreunei alte măsuri, ne-a silit să folosim aceste imobile. Am cheltuit cu repararea lor 280394 lei, dar sunt reparații insuficiente. Interveniți pentru ca Centrul Național de Românizare să ia în considerație faptul că, imobilele puse la dispoziția noastră în județul Dorohoi nu au reprezentat ca locuință nici un fel de valoare. Solicitați ca reparațiile să fie considerate drept plată pentru chirie. La 25 februarie 1944, Oficiul Județean Dorohoi
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
obține: desconcentrarea evreilor care au executat mai mult de un an în detașamentele exterioare, scutirea de muncă obligatorie pentru repatriați, ajutoare în bani și îmbrăcăminte, deschiderea prăvăliilor ca urmare a reintegrării Dorohoiului la Vechiul Regat, obținerea de la Centrul Național de Românizare a unui an de gratuitate de la plata chiriilor pentru repatriați, susținerea funcționării liceului, utilaje pentru spital și orfelinat. În Memoriul din februarie 1944, se spune că, situația celor 705 de evrei, care au muncit detașamentele exterioare, mai mult de 15
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
La data de 6-7 decembrie 1941 s-au întors de la Brăila 760 de evrei de la muncă de folos obștesc, ale căror familii au fost evacuate în lipsa lor, iar casele și averea lor mobilă au fost luate de Centrul Național de Românizare. Acești oameni nu au decât hainele de pe ei și mulți nu sunt din Dorohoi ci din Darabani, Săveni, Mihăileni, Rădăuți. Aceste persoane sunt hrănite la cantinele comunității și sunt complet pauperi”. De altfel, se spune „lucrările de pregătire pentru conformare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
celor care au fost ridicați pentru ca această acțiune de ridicare și de rechiziționare a evreilor să se facă în condițiuni potrivite, pentru ca să nu tulbure nici ordinea publică, nici ordinea economică, nici soluțiile de fond pe care le vom lua pentru românizarea vieții noastre și pentru apărarea drepturilor acestui neam. Foarte important este faptul că deși Mihai Antonescu a considerat că „în ce privește aplicarea măsurilor în zonele de operațiuni, măsurile militare care s-au luat, ca pe o zonă de 4 km, să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
mai degrabă indicarea căilor și mijloacelor pentru soluționarea „problemei evreiești”, circumscrise condițiilor de oportunitate pe care, condițiile războiului și acțiunile Germaniei le ofereau în acest sens. În fond, la începutul guvernării antonesciene, „problema evreiască” se dorea soluționată prin politica de românizare, prin exproprierea bunurilor evreiești și prin înlăturarea evreilor din domenii de activitate, nicidecum prin eliminarea fizică a evreilor. Chiar în condițiile participării la război împotriva Uniunii Sovietice, autoritățile române nu gândesc exterminarea evreilor ci, folosirea unui teritoriu disponibil, ca urmare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din acest oraș, caii și trăsurile evreilor birjari: Iancu Sărăcuțu, Avram Dubnicu, Zeilic Codreanu, Iosub Fane, David Dubnicu, Iosub Hascal, au fost luate de Primăria Dorohoi”1094. Totuși, prin hotărârea Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941, Centrul național de Românizare urma să gestioneze imobilele rămase de la evrei. Avocatul Marcel Adam, administratorul general al Centrului Național de Românizare, filiala Dorohoi, cu adresa nr.118 din 26 noiembrie 1941 se adresează Poliției: „întrucât nici dvs. nici Primăria Dorohoi nu ați făcut tabel
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dubnicu, Iosub Hascal, au fost luate de Primăria Dorohoi”1094. Totuși, prin hotărârea Consiliului de Miniștri din 13 noiembrie 1941, Centrul național de Românizare urma să gestioneze imobilele rămase de la evrei. Avocatul Marcel Adam, administratorul general al Centrului Național de Românizare, filiala Dorohoi, cu adresa nr.118 din 26 noiembrie 1941 se adresează Poliției: „întrucât nici dvs. nici Primăria Dorohoi nu ați făcut tabel nominal și procese verbale de imobilele evreiești evacuate și nici sigilarea lor, rugăm să dispuneți ca gardienii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să ni se trimită în 29 noiembrie 1941”1095. Urmare a acestei solicitări, agenții de poliție întocmesc tabele privind imobilele rămase de la evreii deportați în noiembrie 1941, menționând numele străzii, numele evreului fost proprietar. În situația înaintată Centrului Național de Românizare sunt trecute un număr de 479 de imobile dar se face precizarea că inventarierea imobilelor evreiești nu este încheiată din cauza lipsei de personal 1096. O situație dramatică au avut evreii care, la momentul deportărilor se aflau în detașamente de muncă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cu problema evreiască. Conferințele interministeriale s-au desfășurat la Ministerul Justiției cu participarea următorilor: C.Marinescu, ministrul justiției; generalul Vasiliu, subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne; amiral Păiș, subsecretar de stat în marină; Titus Dragoș, subsecretar de stat al românizării, general Arhip subșef la Marele Stat major, dr.Băcescu, secretar general la Ministerul muncii (înlocuia pe Dănulescu, plecat în Moldova), colonel Dumitrescu, Serviciul de Sigranță, Radu Lecca, împuternicitul guvernului pentru problemele evreilor. Problema deportării evreilor în Transnistria a fost discutată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
că funcționarii principalelor instituții erau români, deci, evreii nu dețineau funcții publice în Dorohoi. Pentru anii 1940 și 1944 impresia noastră este că utilitatea activităților economice ale evreilor din Dorohoi este mult mai vizibilă. Pare un paradox, pentru că politica de românizare urmărea înlăturarea evreilor din diferitele domenii de activitate. Față de acest aspect, ne permitem să spunem următoarele: legile care priveau excluderea evreilor din instituțiile publice sau din întreprinderi industriale, nu au afectat evreii din Dorohoi, pentru simplu motiv că evreii nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
locale. Acțiuni violente ale legionarilor împotriva evreilor nu sunt consemnate, de altfel, prefectul județului, Barbu Stroici era considerat o „fire ponderată” tocmai pentru că nu a încurajat acțiunile violente ale legionarilor. În perioada guvernării legionare s-a aplicat o politică de românizare prin care s-a urmărit exproprierea bunurilor evreiești și excluderea lor din toate domeniile de activitate. Legislația antievreiască adoptată în scurta perioadă în care legionarii au fost la putere este impresionantă. Am fost preocupați în cercetarea noastră de evaluarea consecințelor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
exproprierea bunurilor evreiești și excluderea lor din toate domeniile de activitate. Legislația antievreiască adoptată în scurta perioadă în care legionarii au fost la putere este impresionantă. Am fost preocupați în cercetarea noastră de evaluarea consecințelor pe care aplicarea legilor de românizare le-a avut asupra evreilor din Dorohoi. Concluzia noastră referitoare la acest aspect este că în ansamblul populației evreiești din Dorohoi, care era de aproximativ 6000 de suflete, un număr foarte mic de evrei a fost afectat de legile de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
avut o atitudine inconsecventă față de evrei și de conducătorii evreilor. În opinia sa, „problema evreiască” a avut, la începutul guvernării, o motivație de ordin economic și de utilitate socială, de aceea a fost reglementată legal și instituțional, prin politica de românizare, care să ducă la exproprierea bunurilor evreiești și la eliminarea lor din diferite domenii de activitate. În acest context, avem totuși, 321 convingerea că procesul de alterare a calității vieții evreiești capătă dimensiuni impresionante. La nivelul orașului Dorohoi, evreii nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
convingerea că procesul de alterare a calității vieții evreiești capătă dimensiuni impresionante. La nivelul orașului Dorohoi, evreii nu au suferit prin consecințele aplicării legilor de expropriere sau de excludere din diferite activități, pentru că numărul evreilor aflați sub incidența legilor de românizare, era neînsemnat raportat la numărul evreilor care trăiau în Dorohoi. Alterarea calității vieții evreilor din Dorohoi este ca urmare a izolării lor de masa românilor, a stării de suspiciune la adresa lor. De asemenea, regimul restricțiilor de circulație, regimul muncii obligatorii
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreiești proprii. 322 BIBLIOGRAFIE I. IZVOARE A. INEDITE Arhivele Naționale ale României, Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale, București, fondurile: Președinția Consiliului de Miniștri: Cabinet militar 1940-1944. Ion Antonescu; Președinția Consiliului de Miniștri.Cabinet civil Mihai Antonescu; Subsecretariatul de stat al românizării, colonizării și inventarului; Inspectoratul General al Jandarmeriei; Inspectoratele regionale de Jandarmerie; Direcția Generală a Poliției; Colecția de documente comunități evreiești din România (1818-1959); Arhivele Naționale. Direcția Județeană Botoșani, fondurile: Prefectura județului Dorohoi; Primăria Dorohoi; Poliția Dorohoi; Legiunea de jandarmi; Centrul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
inventarului; Inspectoratul General al Jandarmeriei; Inspectoratele regionale de Jandarmerie; Direcția Generală a Poliției; Colecția de documente comunități evreiești din România (1818-1959); Arhivele Naționale. Direcția Județeană Botoșani, fondurile: Prefectura județului Dorohoi; Primăria Dorohoi; Poliția Dorohoi; Legiunea de jandarmi; Centrul Național de românizare; Comunitatea evreilor din Dorohoi; Liceul evreiesc; Arhivele Naționale. Direcția Județeană Suceava: Prefectura Suceava, Lagărul de la Edineț. B. EDITATE 1.Documente publicate: Buzatu, Gheorghe, România cu și fără Antonescu, Iași, Editura Moldova, 1991. 323 Buzatu, Gheorghe, Stela Cheptea, V.F.Dobrinescu, I.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
epuizați și așteaptă măsurile de evacuare care nu vor întârzia. Evacuările din luna iunie 1942 au fost un eșec neprevăzut și nu și-au atins scopul. Cei care au făcut afaceri Mișu Popescu deși în cercetarea justiției nu are rezultat. Românizarea nu și-a atins scopul. Orașul Dorohoi este distrus și ruinat deoarece imobilele rămase de la evreii evacuați sunt la pământ. șef poliție Gh.Pamfil 338 Anexa 5. Dare de seamă asupra situației interne privind starea de spirit, ordinea și siguranța
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
erau evrei și neavând brevete de meserii, atelierele lor au fost închise de Camera de muncă. Este necesar să se aducă din alte părți meseriași români pentru nevoile populației, înlăturându-se nevoia de a apela la evrei. Comerțul. Acțiunea de românizare este în curs în orașul Dorohoi, iar în județ este desăvârșit. Negustorii români au greutăți din cauza formalităților, registre, liste preșuri, facturi precum și din cauza dificultăților ce li se fac de către angrosiști în acțiunea de aprovizionare. Prețurile sunt în creștere, dezavantajați sunt
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sate din sudul și centrul Basarabiei: s. Văleni, s. Roșu, s. Zărnești, jud. Cohul, s. Rezeni, jud. Chișinău (1904-1916ă. Aceste frecvente transferări se datorau faptului că preotul Vasile Balan, nefiind cunoscător al limbii ruse, era mereu acuzat de tendința de românizare a populației pentru care fapt, școlărița părintelui avea multe neplăceri atât din partea învățătorilor rusofoni cât și a școlarilor alogeni. Încă din copilărie i s-a întipărit în suflet conștiința apartenenței sale etnice, sentiment care l-a purtat toată viața și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
pe Nicolae Iorga... Înainte de căsătorie, mama a lucrat ca învățătoare într-un sat al cărui nume, mult mai târziu, în nopțile de coșmar ale copilăriei, l-am auzit rostit nu o dată de tata, cu sarcasm, cu imputare. Realizarea programului de românizare a adus în Basarabia de sud și oameni puși pe căpătuială, de proastă calitate. Unii dintre ei nu s-au purtat prea frumos cu „minoritățile”. Născută în 1899, mama a făcut întreg liceul în limba rusă, pe care o stăpânea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]