12,281 matches
-
junkie, un om serios căzut, aproape un an, în patima jocurilor pe computer. Întâmplător sau nu, Eminescu și pixelii se întâlnesc în titlul acestui volum, atât de reprezentativ pentru structura oximoronică a scriitorului "optzecist". Mircea Cărtărescu este un spirit fundamental romantic, obligat la ajustări și travestiuri de epoca postmodernă pe care tinde a o exprima. Imaginația puternică, parcă nesecată, deschide poezia și proza sa către toate azimuturile, copleșindu-l pe cititor cu lumi ireale de o concretețe tulburătoare. Dacă adăugăm fantezia
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
erou simplu, naiv, care vrea binele oamenilor, dar care plătește scump pentru faptele sale bune. în anii '60, revista franceză "Express" a publicat o scurtă biografie "prealabilă" a lui Evtușenko. îmi amintesc că apărea acolo, pentru public, ca un tânăr romantic, care supăra pe toată lumea. După mai mulți ani și-a scris o autobiografie de om ofensat. Evtușenko scria că în Rusia poetul e mai mult decât poet. Nu e o declarație, ci o autodefinire, pe care a dezvoltat-o în
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
obligă pe Pamfil să fugă de autorități: "Fugi ș...ț, de n-ai poftă să intri în criminal! Fugi peste graniță!". O farsă similară se produce și la al doilea duel din piesă, cel cu săbii.12 Nimic din spiritul romantic al duelului din prima jumătate a secolului al XIX-lea, pe care îl practica de pildă Pușkin, cu care tînărul Negruzzi se împrietenise la Chișinău în anii 1822-1823. Costache Negruzzi prozator Pistolul apare și într-o nuvelă a lui Costache
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
sfîrșitului lumii. În această atmosferă "de pierzanie", au apărut amorurile nepermise, infidelitățile erotice, izbucnirile de gelozie și, inevitabil, duelurile. Pentru boierii români, Chișinăul de la începutul anilor 1820 a fost o veritabilă școală a duelului. Unul dintre "maeștri" a fost poetul romantic A.S. Pușkin, care - în perioada 1820-1823 - a fost exilat de țar la Chișinău. Un oraș pe care Pușkin îl numea "Sodomul-Chișinău". A.S. Pușkin și boerii români În decurs de numai cîțiva ani, Pușkin a fost implicat într-un număr impresionant
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
noastră, aceasta e forma cea mai veche, căci toți diariștii autohtoni de la Milescu se trag. Interesant este că, o dată cu trecerea timpului, se observă o vizibilă culturalizare a formei. Pe la 1930, Eliade mai putea să descopere fascinat, aidoma călătorilor din secolul romantic (Golescu, Alecsandri, Filimon & Co.), mirajul unei culturi străine. Nu și autorii contemporani: mai ales în a doua jumătate a secolului (la Eugen Simion sau Gabriela Melinescu, de pildă), obiectul jurnalului de călătorie încetează să mai fie confruntarea dintre culturi, ci
Alisa în țara literaturii by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11757_a_13082]
-
special, Romantismul s-au întemeiat pe un tip de substanță asociativă, rezultată din armonia plămînilor și a bronhiilor la nivelul cărora s-a situat aura muzicii culte, dar și din simultaneitatea diversității ca principiu metabolic înlănțuitor. Respirația artei sonore savante romantice, de pildă,este o îmbinare de idei și combinații exaltate de sentimente, ca niște unelte periculoase și îndrăznețe, greu de pus în ordine și de strunit. Dacă în Clasicism spiritul era o coardă ce nu vibra decît la unison și
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
cel mai vital dintre poeții grupării de care ne ocupăm, în sensul nu numai al unei erupții discursive de mare energie, dar și în cel al ștergerii aparente a granițelor dintre imaginar și real (pe urmele mai îndepărtate ale idealiștilor romantici germani), ca efect al acestei dezlănțuiri "totale". Visînd (violent) cu ochii deschiși, poetul încearcă a transfera realului mirajele sale precum acei pictori ca Dali sau Magritte care îmbinau perspectiva suprarealistă cu o minuție tehnică realistă: "mi-e foame ronțăi arbori
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
se aud pe fondul unor îngînări din Novalis, cel "beat de el însuși", care știe că drumul tainic al poeziei duce "înăuntru", spre suflet, sau alături de categoricul divorț de sine rimbauldian "Je est un autre". Clasicismul se termină în franjurile romantice ale unui "dat nativ" (Philippide crede că romantic te naști, iar clasic devii prin cultură), în timp ce suprarealismul ŕ la Magritte, cu stranii colaje vizuale executate cu precizie impersonală, se amestecă, prin variația laturii formale, cu "imnele" de transfigurată elevație ale
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
cel "beat de el însuși", care știe că drumul tainic al poeziei duce "înăuntru", spre suflet, sau alături de categoricul divorț de sine rimbauldian "Je est un autre". Clasicismul se termină în franjurile romantice ale unui "dat nativ" (Philippide crede că romantic te naști, iar clasic devii prin cultură), în timp ce suprarealismul ŕ la Magritte, cu stranii colaje vizuale executate cu precizie impersonală, se amestecă, prin variația laturii formale, cu "imnele" de transfigurată elevație ale lui Hölderlin. Sufletul este un palimpsest: "Șterg scrisul
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
existența la tiparul primordial stabilit de Creatorul universului. în consecință, depășind dinamica proceselor vieții și policroma diversitate a înfățișărilor ei, se cade luat în seamă un arhetip peren, o structură derivată din Logosul dintîi. E o reacție la sfîșierile sufletului romantic și la angoasa modernă, o nostalgie domptată a originilor ce adoptă cu naturalețe solemnitatea metrului și rigoarea rimei ca un antidot geometrizant al dezagregării. într-un registru înrudit cu cele ale lui Ion Pillat și Ștefan Aug. Doinaș, poetul se
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
Pavel Șușară Între Prometeu și Esop Sub o aparență blajină și greoaie, de erou pozitiv dintr-un epos la care se lucrează, după scenariile asiatice, vreme de nenumărate generații, Vladimir Șetran dezvăluie (Palatul Brâncovenesc din Mogoșoaia) un temperament de stihie romantică și o concizie piezișă de moralist esopic. Privind lumea aproape insesizabil, cu ochiul pe jumătate închis în spatele unor sprîncene crescute în sălbăticie, el vede mai degrabă energii decît forme și citește, în structurile constituite, momentul primordial al marilor combustii. Cu
Instantanee by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12859_a_14184]
-
în structură, în dramaturgie, în montarea scenică, în armonia tonală a romantismului cu bătaie directă spre atonalism, au decurs din acele ambiții. Ca tipologie componistică, Wagner se înscrie pe linia beethoveniană, este ultimul mare "super-erou" al istoriei muzicii, în accepțiune romantică. În secolul 20 s-a tins treptat spre demitizare, spre obiectivarea unor figuri mari de compozitori (inclusiv Beethoven sau Wagner), în fine spre deconstruirea miturilor respective. Stockhausen a fost unul din cei care au pus umărul la noua percepție asupra
O sută de ani între o Tetralogie și o Heptalogie by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12860_a_14185]
-
se întîlnesc Jack Nicholson și Diane Keaton. În orice ar juca (și, prin forța împrejurărilor, se întîmplă să joace și în semi-prostioare), farmecul lor e o garanție că... ceva, ceva, tot o să iasă (sau o ieși). A ieșit o comedie romantică (mai mult sau mai puțin, dar orișicît) pe tema zadarnicelor chinuri ale dragostei la vîrsta a treia, o “confecție” hollywoodiană de consum (dar un consum inteligent), în care sărăcia unui scenariu de serie e compensată de bogăția unor actori fără
O femeie de iubit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12935_a_14260]
-
se știe plăsmuirea propriului destin. Copiii noștri sînt fantasmele descendenței noastre. Iar fiul, cum atît de minunat a spus Wordsworth, este tatăl bărbatului. Surorile lui l-au însoțit pe Carlos și dincolo de moarte. Natasha a scris despre el: “Carlos era romantic și cred că pentru lumea și pentru mintea lui, mai curate ca multe altele, moartea sa a fost mai frumoasă decît două luni petrecute în spital. Prinț străin, nu era nimeni să nu te iubească!”. Iar Cecilia, care a fost
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
e un acoperiș lunecos, mîna atinge/ clapele pianului pentru a lăsa o priveliște/ cu fluturi dezbrăcînd florile de miros.(...) Poesia e un acoperiș lunecos, timpul/ detună-n oglinzi imaginea fără contur/ a iluziei - poesia rămîne” (Poesia). Sau e asimilată nopții romantice, acelei viziuni „în stare naturală” care e suficient de intensă pentru a asimila biblioteca, pentru a o consubstanția cosmosului: „Această liniște e noaptea;/ ochii mei căutînd tobele în care/ lovesc stelele cu razele lor. Deschid biblioteca/ și-n mirosul de
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
o „societate secretă de indivizi cu înclinații de bestialitate” („senzuală”, în cazul eroului dostoievskian, a „puterii”, la corifeii bolșevismului.) Paralela nu se oprește aici. Comunismul a avut un prestigiu straniu, o capacitate de seducție ce transcende obișnuitul. Fascinația de tip romantic și mortuar, iraționalismul aderării la o sectă, de sinucigași și ucigași în același timp, explică vitalitatea acestei doctrine care continuă să tulbure mințile multor indivizi chiar și în ziua de azi. „Natura conspirațională” și „revoluționarismul militant” al comuniștilor din România
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
de sinucigași și ucigași în același timp, explică vitalitatea acestei doctrine care continuă să tulbure mințile multor indivizi chiar și în ziua de azi. „Natura conspirațională” și „revoluționarismul militant” al comuniștilor din România nu sunt, însă, tocmai elemente de recuzită romantică. Dincolo de ideile profesate, comunismul a fost o luptă bestială pentru putere, și nimic mai mult. Nu generozitate și avânt spiritual umanist găsim la protagoniștii experimentului comunist, ci lăcomie, ură, fanatism, schizofrenie și-o imensă rapacitate. Aceste caracteristici s-au manifestat
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
idolatriza, în felul lui). “Machismul” teuton este de cu totul altă natură decît cel meridional și poate de aceea și armele la care Sombart recurge pentru a străpunge armura acestuia provin din arsenalul “curtoaziei” al “savoir vivre”-ului de sorginte romantică, în care femeia protejată de brutalitățile lumii creează o ambianță reconfortantă impunînd celor din jur regulamentul de funcționare al saloanelor - un adevărat spațiu “matricial” a cărui teorie este dezvoltată ad hoc de mai multe ori în cuprinsul cărții. Al doilea
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
excelenta carte a lui Stephen Koch, Sfîrșitul inocenței. Mircea Iorgulescu dovedește că implicarea lui Panait Istrati în mișcarea socialistă a depășit nivelul a ceea ce îndeobște se numește un compagnon de route. Viitorul scriitor avea o reală vocație politică, iar climatul romantic, idealist, generos, al anilor de început ai socialismului, a constituit pentru el o tentație irezistibilă. Scrie Mircea Iorgulescu: „Nu erau numeroși; nici n-ar fi fost însă nevoie; era chiar mai bine, cu atît mai bine; întotdeauna cei aleși sînt
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
în perioada de cochetărie a lui Istrati cu socialismul (prietenia lui cu Cristian Racovski, Ștefan Gheorghiu, I.C. Frimu ș.a. demonstrează fără putință de tăgadă că a fost mai mult decît cochetărie) și legionarismul, ambele mișcări se aflau în faza lor romantică, idealistă. În momentul în care a intrat în contact cu realitatea dură a regimului sovietic, Istrati a rupt-o cu socialismul și, probabil, celebra sa deviză, „je ne marche pas” s-ar fi făcut auzită și în relația cu legionarii
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
Georgeta Drăghici Poeme școlite avangardist și postmodern, Elegiile în ofensivă (Ed. “Vinea”, București, 2003) semnate de Ion Pop, păstrează, netulburată, viziunea cosmicizantă a romanticilor și neoromanticilor. Paradox ? Voință integratoare ?! Chiar dacă numite Elegiile în ofensivă, ofensive probabil că pot fi numai fiindcă au fost scrise cu îndrăzneala de a mai fi poet elegiac, cînd elegia s-a stins demult, cînd propensiunile către o asemenea stare
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
sunt legate și de expedițiile de mai tarziu ale unui alt militar de geniu, Napoleon. Recanati, Însă, avea să se impună Întregii lumi prin geniul artei: aici s-a născut, la 29 iunie 1798, Giacomo Leopardi, cel mai mare poet romantic italian și unul dintre marii romantici europeni. Descindere În fabuloasă lume leopardiană Recanati, oraș aflat sub protecția UNESCO, sub titulatura Citta de la Poesia, respira astăzi prin versurile lui Leopardi și este animat de semnificative gesturi de recunoștință față de marele poet
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
mai tarziu ale unui alt militar de geniu, Napoleon. Recanati, Însă, avea să se impună Întregii lumi prin geniul artei: aici s-a născut, la 29 iunie 1798, Giacomo Leopardi, cel mai mare poet romantic italian și unul dintre marii romantici europeni. Descindere În fabuloasă lume leopardiană Recanati, oraș aflat sub protecția UNESCO, sub titulatura Citta de la Poesia, respira astăzi prin versurile lui Leopardi și este animat de semnificative gesturi de recunoștință față de marele poet. Ele pornesc din chiar inima cetății
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Catrinoiu) și „Bună Vestire” (director, pr. Nicolae State-Burlusi) bibliotecă din Recanati dispune de peste două sute cincizeci de cărți În limba română, care i-au fost donate. Doi poeți Înrudiți: Eminescu și Leopardi O semnificativă similitudine există Între acești doi mari poeți romantici: Mihai Eminescu și Giacomo Leopardi. Atât În planul vieții (mai mult sau mai putin personală), cât și În cel al creației. Amândoi vin din familii numeroase; amândoi au fost măcinați de boală; amândoi au trăit În lumi ostile, care nu
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o interpretare proprie a poeziei „La feuille”, a francezului J.V. Arnault („Pe unde-mi zbori, departe/ de creangă ta, sârmana / firava frunză? Vântul / m-a smuls
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]