1,087 matches
-
000 de membri (14,8% din populație), în principal etnici estoni. 143.000 sunt creștini ortodocși, în principal din rândurile minorității ruse. Conform recensământului din 2000, în țară trăiau circa 152.000 de luterani, 143.000 ortodocși, 5.000 de romano-catolici, 4.268 martori ai lui Iehova, și 1.000 de adepți ai taaraismului sau Maausk. Comunitatea evreiască are o populație estimată la circa 1.900 de persoane. Circa 68.000 de oameni se consideră atei. Țara a fost creștinată de către
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,94%). Pentru 9,83% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,42%), cu o minoritate de romano-catolici (2,98%). Pentru 10,09% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform estimărilor Institutului Național de Statistică (INS), populația stabilă a municipiului Iași ar fi fost, la 1 ianuarie 2013, de 321.606 locuitori, ceea ce ar însemna o creștere
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
minorități sunt cele de maghiari (11,73%), ucraineni (1,99%) și romi (1,3%). Pentru 8,65% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,49%), dar există și minorități de romano-catolici (10,99%), greco-catolici (5,23%), reformați (3,05%) și martori ai lui Iehova (2,2%). Pentru 9,38% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului din 1930 orașul avea 27.270 de locuitori, dintre care 10.526 (38
Sighetu Marmației () [Corola-website/Science/296975_a_298304]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,08%), cu o minoritate de romi (1,48%). Pentru 7,21% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,45%), cu o minoritate de romano-catolici (2,39%). Pentru 7,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Prima atestare documentara a numelui orașului datează din 8 aprilie 1419, când apare înscrisă că denumirea unei moșii într-un hrisov de danie din timpul lui Alexandru cel
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,33%), cu o minoritate de romi (3,05%). Pentru 8,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (80,23%), cu o minoritate de romano-catolici (10,48%). Pentru 7,95% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Primele mențiuni le găsim în Letopisețul Novgorodului, datat în jurul anului 1387 si in cronica lui Nestor. Primul document intern este un hrisov de danie din 30 martie 1392
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
maghiari (26,7%), 969 germani (12,4%), 388 evrei (4,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a. Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
82,79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,7%) și romi (3,3%). Pentru 6,7% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,75%), dar există și minorități de romano-catolici (5,34%), reformați (4,09%), penticostali (2,58%), greco-catolici (1,45%) și baptiști (1,37%). Pentru 6,85% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Lupeni () [Corola-website/Science/296989_a_298318]
-
anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,95%). Pentru 8,51% din populație, apartenența etnică ea de evrei și alții . Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,91%), cu o minoritate de romano-catolici (17,2%). Pentru 8,54% din populație,evrei și alți . Localitatea Huși este atestata documentar la sfârșitul secolului al XV-lea, mai precis la 1494, într-un document care amintește drumul „ce merge de la Vaslui la Huși”. Un alt document
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
de maghiari (6,82%), romi (2,3%), germani (1,85%) și ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,66%), dar există și minorități de romano-catolici (7,62%), penticostali (3,64%), reformați (3,03%), baptiști (2,5%) și greco-catolici (1,83%). Pentru 8,63% din populație nu este cunoscută apartenența confesionala. La recensământul din 2002 Lugojul avea o populație de 44.570 locuitori (82,9% români
Lugoj () [Corola-website/Science/296972_a_298301]
-
88,2%). Principalele minorități sunt cele de romi (2,57%) și maghiari (1,27%). Pentru 7,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,55%), dar există și minorități de romano-catolici (1,58%) și penticostali (1,18%). Pentru 7,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Datorită poziției geografice, orașul Zărnești are mari posibilități de dezvoltare în domeniul turistic, în special cel montan. Baza turistică a orașului nu este una
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
50.416 locuitori), 206 locuitori maghiari, 545 locuitori țigani, 24 locuitori germani, 50 locuitori greci, 14 locuitori ceangăi, 6 locuitori evrei etc. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (79,88% - 45.291 locuitori), cu o minoritate de romano-catolici (9,45% - 5.354 locuitori), 239 locuitori penticostali, 199 locuitori adventiști de Ziua a Șaptea, 57 locuitori reformați, 18 locuitori atei, 5 locuitori mozaici etc. Neoliticul și Aneoliticul (5500 - 2700 / 2500 î.Hr.): Deasupra cartierului Malu al orașului Onești, pe malul
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,69%), cu o minoritate de romi (3,38%). Pentru 6,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (85,2%), dar există și minorități de romano-catolici (4,6%) și penticostali (1,47%). Pentru 6,71% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Zona orașului Comănești a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămășițe din această perioadă au fost găsite în satul aparținător Vermești. Numele orașului vine
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,98%), cu o minoritate de romi (5,09%). Pentru 5,65% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,04%), dar există și minorități de romano-catolici (4,87%) și penticostali (1,5%). Pentru 5,7% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1467, iar în lucrarea Descriptio Moldaviae, savantul umanist Dimitrie Cantemir menționează satul Moinești în preajma Tazlăului Sărat
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,29%), cu o minoritate de romi (8,68%). Pentru 9,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,11%), cu o minoritate de romano-catolici (1,28%). Pentru 9,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Prima atestare documentară datează din 1438, fiind consemnată așezarea cu numele de "Bodești". La 14 aprilie 1457, în localitatea "Orbic" (azi cartier al orașului), Ștefan cel Mare, înaintând
Buhuși () [Corola-website/Science/297006_a_298335]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,26%), cu o minoritate de maghiari (1,29%). Pentru 6,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,32%), cu o minoritate de romano-catolici (3,24%). Pentru 6,81% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Localitatea Borșa a fost declarată - în contextul dezvoltării economice, oraș în anul 1968. Astăzi orașul este condus de primarul Timiș Ion Sorin, reales în 05.06.2016 din partea
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
desființate). În 1779 se construiește școala normală în oraș, cu două clase. Clădirea școlii a fost incendiată în 1887. Clădirea actuală a fost construită în anul 1889. După 1948 și această școală romano-catolică a fost naționalizată. Clădirea a fost retrocedată Romano-catolicilor. În prezent, în clădire nu functionează nimic. "Monumentul Ostașului Român". Amplasat în centrul municipiului,monumentul este opera sculptorului Vida Gheza și a arhitectului Anton Dâmboianu. Inaugurat în anul 1964,în prezența ministrului Forțelor Armate de atunci,Leontin Sălăjan. Complexul monumental
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
din cauza poziției geografice și a faptului că au stăpânit-o într-o succesiune permanentă, când regii Ungariei, când voivozii din Muntenia. La fel era și cu cele trei biserici medievale existente, care, odată cu schimbarea stăpânilor, își schimbau închinarea confesională devenind romano-catolice sau ortodoxe în funcție de momentul respectiv. În 1301 este pomenit ban de Severin Teodor Voitici, care, împreună cu fiul său Ioan, profitând de stingerea dinastiei arpadiene, cu ajutorul despotului de Vidin, Mihail Șișman, refuză autoritatea noului suveran Carol Robert de Anjou. Până în 1330
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
68,49%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (22,11%) și romi (3,64%). Pentru 5,62% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,51%), dar există și minorități de romano-catolici (19,2%), reformați (3,91%) și penticostali (1,31%). Pentru 5,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principala ramură economică a municipiului este industria de exploatare și prelucrare a lemnului (fabrici de mobilă, cherestea, PAL). Este dezvoltată și
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
minorități sunt cele de maghiari (4,87%), sârbi (1,52%) și germani (1,31%). Pentru 8,98% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,99%), dar există și minorități de romano-catolici (7,11%), penticostali (2,05%), reformați (1,3%), baptiști (1,23%) și greco-catolici (1,15%). Pentru 9,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Datorită tradiției multietnice și multiconfesionale, Timișoara este un oraș cu una dintre cele mai diversificate
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
români (86,91%). Principalele minorități sunt cele de cehi (1,27%) și romi (1,09%). Pentru 8,4% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,57%), cu o minoritate de romano-catolici (4,88%). Pentru 8,62% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Orșova () [Corola-website/Science/297034_a_298363]
-
în programul Adunării de la Blaj. Dieta Transilvaniei () a fost organul constituțional și politic pre-parlamentar al Principatului Transilvania, creat în secolul al XVI-lea și format din reprezentanții stărilor celor trei națiuni privilegiate (maghiarii, sașii și secuii) și ai religiilor recepte (romano-catolică, evanghelic-lutherană, reformată și, mai târziu, cea unitariană). Dietele ardelenești au fost ținute în mai multe localități, de cele mai multe ori în orașe sau târguri situate în zona centrală a Transilvaniei, pe lângă cele mai importante drumuri, în centre demografice și economice importante
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
în epoca de formare a noului stat și în intervalul de criză politică 1658-1661. În prezența principelui Ioan Sigismund Zápolya, la 6 ianuarie 1571 dieta de la Târgu Mureș a hotărât adoptarea libertății conștiinței religioase în Transilvania a celor patru confesiuni: romano-catolic, reformat, evanghelic și unitarian. Neincluderea ortodocșilor care formau majoritatea populației din Transilvania a constituit o discriminare care a dus la creșterea tensiunilor sociale. Această discriminare avea să fie la rang de dietă În urma reformei adminstrative din 1876 scaunele secuiești și
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
educarea și ajutarea săracilor în oraș. În 1971 biserica a fost demolată, odată cu începerea lucrărilor la clădirea Teatrului Național. Din mănăstirea franciscanilor din Centru a fost păstrată numai turnul baroc sub care se află intrarea în cavoul călugărilor. În prezent romano-catolicii dețin șapte biserici, Centrul Deus Providebit, clădiriile Colegiului Național Unirea și Liceului de Artă, alte centre sociale. Prima biserică a ortodocșilor din Târgu Mureș a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în anul 1793. Construită pe terenul cumpărat
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
102 sunt români, alături de care locuiesc 112 romi, 34 evrei, 12 germani și 119 alte naționalități. După religie, 21.811 (97,4%) sunt ortodocși, 116 sunt ortodocși de stil vechi, 66 adepți ai religiei creștine dupa evanghelie, 26 adventiști, 82 romano-catolici, 40 adepți ai cultului mozaic, 22 martori ai lui Iehova, 9 penticostali, 187 alte religii. Din punct de vedere al vestigiilor arheologice, în arealul orașului Tîrgu Neamț a existat una din cele mai vechi așezări locuite din zona Moldovei, ele
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,96%), cu o minoritate de romi (7,68%). Pentru 6,16% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,01%), dar există și minorități de romano-catolici (10,45%) și penticostali (5,95%). Pentru 6,21% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În regiune au avut loc în 1434 lupte între Iliaș Vodă, susținut de poloni, și fratele său Ștefan al II-lea, din care al
Dărmănești () [Corola-website/Science/297039_a_298368]