335 matches
-
servi de fel de fel de pretexte, mai mult ori mai puțin de crezut. Ba locuitorii acestor orașe se împotrivesc hotărâtor de a fi încorporați cu regatul româno-bulgar de vreme ce totdeauna a făcut parte din Romania și se simt a fi romei adevărați, ceea ce nu-i decât drept și echitabil; ba împăratul crede că e mai practic de-a se astepta un rod al noii perechi căsătorite, pentru că sub un moștenitor al bulgarilor răsărit din sânge romeic se poate face într-un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pretextele acestea se vădea ușor reaua voință și vicleșugul, Constantin Tichus răbdă totuși în liniștită resignațiune și se tânguia numai că soția de care avea parte își pricepea misiunea astfel că, în privirea acestei cereri, dădea mult mai mult ajutor romeilor decât persoanei sale. Dar, cum născu pe fiul Mihail din căsătoria ei actuală, regina Maria se turbură mult de necontenitul și îndărătnicul refuz al împăratului și acuma ea era aceea care se băga în sufletul soțului ei și-l îmbulzea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
merita nici îndurare la Dumnezeu, nici cruțare despre oameni, deci o acțiune comună în contra lui nu e numai justificată, ci e o datorie chiar. Califului din Egipt îi oferi alianță ofensivă, conform căreia romîno-bulgarii ar fi avut să năvălească contra romeilor dintr-o parte, trupele egiptene dintr-alta. Patriarhul se arăta în fond nu tocmai antipatic unei asemenea împrotiviri, dar prea se simțea izolat, căci nu putea pune temei pe ceilalți patriarhi. Căci într-adevăr nu numai că în tronul ecumenic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
va fi primit bine și cu inima deschisă în Romîno-Bulgaria; iar Lachanas cel îngîmfat de noroc desigur se 138 {EminescuOpXIV 139} va declara gata a se pleca sub servitutea de mai înainte și se va supune, îndată ce trupele auxiliare ale romeilor vor intra în Bulgaria, sau de nu, îi va trebui să se ascunză în vro vizuină, după ce lipsit de nădejde va fi fugit mișelește; iar cât despre regina Maria și fiul ei Mihail, estradarea lor se poate face prin chiar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreg regatul Bulgariei; dar daca campania n-ar izbuti, Ioan Asan totuși va avea dreptul asupra titlului și demnității de despot la Curtea împărătească din Bizanț. Asan iarăși făgăduia din parte-i cu jurământ că va mănținea neatinsă legătură cu romeii pe câtă vreme va sta pe tronul Bulgariei; dar căzând din scaun va fi dator a aduce servicii credincioase împărăției romeice cu vasal cu numele și cu rangul unui despot, care imediat urmează după împăratul. Căsătoria Mariei cu Lachanas. Împăratul ținea mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mulțumi cu vorba numai, căci mereu grămădea trupe peste trupe în Bulgaria, puind toate ițele în mișcare pentru a răsturna pe Maria. Dar și Lachanas dezvolta o activitate febrilă pentru a ținea piept cu năvălirea îndoită a tătarilor și a romeilor, din cari cei dentîi călcaseră deja țara iar cei din urmă erau așteptați. El solicită totodată favoarea maimarilor bulgari a căror ajutor îi părea folositor în campania viitoare. În genere își încordă toate puterile pentru a apăra o domnie, ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
o parte a oștirii de 10000 oameni înainta sub protovestiarul Murinos să despresure capitala, Lachanas se aruncă asupră-i lângă localitatea Diabaena, câștigă (la 17 iulie 1280) o biruință strălucită cu oastea sa mult mai puțin numeroasă și ucise mulți romei nu numai în bătălie, ci și în urma ei când îi prinse. Curând după asta se aruncă (la 15 august 1280) asupra unui corp de 5000 de oameni pe care protovestiarul Aprenus le urca pe poala esterioară a șirului de munți
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
stăpâni marea. Astfel pirații pe de-o parte prădau țările țărmurene, intrând adânc înlăuntrul lor, pe de altă parte cumanii pe cari Terteres neputinciosul nu-i putea stăvili, năvăleau despre miazănoapte și despre apus, pustiind și prădând provinciile învecinate ale romeilor cu foc și cu sabie. Nu numai cei vii, morții chiar erau amenințați cu pângărirea la asemenea năvăliri. În ajunul unei nouă năvăliri a cumanilor în Macedonia și Tracia, Andronic împărat crezu de cuviință să depărteze de cu vreme din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din năvălirile cumanilor românii s-ar ispiti ușor de-a se alia cu ei, întîi pentru. că erau mândri și încăpățînați de mulțimea lor și de bogăția lor de turme, apoi pentru că erau inspirați de o ură tot atât de mare în contra romeilor. Deci în anul 1284 Andronic orândui ca românii să fie transplantați cu toții de la apus spre răsărit și anume dincolo de Bosfor în teritoriile asiatice din fața capitalei împărătești; apoi hotărî să-i reducă materialicește prin impozite, stoarceri și pretenții de despăgubire și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
precum cererile estraordinare ale bolnavilor înfrîng boala, tot astfel și Lachanas, cu tot caracterul său amăgitor, trimis fiind în fruntea unei armii în vederea cererii generale, tocmai pentru că poporul crede atâta într-însul s-ar putea arăta teribil inamicilor și folositor romeilor, cari au nevoie de ajutor. Condus de această părere, împăratul ținu samă de cererea halizonilor, cari locuiau lângă râul Sangaris de-a lungul hotarului Persiei, îl puse pe Lachanas în libertate, dispuse pregătirile necesare de război și-l rândui pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a asculta de dânsa. Sfentislav fusese de copil încă exilat și închis la Niceea împreună cu mumă-sa, iar când mumă-sa primi libertatea și se întoarse în țară pe baza învoielii încheiate cu Terteres, el rămase ca ostatic la romei și numai după mijlocirea patriarhului bulgar, Ioachim, carele, folosindu-se de ocazie favorabilă, puse cuvânt bun pentru dânsul pe lângă împăratul, el își recâștigă libertatea și învoirea de a se întoarce la casa părintească. Acest tânăr, care în urma pribegirii tatălui său
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tăvălindu-se pe lângă Tîrnova, să ducă o viață privată fără strălucire, fără glorie și necompatibilă cu demnitatea de rege. Cu atât mai învederat sporea puterea și vaza lui Sfentislav, care în curând și cu succes se puse în harță cu romeii. Adevărat că în vremea aceea țara Bulgariei era săpată de împărecheri și întinsă în toate părțile în direcțiuni opuse. Mai cu samă se ridică în contra lui Sfentislav puternicul sebastocrator Radoslav, care merse să viziteze pe împăratul, fu primit cu bunăvoință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de ajutor lui Radoslav cu toată greutatea vazei și averii sale. Din Thessaloniki, unde împăratul petrecea din când în când, el trimise la anul 1299 pe Radoslav cu o oaste în Bulgaria, rînduindu-i și mai mulți demnitari înalți de ai romeilor, ca să sprijine și să ridice pe tron pe Mihail ce nu știa cum și încotro. Dar cum irumpea oastea cu îndrăzneală, despotul Eltimeres i se opuse tot cu atâta îndrăzneală lângă Krunos, locul de căpetenie al teritoriului său, și câștigă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al teritoriului său, și câștigă în contra lor o biruință deplină. Sebastocratorul Radoslav căzu în mâinile biruitorului, care puse să-i scoată ochii și, astfel pedepsit, îi dete drumul să plece la Thessaloniki, unde petrecea soția lui. Iar pe marii demnitari romei pe cari-i prinsese, treisprezece de toți, Eltimeres îi puse la dispoziția lui Sfentislav, care se oferi să-i estradeze în schimb pe tatăl său Terteres, o ofertă care la urma urmelor s-a și primit de cătră romei și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
demnitari romei pe cari-i prinsese, treisprezece de toți, Eltimeres îi puse la dispoziția lui Sfentislav, care se oferi să-i estradeze în schimb pe tatăl său Terteres, o ofertă care la urma urmelor s-a și primit de cătră romei și s-a împlinit preschimbîndu-se pe Terteres. Cu toate acestea, fiul Sfentislav nu cedă sceptrul lui Terteres, tatălui său întors, nici cu totul, nici în parte, ci îi aviză numai un oraș în care să locuiască, în al căruia cuprins
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de la împăratul pe mireasa lui, își serbă nunta, supuse fără greutate toată țara, pe care o posedase hanul învins, și întări cu puternică legătură de înrudire raportul de pace și prieteșug convenit cu împăratul. Războaiele și succesele lui Sfentislav contra romeilor și tratările de învoială cu ei. Despotul Mihail, fiul regelui Constantin Tichus, nenorocit în prima lui pețire înarmată pentru coroana Bulgariei, cugeta ca în contra voinței împăratului, căruia îi jurase credință, să răstoarne din nou și cu puterea guvernul din patria
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiica lui Terteres și soră cu regele bulgar, luând în căsătorie pe fiica împăratului, fie din dispreț pentru slaba împărăție bizantină, destul că Sfentislav dete frâu ambiției și setei sale de răzbunare, trecu la anul 1305 cu război pe teritoriul romeilor, atacă cetățile și întăriturile așezate la intrările Emului și luă unele cu puterea, altele prin supunere de bunăvoie și convenită sub anume condiții. Buna ocazie și vitejia trufașă a biruitorului nu dădeau nici celorlalte obiecte de atac perspectiva apropiată a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de oștire al dușmanilor, îl pătrunse de spaimă, îl puse pe fugă și-l goni până la râul Skafides, unde luptătorii inamici pieriră cea mai mare parte în valuri împreună cu podul rupt în două, iar parte își deteră sufletul sub săbiile romeilor ce alergau după ei. Nici de astă dată bulgarii de sub Bossilas, cari erau cu leafă în oastea romeică, nu renegară datoria lăudabilă a poporului lor, conform căreia se obicinuia a se cruța și [a] li se da drumul tuturor prinșilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și [a] li se da drumul tuturor prinșilor cari nu opusese o rezistență sângeroasă, afară însă de cei notabili și mari. Bulgarii totuși se întremară și se întăriră curând, năvăliră în ținutul Adrianopolei, luară prăzi bogate de-acolo, uciseră mulți romei și se folosiră cu deprisos de această toană a sorții și de schimbăciosul noroc al războiului, pe cari acuma bizantinii le simțeau amar. Pentru a apăra Adrianopolul împreună cu ținutul acestui oraș, împăratul Mihail rândui o înrolare de trupe mai cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
locul Apro în apropierea italienilor și hotărî să le ofere o bătălie lângă un cătun, anume Imeri. Ciudată era compoziția și ordinea de bătălie a oștirii romeice. Încuviințând cererea casei împărătești în considerația încuscririi pomenite mai sus, tartarhanul Tuktai trimisese romeilor o trupă auxiliară de alani și de turcomani păgâni, numiți grecește turkopuli, cari contribuiră mai mult spre pierzarea decât spre biruința oștirii de căpetenie, precum se va dovedi mai pre urmă. În prima linie a ordinei de bătaie Mihail puse
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în ajutor frate-său despotul Constantin și marele păharnic (pincerna) Senacherim Angelos, nu păstră pentru sine nici o comandă specială a trupelor, ci păzea în fruntea unui despărțământ ales și sporit de gardă pretoriană în spatele oștirii pentru siguranța împărătescului său părinte. Romeii numărau în șirurile lor preste tot cinci legiuni mai mari, dușmanii într-ale lor numai patru, dintre cari una se compunea din persieni, ce apăruseră la chemarea catalanilor. Bătălia începu cu năvala alanilor și turcomanilor asupra catalanilor, iar acești din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndreptarea spre bine a bătăliei, cu ochii plini de lacrimi și împins de tovarășii săi, se retrage din vălmășagul luptei smulgîndu-și părul cu desperare, asemenea viteazului Agamemnon din Iliadă. Din fericire inamicul, sub impresia eronatei păreri că {EminescuOpXIV 150} din partea romeilor s-ar fi pregătit prinzători viclene și i s-ar fi pus curse, găsi de cuviință a desista de la urmărirea mai departe a romeilor, din care cauză aceștia se putură mântui prin fugă, apucând neopriți care încotro. Cu greu scăpă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea viteazului Agamemnon din Iliadă. Din fericire inamicul, sub impresia eronatei păreri că {EminescuOpXIV 150} din partea romeilor s-ar fi pregătit prinzători viclene și i s-ar fi pus curse, găsi de cuviință a desista de la urmărirea mai departe a romeilor, din care cauză aceștia se putură mântui prin fugă, apucând neopriți care încotro. Cu greu scăpă și Mihail la Pamphylos, la bine și la liniște. La știrea despre învingerea suferită, țărănimea romeică a acelor locuri începu să curgă spre siguranță
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lăsând în urmă averile cari se puteau transporta cu greu sau deloc; căci populația se temea cu drept cuvânt de siluirile și prădăciunile inamicului, care și începu curând de tot a le și face, cu toată îngrijirea lui de cursele romeilor. Dintr-un asemenea gust de jaf inamicul biruitor încunjură și asaltă tăria Apro, în care după cum știa se refugiase soldați romei si altfel de locuitori cu tot ce aveau ei mai bun; dar fiindcă, din cauza puternicei împrotiviri a garnizoanei, nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și prădăciunile inamicului, care și începu curând de tot a le și face, cu toată îngrijirea lui de cursele romeilor. Dintr-un asemenea gust de jaf inamicul biruitor încunjură și asaltă tăria Apro, în care după cum știa se refugiase soldați romei si altfel de locuitori cu tot ce aveau ei mai bun; dar fiindcă, din cauza puternicei împrotiviri a garnizoanei, nu putea spera să surprindă cu succes tăria, inamicul se lăsă de atac și se retrase. Alanii, de cum erau rău dispuși contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]