297 matches
-
să fie dus la o organizație de acolo care se ocupa cu veteranii de război. A cerut să-l ajute cu informații despre tatăl său. Astfel a aflat că nu murise. Trăia, era în Kazahstan, se însurase, avea copii, era rostuit. Rușii i-au mai dat o săptămână să-și viziteze tatăl. Bătrânul: „Mi-a spus că nu ne-a mai căutat de rușine. Atunci, în încercuire, dezertase și trecuse la ruși. L-au luat și l-au trimis în Kazahstan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
au făcut pe o imensă suferință. S-a clădit pe temnițe, iar urletele celor chinuiți erau înghițite de cântecele de slavă pe care noi înșine le urlam. Slăveam ce? Aparenta liniște în care creșteam, ne făceam planuri de viitor, ne rostuiam viețile. Neștiutori, neîncrezători, înverșunați împotriva unor dușmani pe care nu-i văzusem vreodată. Mulți ani, pentru mine, figura cruntă a exploatatorului a fost întruchipată de „Conu Gr.“, fost senator, proprietar în satul unde locuiam, unul dintre fruntașii de odinioară ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
ceva, acel ceva îl scrie întâiu și după aceea îl cuvântă. Așadar fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevată ținută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau amăgitor”. Documentație argumentată, la care însuși C. Hușanu adaugă și explică: „Am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri ce a cuprins lumea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93023]
-
niște ținte instinctuale, de peșteră, dar au o consecvență logică a lor. Noi ne-am cantonat doar în spațiul strâmt al unui homo aplaudacus. Avem doar repere de homo aplaudacus. Dar dacă după criteriul volumului aplauzelor agorei trebuie să ne rostuim mereu viața, de ce nu ne cumpărăm fiecare câte un decibelometru să avem mereu un decibelometru oficial la purtător! ca să stabilim chiar și ierarhiile sociale după înregistrările acestuia? Mi-ar fi plăcut să plâng, noaptea târziu, lângă pătuțul unui copil de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și ei. Și le plac oamenilor păsările pădurii? — Cum de nu! Întruna vorbesc despre măiestria viersului privighetorii, despre fala vulturului. Despre aurul penelor grangurului. Se mai afla acolo și un pitpalac; tare le mai plăcea să-l asculte cum își rostuia răspicat numele: pit palac, pitpalac... — Așa. Da’ de mine n-ai auzit nimic? — Drept să-ți spun, chiar nimic. Oamenii nici nu te cunosc! — Bun; de acum înainte au să mă cunoască! Și iaca, de atunci, a prins cucul a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ceva îl scrie întâiu și după aceea îl cuvântă. Așadar fizionomia, psihologia, gestica și expresia afectivă el și le exteriorizează în proza scrisă de o elevat ă ți nută artistică și de o înaltă profunzime sofianică, restul ce se mai rostuiește în făptura lui fizică nu are sens, e trecător sau amăgitor.” </citation> Portretizării Baboiene i-ași mai adăuga o mărturisire personală: am avut șansa vieții de a mă naște și a viețui în tumultul marilor zbateri ce a cuprins lumea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
sta scris: "Important e să-ți nu-ți reproșezi MORAL nimic". Apoi, își asigura cititorii că-și scrie cugetatele cu cuget curat. Pe cine a vrut să prostească, a prostit. Din fesenar în pedeserel, din pedeserel în pesedel, s-a rostuit diplomat. S-a dus-întors peste mări și țări. Nu și-o fi propus niciodată să scape de-un partid sau de altul? "Hei, mă admonestează cealaltă voce. Pentru tine frunzele au avut culoare firească. Și toamna, și vara. Așa că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
știu fotbal, dar eu... - Bine, bine, acum... și-i făcu un semn cu mâna, care însemna: mai întâi lecțiile! În timp ce Mihăiță își făcea temele, Ina rămase cu gândurile ei. Nu-și găsea starea. Merse la bucătărie, spălă câteva cratițe, deja rostuite în dulap din ajun, deschise rând pe rând ușile bufetului unde se aflau condimentele, le reorândui și tresări speriată când atinse din întâmplare o farfurie din serviciu care, culmea, căzuse pe piciorul ei și, amortizată, nu se sparse. Luă farfuria
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
medicamente, o convorbire cu medicul de serviciu despre igiena care lăsa de dorit în unele saloane, fu distrasă de la gândurile care o împresuraseră nu cu mult timp în urmă. Acasă, Alex se achită conștiincios de obligația asumată. Spălă vasele, le rostui pe un grătar la uscat, apoi se așeză pe pat cu gândul să fure o oră de somn. Ce bine i-ar fi prins puțină odihnă! Dar... când puse capul pe pernă și voi să o așeze pentru a se
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
recunoscut dreptatea muierii dacă n-ar fi fost prea supărat. De fapt, dânsul, lăcomindu-se la porumb, ca săracul care n-are de mămăligă, nici nu s-a gândit ieri deloc că s-ar putea sau ar trebui să-și rostuiască un porc. Răspunse deci furios: ― Ba să se bage dracii-n pielea ta cea afurisită, că te faci a nu ști că popa șade numai peste drum de conac și-i venea ușor lui Filip să treacă drumul cu toți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fir// și mă trăiește însuți Adevărul,/ nimic nu-mi este de știut și-ajuns,/ suflare în suflarea Ta respir!". Dimensiunea existenței care se rostește, în/ prin fiecare Cuvânt în cuvânt, nu poate fi, prin urmare, decât una aurorală; identic, ființa rostuită prin logos nu poate fi decât una duminicală. In fiecare dintre volumele lui Nicolae Ionel exultă omul de duminică și de sărbătoare, cel menit celebrării perpetue, într-o limbă ce vorbește de la sine despre atât despre substanța sa profundă, cât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
regim incapabil să elimine, pașnic, sursele de tensiune socială nu poate reclama nici o legitimitate pentru sine și nici o scuză. Convorbiri literare, 1 (ianuarie 1991), p. 5 MOTIVE DE OPTIMISM? Analiștii se arată destul de sceptici cu privire la șansele noastre de a ne rostui acum o bună inserție în lumea liberă. Sceptici, fiindcă după o răsturnare spectaculoasă de regim, a celui mai aberant regim comunist, românii au ales, chipurile o formulă ce nu se îndepărtează prea mult de vechiul regim. Legitimând oarecum echipa ce
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că "toate puterile Europei formează, pentru a spune așa, o familie inseparabilă", iar peste câțiva ani E. Poteca întrezărea chiar o Europă "de la Portugalia până la Siberia", cu alte cuvinte un spațiu întins și polimorf, în care neamul său își poate rostui un loc mai confortabil. Utopia și realismul se îngemănau discret. Să urmăm europenilor mai deaproape" devine, în expresia lui Gr. Pleșoianu, un îndemn salutar și o regulă de conduită. Aplicarea ei întâmpină numeroase rezistențe, ceea ce face ca idealul european să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
și-au făcut din acest nărav păcătos și stricăcios, cea mai mare virtute. Pentru a desțeleni tărîmul plăsmuirilor ivrite cultivate cu atîta osîrdie de mozaici și mai tîrziu de către greci și romani, trebuie să fac o leacă de istorie ca să rostuim și rînduim vremurile și oamenii iar glagoria să o punem pe calea cea luminoasă. Necazurile și urgiile istoriei i-au dus pe o parte dintre ivriți în anul 580 î.e.n. în refugiu la ,,dușmanii lor de moarte” în Egipt, unde
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și astronomia, știință pe care geții o stăpîneau foarte bine iar nouă de amintește de pelasgul Prometeu legat de muntele Caucaz de la Istru de către jupîn Zeus, pentru că le-a dat oamenilor dreptul la cunoaștere, adică să știe cum să-și rostuiască cele necesare vieții. Și Zeus era la fel de întunecat împotriva acestui creștinism gnostic, la fel ca fîrtatul lui de peste secoli, Iahwiță cel cu corni- țe. Unul dintre purtătorii de flacără care îl însoțeau pe Mitra, se numea Cauti(Ve- ghetorul) iar
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și adăpostește sufletele celor care nu și-au ținut promisiunile. În Cerul al doilea, al planetei Mercur aflăm sufletele active și ambițioase. Cerul al treilea, al planetei Venus adună sufletele îndrăgostite, pline de afecțiune, iubitoare. Cerul Soarelui cuprinde sufletele înțelepților rostuiți în două cununi: prima, sfinții și filosofii, a doua, dominicanii și franciscanii. Al cincilea Cer, al planetei Marte, cum era de așteptat pentru planeta roșie, adăpostește sufletele luptătorilor, martirilor, duhovnicilor și războinicilor. Cerul lui Jupiter, al șaselea cuprinde sufletele celor
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la București și ne-am întors peste o săptămână, după zilele de Paști. Și, minune! Pereții din culă erau încolțiți, acoperiți cu fire verzi, crescute din boabele de grâu rămase în pleavă! Parcă ar fi fost un semn că ce rostuiam noi acolo avea binecuvântarea cerului, că ceea ce făceam de câțiva ani împreună, actorii și regizorul, dădea roade, că într-adevăr credința noastră în acea viață "închipuită" de pe scenă nu era doar o spusă, ci o realitate plină de lumină. Le
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și harul, bufoni virtuoși ai uitării, ne-au sechestrat timpul. Ascundem prin farmec degradarea ce a început să ne placă, însăilând idealuri ce se plictisesc de truda noastră. Atingem moartea fără rost, fardându-ne cu cioburi de veșnicie. Singuri și rostuiți de nimicuri ne batem stângaci în soartă, destrăbălându-ne sufletele în ridicole partide de sfâșiere... Ne lăfăim în râs-plânsul de zi cu zi, chiuind a viață... Strigăm metafore în semn de revoltă, hăulind amăreala dulceagă a trecerii. Trecem desăvârșiți și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mele pe care o caut și mă caută... Nu o voi găsi niciodată in integralitatea ei, cum personajul filmului nu va face niciodată filmul visat. Toate înțelesurile baladei sunt prezente în elipse, în exformații. Filmele mele de până acum se rostuiesc în ANA. În aceasta naratiune pulsează relația bărbat femeie, ambiguă, fluidă, sacră, violentă, mereu aceeași și niciodată la fel... În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă, dar nu se vede, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
care se și aprobase, dar care căpăta o altă călăuzire. Un film despre cum nu am putut face niciodată filmul "Meșterul Manole". Și pe asta ai făcut-o. Da! Și m-a interesat foarte mult. În acest film, "Ana", se rostuiesc toate filmele mele. Pragurile și răspântiile, pânda bătrâneții, neliniștea și sufletul ce se sfințește prin dragoste. Călătoria unei obsesiitemă a filmului, dar și a mitului. E un film pe care mă bucur că l-am făcut și dacă mor mâine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lumea lumilor mele pe care o caut și mă caută... Nu o voi găsi niciodată, cum și personajul filmului nu va face niciodată filmul visat. Toate înțelesurile baladei sunt prezente în elipse, în exformații. Filmele mele de până acum se rostuiesc în ANA. În acest perimetru fascinant și trist pulsează relația bărbat femeie, ambiguă, fluidă, sacră, violentă, mereu aceeași și niciodată la fel cum spuneam cândva. În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu sens propriu-zis filosofic. Am în vedere propunerile terminologice ale lui Nicolae Milescu Spătarul, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanul, Samuil Micu, Eufrosin Poteca, Grigorie Râmniceanu, Eftimie Murgu ș.a., toate prinse în unitatea unei opere, și "sistemul rostirii filosofice românești" rostuit de Constantin Noica într-o primă formă, sub o anumită inspirație "tematică" primită de acesta de la Mircea Vulcănescu. Apoi am în vedere propunerile terminologice ale lui Lucian Blaga, din structurile sale conceptuale închise. Un efort de prindere sub rostire a
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]