3,927 matches
-
nu-i./ Cine și-a pierdut o zi cât o viață/ S-o caute repede. Se înnoptează. Se lasă ceață." Portugalia, Pământul Făgăduinței pierdut cu ani în urmă, este recâștigat cu adevărat în momentul în care Petru, specialist în lingvistică romanică, reușește să restabilească legătura, prin scrisori, cu femeia iubită în tinerețe, studiile continuate la Lisabona grație unei burse fiind doar pretextul pentru a reveni în țara peste a cărei imagine se suprapune obsedant imaginea unei singure ființe. Se configurează o
Fericire portugheză by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7338_a_8663]
-
o viață, în domeniul aromânei. Specialistei de o inteligență și o competență remarcabile, bucurându-se de recunoaștere internațională, îi aparțin volumele Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structural? (1968), Compendiu de dialectologie român? (nord- și sud-dunăreană) (1975); a colaborat la Crestomație romanică (1968) cu capitolul despre Dialectul aromân, la Istoria limbii române (1969), la volumul Dialectologie română (1978) la Lexicon der Romanistischen Linguistik (volumul III, editat de Günter Holtus, Michael Metzeltin și Christian Schmitt, apărut la Max Niemeyer Verlag, Tübingen, 1989) etc.
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
balcanică. Comunicare interculturală în Banat Timișoara română IF 120 350 Germana în context european - Studii interdisciplinare şi multiculturale Timișoara română IF 120 Literatură şi cultură - contexte româneşti, contexte europene Timișoara română IF 120 Studii americane Timișoara română IF 120 Studii romanice: culturale şi lingvistice (latină, franceză, italiană, spaniolă) Timișoara română IF 120 Tendinţe actuale în studiul limbii române Timișoara română IF 120 Teoria şi practica traducerii (engleză și franceză) Timișoara română IF 120 25 Filosofie Consiliere și consultanță filosofică/ Philosophical counselling
ANEXE din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258323]
-
balcanică. Comunicare interculturală în Banat Timișoara română IF 120 350 Germana în context european - Studii interdisciplinare și multiculturale Timișoara română IF 120 Literatură și cultură - contexte românești, contexte europene Timișoara română IF 120 Studii americane Timișoara română IF 120 Studii romanice: culturale și lingvistice (latină, franceză, italiană, spaniolă) Timișoara română IF 120 Tendințe actuale în studiul limbii române Timișoara română IF 120 Teoria și practica traducerii (engleză și franceză) Timișoara română IF 120 25 Filosofie Consiliere și consultanță filosofică/ Philosophical counselling
ANEXE din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267399]
-
balcanică. Comunicare interculturală în Banat Timișoara română IF 120 350 Germana în context european - Studii interdisciplinare și multiculturale Timișoara română IF 120 Literatură și cultură - contexte românești, contexte europene Timișoara română IF 120 Studii americane Timișoara română IF 120 Studii romanice: culturale și lingvistice (latină, franceză, italiană, spaniolă) Timișoara română IF 120 Tendințe actuale în studiul limbii române Timișoara română IF 120 Teoria și practica traducerii (engleză și franceză) Timișoara română IF 120 25 Filosofie Consiliere și consultanță filosofică/ Philosophical counselling
ANEXE din 30 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253850]
-
Limba și literatura sârbă maternă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 13 Limba și literatura cehă maternă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 14 Limba croată maternă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 15 Limba neogreacă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 16 Limbi romanice: limba franceză Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 17 Limbi romanice: spaniolă, italiană Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 18 Limba germană modernă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 19 Limba engleză Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 20 Limba rusă modernă Teoretică Umanist
ORDIN nr. 3.684 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265225]
-
13 Limba și literatura cehă maternă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 14 Limba croată maternă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 15 Limba neogreacă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 16 Limbi romanice: limba franceză Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 17 Limbi romanice: spaniolă, italiană Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 18 Limba germană modernă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 19 Limba engleză Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 20 Limba rusă modernă Teoretică Umanist Filologie Științe sociale 21 Limbi clasice: greaca veche, latină Teoretică
ORDIN nr. 3.684 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265225]
-
de principii, așa că e sigur că nu va accepta nici propunerea inspectorilor din Ministerul Educației. Ortografia franceză este una din cele mai conservatoare, în primul rând din cauza caracterului ei esențial etimologic. Ortografia română ori aceea italiană, ca să rămânem la limbi romanice, sunt, ele, în foarte mare măsură, fonetice: unui sunet îi corespunde o literă. Opoziția față de orice schimbare are, în cazul ortografiei franceze, justificarea că trebuie păstrat aspectul „grafic” al limbii ca o mărturie a originii și evoluției cuvintelor. Dicționarele folosesc
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4923_a_6248]
-
discutând problemele de bază ale lexicografiei. Sala are cunoștință de lexicul multor limbi, publicând cu decenii în urmă, în română și în franceză, o „mică enciclopedie” a limbilor lumii, ca și alte două cuprinzând descrierea limbilor Europei sau a celor romanice. Vastul repertoriu de preocupări l-a ajutat în tratarea problematicii vocabularului românesc, greu analizabil în afara comparației cu vocabularul celorlalte limbi. Cred că, în momentul de față, nimeni nu stăpânește mai bine domeniul absolut fascinant al originii și evoluției cuvintelor în raport cu
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
pus în circulație, prin mass-media, termenul arab burqa. Cuvântul apare mai ales în această ortografie, dar și în forma burka (preferată în germană și în spaniolă); se mai înregistrează, sporadic, și scrierea bourka(în franceză), burca (în portugheză) etc. Limbile romanice nu au adaptat substantivul în mod unitar din punct de vedere morfologic: articolele cu aceeași temă din Wikipedia și paginile ziarelor arată că în franceză se preferă femininul (la burqa), dar circulă și o variantă masculină, în vreme ce italiana și spaniola
Burqa by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6261_a_7586]
-
desen pe care a notat un colind destul de atipic: când Dumnezeu s-a născut/și pământul l-a făcut... Nașterea Domnului sub speța unei asemenea omologii își poate însă proba legitimări de ordin lingvistic. Limba română e singura dintre limbile romanice, în care Crăciunul vine de la creatio, în timp ce prin alte părți vine de la nativitas cu sensuri mai restrânse. Firea neconstrânsă a limbii ne oferă deci sensul acesta de creativitate, care este a cosmosului, nu numai a omului, și care este de
CONSTANTIN FLONDOR - T r i p t i c by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/6030_a_7355]
-
în 1956, după reîncadrarea profesorului în Universitate și alegerea în Academia „RPR", a fost evident că nici asemenea reabilitări nu l-au scutit de neplăceri. În 1955-1956 se pregătea, de către Academie, participarea României la Congresul internațional de lingvistică și filologie romanică ce urma a se ține la Florența, în aprilie 1956. Lingvistica românească era reprezentată, în primul rînd, de către cei trei academicieni, Iorgu Iordan, Al. Rosetti și Tudor Vianu. Indicația pe care o primise profesorul Iorgu Iordan, conducătorul „delegației", obliga pe
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
al lui Roller (ceea ce ar putea astăzi să ne mire). Am plecat deci la Florența fără ca unui specialist recunoscut în problemele limbii literare și ale stilisticii să i se îngăduie a reprezenta România într-un congres internațional dedicat limbilor literare romanice. Cu toate acestea — scrie Ion Vianu (p. 367-368), în toamna aceluiași an, tatăl său a fost în India (dacă nu mă înșel, într-o „delegație" academică din care făcea parte și Geo Bogza). Dacă datarea călătoriei este exactă, ar rezulta
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
este turbina eoliană", iar un manual de fizică din 1956 (Al. Cișman, Fizica generală, I) arăta că „turbinele eoliene sunt foarte răspândite în Europa apuseană". Între timp, turbinele au ajuns și la noi, iar terminologia tehnică a rămas în domeniul romanic: în franceză, referirile curente sunt la énergie éolienne, în spaniolă la energia eòlica (în italiană - energia eolica), în vreme ce engleza are windpower și wind energy, germana Windenergie etc.; la stabilizarea terminologică au contribuit, probabil, și căile de pătrundere a investițiilor străine
Eoliene by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6153_a_7478]
-
unei personalități multilaterale, de o cultură enciclopedică, cu un orizont de idei cu-adevărat european. Unele din lucrările editate aici, în special cele lingvistice, dovedesc și modernitatea gândirii științifice a cărturarului. Budai-Deleanu este primul lingvist român care afirmă proveniența limbilor romanice din latina vulgară, nu din cea cultă, ca și primul care afirmă explicit conștiința existenței, pe lângă variile graiuri ale limbii noastre, și a unei norme literare unitare, care rămânea încă de formalizat, de către lingviști și scriitori. Recuperarea acestor texte și
Ion Budai-Deleanu, într-o nouă ediție critică (I) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5168_a_6493]
-
ci chiar întâmplările și realitatea poetică”. S-a spus vreodată mai frumos un adevăr atât de simplu? Riguros ca un neamț, Maiorescu precizează că e vorba de latina lui Cicero, nu de aceea târzie, care se va dizolva în limbile romanice, pierzându-ș i dreptul de a fi considerată un model, plină de barbarisme lexicale și de excepții gramaticale. Convingerea ultimă a lui Maiorescu este că școlarii din gimnaziu trebuie să dobândească „urechea latină”, cum o numesc dascălii din Occident, „un lucru
„Pentru ce limba latină…“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5177_a_6502]
-
la Tele7. Că avea săracu' nevoie. Și i-au dat patru camere la Piata Albă Iulia. Bine că nu i-au dat în Mihăileanu că rămânea celălalt milog pe care il pupă în cur Petreanu fără sălaș. Toți deontologii din Romanica sunt niște pomanagii la stat. Plini de principii și de metri patrati din avutul obștesc".
Mircea Badea, atac la Vlad Petreanu: "… milogi ca tine și ca Băsescu" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/51299_a_52624]
-
dreptate Eugen Simion în studiul introductiv - cu Descriptio Moldaviae, al lui Dimitrie Cantemir, cât și ideile fundamentale pe care se bazează concepțiile sale lingvistice și istorice. De pildă, Budai-Deleanu este primul lingvist român care amendează teoria clasică, potrivit căreia limbile romanice descind din latina cultă, arătând că, în procesul romanizării, populațiile autohtone nu au intrat în contact nemijlocit cu latina lui Cicero, ci cu cea populară, vorbită de coloniști. Astfel încât atitudinea sa față de latinismul intransigent, dominant la Blaj, nu poate fi
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
E greu de crezut că ea ar fi altceva decât o transpunere neinspirată, o traducere a unui enunț conținând verbele compter (din franceză), contare (din italiană) sau chiar count (din engleză), care au în primul rând sensul „a număra”. Verbele romanice chiar stau la originea termenului modern a conta, dar din mulțimea sensurilor lor de origine au fost preluate în română doar câteva valori derivate și abstracte: „(1) a se încrede în cineva, a se bizui pe cineva sau pe ceva
„Nu contează pauzele...“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5203_a_6528]
-
Noul dicționar universal (NDU, 2006), probabil cel mai atent la uzul cult actual, în care a emfatiza este inclus, cu explicația: „a exagera (importanța, cantitatea), aducând insistent în atenție”. Prezența în cel puțin un dicționar, uzul mai consecvent și paralele romanice mi se par argumente suficiente pentru a recomanda forma a emfatiza, în ciuda concurenței pe care i-o face, cu sprijinul transpunerii rapide din engleză, a emfaza.
Emfatizare - emfazare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6562_a_7887]
-
neutru și sticlos, cu o umoare placidă de bufniță privind în gol. Nu mă îndoiesc că, judecate în miezul lor vital, amintirile lui Alexandru Niculescu trebuie să fi fost de o concretețe intensă și molipsitor de bogată. Specializat în lingvistica romanică și în studiul comparatist al limbilor romanice, Alexandru Niculescu a avut șansa de a-și petrece mulți ani în universitățile din Occident: Berlinul de Est (1954-1955), Viena (19631965), Padova (1965-1971), Sorbona (1980-1983), Udine (1986-2002), lingvistul adunînd un material memorialistic de
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
de bufniță privind în gol. Nu mă îndoiesc că, judecate în miezul lor vital, amintirile lui Alexandru Niculescu trebuie să fi fost de o concretețe intensă și molipsitor de bogată. Specializat în lingvistica romanică și în studiul comparatist al limbilor romanice, Alexandru Niculescu a avut șansa de a-și petrece mulți ani în universitățile din Occident: Berlinul de Est (1954-1955), Viena (19631965), Padova (1965-1971), Sorbona (1980-1983), Udine (1986-2002), lingvistul adunînd un material memorialistic de o luxurianță care, cantitativ vorbind, putea singură
Memorii albinoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6433_a_7758]
-
o victorie permanentă a tridimensionalului. Cum tot în același registru poate fi așezat și interesul artistei pentru o altă etapă majoră din experiența artistică și spirituală a Europei, și anume goticul. Așa cum George Apostu este singurul nostru sculptor de factură romanică, un constructor și un vizionar al formelor grele, abia desprinse din amorf, Doina Lie este singurul nostru sculptor gotic, cel puțin printr-o secvență bine definită a operei ei. Deși, în lucrările din această categorie, se întîlnesc deopotrivă elemente postbizantine
Doina Lie, schiță de portret (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/6440_a_7765]
-
Care este cuvântul preferat în limba română? Din rațiuni de coerență a discursului, am lăsat grupate răspunsurile fiecărui traducător, prezentând separat numai răspunsul la ultima întrebare. (M.V.) Mariano Martín Rodríguez este traducător la Comisia Europeană, a urmat studii de filologie romanică la Universitatea Complutense din Madrid, cu un doctorat dedicat Teatrului în limbile romanice străine la Madrid (1918-1936). A fost visiting translator la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în afară de traducerile din literatura română, a publicat numeroase studii de literatură comparată și
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]
-
am lăsat grupate răspunsurile fiecărui traducător, prezentând separat numai răspunsul la ultima întrebare. (M.V.) Mariano Martín Rodríguez este traducător la Comisia Europeană, a urmat studii de filologie romanică la Universitatea Complutense din Madrid, cu un doctorat dedicat Teatrului în limbile romanice străine la Madrid (1918-1936). A fost visiting translator la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în afară de traducerile din literatura română, a publicat numeroase studii de literatură comparată și română în volume și reviste din Spania, România, Statele Unite și din alte țări
Cine ne sunt traducătorii? by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/4757_a_6082]