73,623 matches
-
Nu revin niciodată atunci când scriu un roman. Octavian CURPAȘ: Ce poeți v-au influențat? Rodica Elena LUPU: Mihai Eminescu, Grigore Vieru și Adrian Păunescu. Octavian CURPAȘ: Ați mai cochetat și cu alte genuri literare? Rodica Elena LUPU: Am scris poezie, romane - „Timpul judecă și plătește”, „Miracolul vieții”, „Mâna destinului”, „Eterna poveste”, „O umbră din trecut”, „Glasul inimii” care a apărut în editia a II-a., cărți de călătorie. Octavian CURPAȘ: Numiți-ne câteva dintre tipăriturile naționale și internaționale în care ați
INTERVIU CU RODICA ELENA LUPU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_rodica_el_octavian_curpas_1338980012.html [Corola-blog/BlogPost/358191_a_359520]
-
ochii minții aproape aievea canalele de irigații ale unei agriculturi bine organizate, dar și războaiele necruțătoare de jaf și cotropire purtate de diferite popoare - apoi războiul troian, campaniile lui Cezar, dialogurile aristocratice ale lui Seneca, auzeam prelegerile strălucite ale oratorul roman Catus. Apoi despre politica de expansiune a lui Alexandru Macedon ori comploturile puse la cale de gruparea care-l susținea pe Augustus Octavianus etc. Toți aceștia erau atât de îndepărtați... dar aproape de timpul meu, cel mai mare împărat era Napoleon
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
limbii pelasgilor, care vorbiseră limba protolatină, ne-au dovedit-o mărturiile poetului latin Ovidiu din „Tristele” și „Ponticele” sale, precum și însemnările istoricului Dio Casius citat de N. Densușianu în „Dacia Preistorică”, pag.1065, din care rezultă că dacii vorbeau cu romanii înainte de cucerire, fără interpreți. Capcane pentru erudiți Tocmai această asemănare între cele două limbi a făcut să pătrundă cu ușurință în limba geto-dacilor atâtea cuvinte latine, însă fără să determine dispariția limbii lor. Numai că asemănarea dintre cele două limbi
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
nedreptățile au revărsat peste albia sufletelor, în epocile de oprimare a adevărului, inclusiv în aceea neagră, perioadă numită comunism, nu de mult depășită, dar neuitată (în care pamfletul aproape dispăruse ori fusese marginalizat, supraviețuind în condițiile unui control bine orchestrat), romanul a găsit o cale prin care revolta ia forme puternice, camuflate în creații care folosesc alegoria, satira, ridiculizarea, antiteza, valorificarea resurselor de limbă, puterea de sugestie a cuvintelor ori cochetarea cu sensurile și semnificațiile acestora. Limbajul, ironia, devin mijloace ale
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]
-
CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > DE LA HAMELN LA BRAȘOV/KRONSTADT ÎN PAȘI DE LEGENDĂ - FRAGMENT DE ROMAN Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel: “DE LA HAMELN LA BRAȘOV/KRONSTADT ÎN PAȘI DE LEGENDĂ“ - fragment de roman Cornelia ajunse în modernul și elegantul campus educațional. Era
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
LA BRAȘOV/KRONSTADT ÎN PAȘI DE LEGENDĂ - FRAGMENT DE ROMAN Autor: Cornelia Păun Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Dr. Cornelia Păun Heinzel: “DE LA HAMELN LA BRAȘOV/KRONSTADT ÎN PAȘI DE LEGENDĂ“ - fragment de roman Cornelia ajunse în modernul și elegantul campus educațional. Era 26 iunie și tocmai începuse vacanța. Înainte de plecarea din țară, dorea însă să treacă neapărat prin Hameln. Orașul, aflat la granița cu Luxemburgul, o atrăgea în mod inexplicabil. Era ca o
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
ceasul de două ori, după care turnul s-a prăbușit, nu a mai apucat să bată și de celelalte 7 ori, să anunțe că e ora nouă”. Referință Bibliografică: DE LA HAMELN LA BRAȘOV/KRONSTADT ÎN PAȘI DE LEGENDĂ - fragment de roman / Cornelia Păun : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cornelia Păun : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
când am eu o întrebare de pus semenilor mei. Deși mulți dintre colegii mei spun: „Am program fix, de la 7 dimineața până la ora 14 scriu”..., mă îndoiesc că ar fi așa. Nu poți scrie la comandă! Dacă ai ideea unui roman, a unei piese de teatru... scrii, rescrii și iar scrii..., dar pentru varianta finală tot Muza trebuie să vină și să îți spună: „Aici nu merge, plec...” sau „Aici trebuie să scrii așa“. Dar și la poezie lucrurile decurg cam
INTERVIU CU POETA VIORELA CODREANU TIRON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_scriu_din_suflet_interviu_cu_poeta_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/349614_a_350943]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Relatare > ROMANUL "PUNCTE DE INFLEXIUNE" - CAP.6 Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Idu, redevenit Diplomatul pentru camarazi, se trezi din propria-i reverie tocmai când Americanul anunța că urmau să apară niște
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
i-l chircise în interior. Tot efortul tău a dus la descătușarea MUGA în puști... -Așa să fie?! căzu pe gânduri Flower-Power, neștiind dacă să accepte explicațiile prietenilor și să renunțe la credința sa în mâna lui Dumnezeu... Referință Bibliografică: ROMANUL PUNCTE DE INFLEXIUNE - CAP.6 / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1436075681.html [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
familie cu patru copii. Citeam adesea pe furiș, atât eu cât și frații mei, de multe ori la lumina lumânării, mai ales că ei luau cărți de la biblioteca școlii și eu prinsesem mare drag de ele. Unele erau din colecția romanului de aventuri, altele erau de dragoste. Dar ne bucuram de alte condiții, de libertate, de curtea mare, în care jucam duminica fotbal cu o minge din cârpă, însă numai după ce greblam și măturam obligatoriu toată curtea și udam florile din
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
văzusem niciodată. O simțeam și o vedeam femeie, așa cum îmi imaginasem de atâtea ori că trebuie să fie cea pe care aș dori să o mângâi, să o sărut și să fac dragoste cu ea, precum citisem eu în unele romane. Nu sărutasem pe gură niciodată o fată și nu mă culcasem până atunci cu o femeie. Departe gândul de așa ceva... Privind-o, am simțit un impuls căruia nu mă simțeam în stare să-i pun stavilă. Mi-am așezat mâna
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
să-mi stăpânesc tremurul mâinii izvorât din emoția ce o trăiam. Era pentru prima oară când îmi plimbam palmele pe trupul dezgolit al unei fete și, fără să vreau, imaginam din nou gesturi din cele citite prin unele pagini de roman ori, poate, eram doar stăpânit de asemenea gânduri. Și pentru că nu am întâmpinat nicio rezistență din partea ei, ceea ce pentru mine a însemnat cea mai reală încurajare, am urmărit instinctiv linia fină a șoldurilor către în jos și i-am mângâiat
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1409419962.html [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]
-
sevă, pentru că rădăcina e aceeași, și cum, la fel ca și în poezie, fluidul acesta creator a strâns în sine toate virtuțile, și ale solului, și ale soarelui și ale întâmplătoarelor accidente ale istoriei. Foiletonism, folclor, nuvelă romantică, nuvelă filosofică, roman social și politic, povestiri în care se reconstituie imaginea societății de altădată, bună dispoziție și umor, paralel cu meditația cea mai gravă și totul altoit pe trunchiul propriei sale biografii - iată tot atâtea aspecte ale prozei literare eminesciene.” (D.P.Perpessicius
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
ca un vin de cotnari lasă-mă să mai ascult privighetoarea nu mă lovi dorule lasă-mă să mai ascult un concert la trei viori nu mă lovi toamnă cu tristețile tale-ancestrale lasă-mă lasă-mi iubirile să zacă-n romane prin biblioteci necitite lasă-mi pădurile înfrunzite nu le mai desfrunzi lasă-mi câmpiile verzi înverzite-înverzite lasă-mi inima să bată frumos ca un ceas nu mă lovi vântule lasă-mi amitirile pe polița casei nu-mi lua hârtiile să
ELEGIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Elegie_ion_ionescu_bucovu_1350677510.html [Corola-blog/BlogPost/346435_a_347764]
-
penteleul/ Cu rime pergamute pe tăiete/ Și-acum se duce-n dalbe piruete/ Ca să-i deschidă cerurile Zeul// Făcut-am Doamne la amici portrete/ Prinzându-le în paișpe versuri Eul/ Fără să le descântec portmoneul// Pâcă Ionescu Vlad Ahoe-Zmeul/ Apostu Roman Preda-Moromete/ Mă iartă, Doamne, vin să-i duc la fete” („AUTO-SONET”/ ÎN PROPRIA MEA MEMORIE/ Paris/ 1995). Dincolo de complicii mei, un nou sonetist bate la ușa performanței estetice a acestui delicat „gen fix” al poeziei. În urmă cu câțiva ani
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
-Dar, Nicole, rămâne de vatră?! Parc-așa se spune, nu? Ai încredere? o chestionă Lixandra. -E prietena mamei, sării eu cu precizarea. Se știu de multă vreme. Erau tinere când s-au văzut întâi, adăugai cu gândul la Râvnita și romanul proiectat care să se cheme Acasă. După ce ieșiserăm în autostradă, reglai viteaza spre goană. Așteptai reacții adverse, dar, nimic. Distinsele deja intraseră în program. Povesteau despre una, despre alta, întreținându-se în convorbiri pe mobil cu echipajul din spate, de parcă
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
un mesaj de sinceră cinstire a sufletului poporului român. Exeget de mare adâncime al profunzimii sufletelor celor Chemați, interpret al sensurilor spirituale ale Neamului, prieten nedespărțit al credinței și adevărului, Călin Kasper, călăuzit de neînfricatul erou-Moș Ilarie, încununează totodată în roman, aura suferinței și a jertfei celor mai aleși Fii ai Națiunii Dacoromâne. Cartea-Amintiri, DE LA INIMĂ SPRE CER este un omagiu adus de cei doi mărturisitori, Vetrei Strămoșești, o cinstire întru slava Neamului și o venerare a Oamenilor Aleși de Dumnezeu
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
geneza spirituală a Aleșilor, peste care s-a pus mirungerea cerească a Ziditorului și ocrotirea Maicii Domnului nostru. Opera-Roman a lui Călin Kasper, deși lipsită de lista bibliografică, autorizează ampla documentare, care pune în lumină realitatea faptelor și personajelor istorice. Romanul în sine, poate face abstracție de bibliografie, dar un roman - istoric se adaugă izvoarelor cercetate. Considerând Destinul Neamului Dacoromân, ales de Dumnezeu ca o „predestinare” a mesianismului ortodox și a vocației hristico-jertfitoare, Călin Kasper își îngăduie să vorbească despre unele
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
cerească a Ziditorului și ocrotirea Maicii Domnului nostru. Opera-Roman a lui Călin Kasper, deși lipsită de lista bibliografică, autorizează ampla documentare, care pune în lumină realitatea faptelor și personajelor istorice. Romanul în sine, poate face abstracție de bibliografie, dar un roman - istoric se adaugă izvoarelor cercetate. Considerând Destinul Neamului Dacoromân, ales de Dumnezeu ca o „predestinare” a mesianismului ortodox și a vocației hristico-jertfitoare, Călin Kasper își îngăduie să vorbească despre unele viziuni ale povestitorului, viziuni fundamentale ale împlinirii Românilor, viziuni ce
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1423573438.html [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
pregătitoare, ca aceea a privirii de pe un trotuar pe celălalt cu viitorul scriitor Mihai Zamfir în cartierul Mântuleasa din capitală, el student și prieten cu Toma, ea liceană. Amintirea aceasta se reverberează în ipostaza pe care ea o depistează în romanele scriitorului, socotit pe autore un “convins citadin”. Prin anii ’90 îl citește în revista „România Literară” și prietenia lor continua până în present. Legătura cu mama rămasă în țară înlesnește și cunoașterea altor redactori de marcă, așa ca Adriana Bittel, căreia
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
dorohoian „Editor”. Cărți publicate: „Grădina mea” (volum de debut), Editura Lumen, Iași, 2009; „Cafea cu zâmbet de rebelă”, Editura Destine, Montreal și Editura Antim Ivireanul, Râmnicu-Valcea, 2011; „Regala", Editura Destine, Montreal, 2012; „Umeri de flori", Editura Artbook, Bacău, 2012; „Blestemații", roman, Editura Editgraph, Buzău, 2012. Colaborează la nenumărate reviste literare precum: „Octogon” (Dorohoi), „Starpress International” (Râmnicu Vâlcea), „Destine Literare˝ (Montreal), „Cetatea lui Bucur” (București), „Oglinda literară” (Focșani), „Tribuna” (Cluj-Napoca), „Plumb” (Bacău), „Armonii culturale” (Adjud), „Observatorul” (Toronto). „Așii români” (Germania), „Tânărul scriitor
POEMELE VISULUI SALVAT de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ana_maria_gibu_poemele_visu_ana_maria_gibu_1374243972.html [Corola-blog/BlogPost/360428_a_361757]
-
Dacia hiperboreană” (Editura „Rosmarin”, ediția a doua, București, 1996), susține ipoteza că anticii, în concepția lor despre zeul Apollo, includeau și ideea de „fiu al lui Dumnezeu”, așa cum rezultă inclusiv din inscripțiile descoperite pe teritoriul țării noastre, aparținând epocii Daciei romane, în care zeul Apollo era numit Bonus Deus Puer (Bunul Dumnezeu Fiul), Bonus puer phosphorus. Izvoarele istorice conduc la concluzia că a existat un cult al lui Apollo în Dacia romană, una din cele trei părți ale provinciei fiind denumită
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
la creștinism. Doresc să amintesc aici, fiind vorba despre creștinarea daco-romanilor, că istoricul Constantin C. Giurescu susține următoarea idee: „Este sigur că au existat creștini în Dacia și înainte de părăsirea ei ... Creștinismul pătrunsese în toate centrele mai importante ale Imperiului roman, între altele și în Peninsula Balcanică. Așadar, nu este deloc exclus ca printre coloniștii aduși de Traian să fi fost și creștini. De asemenea, ei puteau fi și în rândurile trupelor care stătuseră mai înainte în răsărit și care-și
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
să se explice - e semnificativă chiar această nevoie de a se explică - el mărturisește că ideea de a scrie Ultima gară e consecutivă descoperirii într-un anticariat din Neapole a jurnalului lui Valentin Bulgakov, ultimul secretar al lui Tolstoi. „Un roman - scrie Jay Parini - este o călătorie pe mare, explorarea unor ape străine, dar eu am navigat cât am putut de aproape de țărmul evenimentelor reale care au constituit ultimul an al vieții lui Tolstoi.” Oricine a scris câteva române nu poate
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/jay-parini-ultima-gara-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]