480 matches
-
după care a venit Stancu"5. Mai mult ca sigur că numirea lui Eugen Barbu la conducerea revistei Luceafărul a creat nemulțumire în sânul tagmei scriitoricești, mai ales printre acei poeți care, cu ani în urmă, închinaseră versuri duioase prieteniei româno-sovietice. Declanșat în 1968, conflictul literar, care a condus în cele din urmă la înlăturarea lui Eugen Barbu din funcția de redactor-șef al Luceafărului, a fost preludiul unor lupte dramatice purtate între scriitori de-a lungul deceniilor următoare. La înlăturarea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
interesul politic conjunctural al PCR și subiectul ales de Marin Preda pentru romanul său sunt factorii cheie pentru înțelegerea procesului de publicare și receptare a Delirului. România și URSS: disputele politico-ideologice ale regimului Ceaușescu În lucrarea sa despre disputele culturale româno-sovietice, Charles King afirmă că "problema Basarabiei era un barometru al relațiilor României cu Uniunea Sovietică, în general, și nu o cauză a controverselor"4. Extrapolând, putem spune că aceasta este situația tuturor disputelor istoriografice pe care conducerea Partidului Comunist Român
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
PCUS în seama autorităților și a intelectualilor de partid din RSS Moldovenească 7. Acest scenariu este regăsibil pe tot parcursul deceniul al optulea, în majoritatea situațiilor conflictuale născute din pozițiile divergente privind interpretarea unor episoade din istoria recentă a relațiilor româno-sovietice. El le permite atât lui Brejnev, cât și lui Ceaușescu ca, în abordarea oficială a problemelor aflate în dispută ideologică, să se prevaleze de caracterul strict științific al acestora, să le relege în sarcina istoricilor și să declare public că
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
această situație, întreaga discuție asupra Delirului va avea ca ax principal, nu valoarea literară a cărții 73, ci orientarea naționalistă a propagandei PCR, comentariile privind modul în care romanul servea, direct sau indirect, această orientare și analiza politică a relațiilor româno-sovietice, așa cum se revelau în cursul polemicii paraliterare. Reacția românească oficială la acuzațiile contra lui Preda formulate în Literaturnaya Gazeta a fost publicată în România literară din 29 mai 1975 sub semnătura lui Ovid S. Crohmălniceanu 74. În revista al cărei
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Naționale Istorice Centrale (ANIC), Fond CC al PCR, Secția Relații Externe; Fond Comitetul pentru Presă și Tipărituri; Colecția Gabanyi. Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS). Anton Mioara, Chiper Ioan, Instaurarea regimului Ceaușescu. Continuitate și ruptură în relații le româno-sovietice, INST, IRSI, București, 2003. Bourdieu Pierre, Regulile Artei, traducere de Laura Albulescu și Bogdan Ghiu, Editura ART, București, 2012. Bourdieu Pierre, Rațiuni practice. O teorie a acțiunii, traducere de Cristina și Costin Popescu, Editura Meridiane, București, 1999. Chelaru Rodica, Culpe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mai era oportun, iar menționarea sa făcea o concesie și nu construia o solidă arhitectură propagandistică. De altfel, Eugen Barbu este unul dintre romancierii care sesizează linia ideologică și se desprinde de primul val de autori care întrețineau mitul prieteniei româno-sovietice. Îngeri și demoni Eric Voegelin, Raymond Aron au analizat comunismul, unul ca religie politică, celălalt ca religie laică, Nadejda Mandelstam îl consideră o biserică pe dos, Martin Malia o partocrație ideocratică, iar Mikhail Epstein o mitocrație. Comuniștii au reușit să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
totală a filosofiei nevoilor propagandistice ale partidului. 17 A.A. Jdanov, op. cit., p. 3. 18 I.V. Stalin, Socinenia, vol. 16, Izd. "Pisatel", Moscova, pp. 49-53. 19 Discuție a autorului cu dl Vasile Buga, devenit astăzi un eminent specialist al relațiilor româno-sovietice și cercetător asociat la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, Academia Română (08.12.2014). 20 ANIC, Fond CC al PCR, Secția Cancelarie, dosar 185/1968, f. 35. 21 Ibidem. 22 Ibidem. 23 Ibidem, ff. 39-40. 24 Ibidem, f. 41. 25 Ibidem
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
utilizați în sensul definițiilor formulate de Bourdieu. 3 Ibidem, p. 4. 4 Charles King, România, Rusia și politica culturală, Editura ARC, Chișinău, 2005, p. 108. 5 Cf. Mioara Anton, Ioan Chiper, Instaurarea regimului Ceaușescu. Continuitate și ruptură în relații le româno-sovietice, INST, IRSI, București, 2003, p. 188. Cu ocazia întâlnirii dintre conducerile celor două partide, din 3-11 septembrie 1965, la care delegația română a ridicat, printre altele, problema tezaurului românesc sechestrat de puterea bolșevică la sfârșitul Primului Război Mondial, Ceaușescu argumentează astfel aducerea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
prezentat în stilul autorilor acestei cărți? (Ed. Academiei RPR, 153). Pentru că acești vajnici dascăli (din neferi cire pentru ei), la care se asocia cu asupra de măsură și C. I. Parhon, ca mulți alții de aceiași moralitate, vor forma Institutul Româno-Sovietic în cadrul Academiei RPR, vor susține argumentat (ca și domnul Manu) că prioritatea în descoperirea insulinei aparține savantului sovietic L.V. Sobolev. Mai mult, munca lor „agitatorică (!), propagandistică și organizatorică’ trebuia mereu îmbunătățită (D. Danielopolu), în bună tradiție marxist-leninistă și a vigilenței
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
discuții cu U.R.S.S., privind semnarea unui pact de neagresiune, care venea să completeze prevederile Pactului Briand-Kellogg și cele ale Protocolului de la Moscova, semnate anterior. Diplomația de la București a insistat, într-o primă etapă, ca negocierile în vederea pactului de neagresiune româno-sovietic să se desfășoare prin intermediul Poloniei. În a doua etapă, negocierile s-au desfășurat direct între U.R.S.S și România. Nicolae Titulescu, pe atunci ministru al României la Londra, a încercat să introducă, în discuții, principiul potrivit căruia, în problema
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
U.R.S.S., pe de o parte și între Cehoslovacia și U.R.S.S., pe de altă parte. Pornind de la unele afirmații ale autorului cărtii, Atta Constantinescu și, apoi, Gheorghe Brătianu au adresat interpelări guvernului. Ei cereau, din nou, lămuririri despre negocierile româno-sovietice privind încheierea pactului de asistență mutuală, inițiate de Nicolae Titulescu, reamintind că acesta le negase, în mod repetat. Gheorghe Brătianu atrăgea, de asemenea, atenția, asupra ideii că statul urma să aloce fonduri pentru construirea unei autostrăzi și a căii ferate
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
atenția, asupra ideii că statul urma să aloce fonduri pentru construirea unei autostrăzi și a căii ferate care ar fi asigurat accesul rapid al armatei sovietice spre teritoriul cehoslovac. Se suspiciona că guvernul român intenționa să semneze o convenție militară româno-sovietică, în legătură cu cea existentă între Cehoslovacia și U.R.S.S824. În timpul discuțiilor purtate în Parlament pe marginea cazului Șeba, deputaților li s-a distribuit broșura intitulată Regat Independent Român sau protectorat Cehoslovac, despre care s-a afirmat că ar fi fost
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
and Ideologies, an II, nr. 4, 2003. *** Diplomați iluștri, vol. V, Editura Politică, București, 1986. Djuvara, Neagu, Războiul de șaptezeci și șapte de ani și premisele hegemoniei americane (1914-1991), Editura Humanitas, București, 2008. Dobrinescu, Valeriu, Florin, "1917-1939: Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, pp. 33-38. Dobrinescu, Valeriu, Florin, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991. Dogan, Mattei, "Despre partide și jocul electoral. Imitarea democrației", (I), în Alternative 90, 1990, nr. 6-7, pp. 27-29. Drăghicescu
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe I. Brătianu, Problemele politicii noastre externe, Editura Mișcarea, București, 1934, p. 63, 66; Ion Calafeteanu, op. cit., p. 141. 777 Gheorghe. I. Brătianu, op. cit., p. 74. 778 Eliza Campus, op. cit., pp. 337-345. 779 Valeriu Florin Dobrinescu, "1917-1939; Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, nr. 6, 2000, p. 36. 780 "Mișcarea", nr. 355, 2 februarie 1932, p. 1. 781 Idem, nr. 501, 515; 31 iulie, 18 august 1932, pp. 1, 1; Gheorghe I. Brătianu, op. cit., pp. 37-44; Ion Calafeteanu, op. cit., p.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
p. 37; Ioan Scurtu, "Câteva reflecții asupra întrevederii lui Gheorghe I.Brătianu cu Adolf Hitler (16 noiembrie 1936)", în Dosarele Istoriei, 2004, nr.1, p. 26; Jaques de Launay, op. cit., pp. 93, 98; Valeriu Florin Dobrinescu, "1917-1939:Basarabia în raporturile româno-sovietice", în Dosarele Istoriei, 2000, nr. 6, p. 37; Valeriu Florin Dobrinescu, Diplomația României. Nicolae Titulescu și Marea Britanie, Editura Moldova, Iași, 1991, p. 26-27; Ion Calafeteanu, op. cit., p. 229. 787 "Mișcarea", nr. 963, 6 aprilie 1934, pp. 1-2; Gh. Buzatu, op. cit
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
respins toate avansurile în acest sens. Totuși, unele rezultate favorabile a avut toată această zarvă ... în primul rând, a fost repus în drepturile legale de pensie, iar în al doilea rând, a fost solicitat a face parte din comisia comună româno-sovietică de elaborare a "Monografiei geografice a R.P.Române", inclusiv în calitate de traducător, el fiind un bun cunoscător al limbii ruse, dar și în poziția de a asigura respectarea adevărului științific, cunoscându-i-se atitudinea combativă. Acesta a fost, foarte pe scurt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o altă înfățișare. Intrați în orbita sovietică, eram acum aliații lor, frații lor, eram copiii lui Stalin. În paralel cu entuziasmul revoluționar de comandă, fusese impusă românilor învinși o intimitate contra naturii cu dușmanul învingător. A fost epoca marii prietenii româno-sovietice, proclamată și întreținută de organele de propagandă și prin legătura cu organizațiile de masă. ARLUS-ul* lucra din plin. În amintirile sale, Jean Mouton, ultimul director al Institutului Francez, înainte ca acesta să fie închis în 1948, povestește o ședință
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
pușcărie pentru faptul de a fi criticat regimul, și nici măcar în public, ci doar între prieteni. M-am întrebat întotdeauna de ce trupele sovietice au părăsit România în vara anului 1958. Ceva mai înainte, renunțaseră și la faimoasele sovromuri - societăți mixte româno-sovietice care exploatau țara - așa cum, sub Hrușciov, sumele uriașe pe care le cereau ca despăgubiri au scăzut un pic. Cu ocazia plecării trupelor, Gheorghiu-Dej a dat banchetul de care am mai pomenit și - după ce a făcut elogiul URSS-ului, mulțumindu-i
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Nauk, Moscova, 1958, p. 46-64. 97. Julio B. de Quiros Diagnosis of Developmental Language Disorders, Folia Foniatrica, S. Karger-Basel Munchen, Paris, London, New ZorkSydney, 26, 1, 1974, p. 13-32. 98. Krasnogorschi, N.I. Despre fiziologia dezvoltării vorbirii la copii, în Analele româno-sovietice, seria Pediatrie, 1953, 3, p. 37-49. 99. Kussmaul, A. Les troubles de la parole. Edit. Baillieré, Paris, 1884. 100. Kussmaul, A. Die Störungen der Sprache, Leipzig, Verlag, 1887. 101. Lahti, A., Rintala, A., Soivio, A.I. Educational Level of Patients with Cleft
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbea în sat că mulți dintre cei dați dispăruți își duceau viața în stare de robie, ca foști prizonieri de război, prin Siberia. Mă întreb și acum, după peste șase decenii de la terminarea războiului, după patru decenii de "prietenie frățească româno-sovietică", la aproape două decenii de trai liberi de comunism, de căutare a drumului pe care țara și locuitorii ei ar trebui să meargă spre binele real, materializat în cinste, dreptate, adevăr, în primul rând, dacă unchiul meu, pe care Tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
U.R.S.S., guvernul român arată că „se vede silit să primească condițiile de evacuare” (La Conferința de pace de la Paris din 1947, delegația sovietică a pretins că Basarabia și Bucovina de Nord rămân „în componența U.R.S.S.” în baza „acordului româno-sovietic” din 1940!). România pierdea, astfel, un teritoriu de 50.762 kmp cu o populație de 3.900.000 de locuitori. Sub presiunea directă a lui Hitler, România mai cedează Ungariei, la 30 august 1940, partea de nord a Transilvaniei prin
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
La sfârșitul Primului Război Mondial, Lueger i-a cedat strada generalului Berthelot, șeful misiunii militare franceze În România. Venind comuniștii la putere, Berthelot a fost Înlocuit cu Popov, presupusul inventator rus al radioului. Dar și Popov a trebuit să dispară, atunci când relațiile româno-sovietice au intrat Într-o fază mai puțin călduroasă. I s-a spus atunci, neutru și stupid, Strada Nuferilor! După 1989 s-a revenit, evident, la Berthelot. Aproape fiecare stradă bucureșteană are o asemenea poveste — și fiecare generație Îi zice În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
eu, pentru orice misiune în centrala M.A.E. sau la orice ambasadă. Pentru mine, întoarcerea în țară era un prilej de bucurie și de satisfacție, împlinisem cu rezultate remarcabile multiplele implicări personale în cele mai variate domenii de colaborare româno-sovietice, care depășeau cu foarte mult statutul inițial pentru care fusesem trimis de conducerea M.A.E., adică acela de diplomat specializat în problematicele securității europene, ale dezarmării și dezangajării militare, dar folosit de șeful misiunii drept un fel de "joker
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Gorbaciov de câtă abundență alimentară beneficiau bucureștenii. În cele două fabrici, lui Gorbaciov i s-au prezentat fluxurile de producție, cu accente deosebite pe soluțiile novatoare, rezultate în urma cercetărilor științifice indigene. Conform programului, urma un soi de miting al prieteniei româno-sovietice, în spațiul Sălii Congreselor. Aici a apărut marea surpriză, inclusiv pentru mine, când am constatat că, deși mitingul urma să se desfășoare peste câteva ore, oaspetele avea să expună și la reuniunea de la Uzinele "23 August", cu participare limitată, ideile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în România ale lui Mihail Gorbaciov, definind încă de la început scopurile diferite ale vizitatorului, trebuie să recunosc că oaspetele a respectat întocmai obiectivele convenite cu gazdele de fiecare dată. Dacă în 1987 pe prim-plan au fost aspectele relațiilor bilaterale româno-sovietice, în ansamblul lor, cunoașterea concretă a binelui și răului economic și social al societății românești, în 1989, atitudinea liderului de la Kremlin era mult mai fermă, mai directă, atitudine devenită cunoscută și datorită unei bâlbâieli întâmplătoare sau, poate, creată special, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]