1,850 matches
-
acuzat de evaziune fiscală de peste un milion de euro, cu ocazia vânzării unor spații ale firmei Ana Electronic către Loteria Română. George Copos execută o pedeapsă de trei ani și opt luni în urma deciziei din Dosarul Transferurilor. În același dosar, Roza Gilio Giuzepe, Ioan Stelian Rațiu și Nicolae Cristea (fost director al Loteriei Române) au primit câte patru ani de închisoare cu executare iar Gabriel Rogoveanu, trei ani de închisoare cu executare. Instanța i-a obligat atunci pe George Copos și
Dosarul Loteria I. George Copos află sentința pe 13 august by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35963_a_37288]
-
Gilio Giuzepe, Ioan Stelian Rațiu și Nicolae Cristea (fost director al Loteriei Române) au primit câte patru ani de închisoare cu executare iar Gabriel Rogoveanu, trei ani de închisoare cu executare. Instanța i-a obligat atunci pe George Copos și Roza Gilio Giuzepe, Nicolae Cristea și Gabriel Rogoveanu la plata către ANAF a sumei de 3.946.112 lei, cu titlu de despăgubiri materiale și la plata tuturor obligațiilor fiscale accesorii (majorări, penalități și dobânzi).
Dosarul Loteria I. George Copos află sentința pe 13 august by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35963_a_37288]
-
a impresionat în mod evident pe Borges, căci vorbește despre asta și în Grădina potecilor care se bifurcă sau și în compendiul său de ființe imaginare și legende (1957); iar biografia lui Attar (vânzător de parfumuri) i-a inspirat poemul Roza nesfârșită . Prelegerile din Borges oral (despre carte, nemurire, Swedenborg, povestirea polițistă, timp) sunt și ele marcate de cercetarea Orientului: de la elogiile aduse cuvântului rostit („înaripat și sfînt, după expresia lui Platon. Toți marii maeștri ai umanității au fost, în mod
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
stihuire mirii la îmbătrânire. Tu pământ al trupului nu m-ai întâlnit și-ți sui la quartet satrap sonata stâlpul streașina și roata vârful lancei și profanul somn în care îmi întomn rădăcina și aleanul. O atât de mult iubită roza mea adânc nocturnă bolțile din plâns imită ca izolda-n strâmta urnă. Tună craniul caraiman nervii/servii trepanați între polii nu și da dan sați lebăda dansați morții mei încoronați cu pleșuvi și stinși vulcani rătăciți prin rik-ve,-dà dan sați
Doina dintr-un gât de lebădă by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/15194_a_16519]
-
câte nu mai erau ne-au ocărât în sârbește (și pe mine o dată) în foaia locală și ce dacă nu i-au certat oare și pe Jakșici și Kostici și pe atâți alți fii risipitori piața însă patru colțuri avea” Roza Rozalia pentru ca Roza Rozalia să fie cea adevărată cu inimă gingașă și sufletul înmiresmat trebuie să o culeagă un băiat cu talia subțiratică cu mâna lui albastră să-i atingă metafizica rafinată nu trebuie să îi rămână sub unghii nici o
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
erau ne-au ocărât în sârbește (și pe mine o dată) în foaia locală și ce dacă nu i-au certat oare și pe Jakșici și Kostici și pe atâți alți fii risipitori piața însă patru colțuri avea” Roza Rozalia pentru ca Roza Rozalia să fie cea adevărată cu inimă gingașă și sufletul înmiresmat trebuie să o culeagă un băiat cu talia subțiratică cu mâna lui albastră să-i atingă metafizica rafinată nu trebuie să îi rămână sub unghii nici o răsuflare a acestei
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
și cele din sânge cele ale istoriei în straie ponosite și alte mărunțișuri sunt doar o parte a mișcării estetice din care o ramură subțire frumoasă și tristă ne privește de peste tot din toate ferestrele sale și nu depind de Roza Rozalia de nicio formulă chimică-a nopții nici de glezne înrourate nici de un vers frânt și nici de nefericiții vraci de grădinarii cei răi de aceste sfinte neînsemnate detalii Rozalia cea fără formă nici înger nici basm e de-
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
formă nici înger nici basm e de-abia o adiere deasupra unui strop mai mare ca Dunărea și vijelioasă printre prăzile noastre tălmaci și martoră-a veacurilor prin care se strecoară pulsul mai teribil decât imaginea decât petala insațiabilă a Rozei Rozalia Poeții balene sinucigașe în locul zgârie-norilor în locul unor meșteri și ucenici îndrăgostiți vă repet cu insistență naiv la început de vers: astăzi (și mai de demult) poeții nu mai plutesc cu capul în nori (storc o otravă metafizică din rădăcini
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
Vosganian - întâlnirea se bucură și de participarea președintelui Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu. Pedro García Cabrera aparține promoției de intelectuali din Insulele Canare, Spania, care în anii 30 ai secolului trecut s-a grupat în jurul unor proiecte ilustrate prin revistele Roza vânturilor sau Gazeta de Artă, cu o mentalitate deschisă, modernă și cosmopolită, dar fără să își uite rădăcinile insulare. Eduardo Westerdhal, Domíngo Pérez Minik, López Torres, Gutierrez Albelo, Espinosa și Pedro García Cabrera, alături de alții, au reușit să pună pe
Centenar Pedro García Cabrera by Horia Barna () [Corola-journal/Journalistic/11171_a_12496]
-
de a vizualiza și a descrie grafic sau pictural, ritmând partituri de o avântată senzualitate verbală. Ca orice artist cu toate simțurile în alertă, nu pregetă să abordeze teme aparent banale (,Trup de Veneră", ,Râul", ,Casa din pădure", ,Grădini", ,Falene", ,Roza" ș.a.m.d.), pe care însă, supunându-le transfigurării și viziunii sale antropomorfice (inspirat de procedeul metamorfozelor ovidiene), obține maximum de efecte estetice. Emblematist hesiodic al peisajului românesc, Mihai Moșandrei este un poet epic al unor cugetări și motive baroce
O restituire by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10961_a_12286]
-
toată lumea pare că se rezumă la grădina mea. - Grădina Domnului. Spune-ne, Niki, un poem despre grădina ta. - Împreună cu puricii plantelor și cosașii am plantat vara asta trandafiri în grădină în loc să aștern poeme: centifolia de la casa îndoliată din Ayios Thomas roza Mydas cu șaizeci de petale din Phrygia roza Banksian venită din China, răsaduri din ultima orhidee supraviețuind în partea veche-a orașului, dar mai ales Rosa Gallica, adusă de cruciați (cărora li se spune altminteri și damaschini) cu alesu-i
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
Grădina Domnului. Spune-ne, Niki, un poem despre grădina ta. - Împreună cu puricii plantelor și cosașii am plantat vara asta trandafiri în grădină în loc să aștern poeme: centifolia de la casa îndoliată din Ayios Thomas roza Mydas cu șaizeci de petale din Phrygia roza Banksian venită din China, răsaduri din ultima orhidee supraviețuind în partea veche-a orașului, dar mai ales Rosa Gallica, adusă de cruciați (cărora li se spune altminteri și damaschini) cu alesu-i parfum. Împreună cu puricii plantelor și cosașii dar și
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
doriți, cursurile de Metafizica, de Logică, de Istoria Logicii. Alte edituri îi urmează și astfel apar, rând pe rând: Prelegeri de filosofia religiei, Problema mântuirii în Faust al lui Goethe, Teoria cunoștiinței, Suferință rasei albe, Manual de grafologie, dar și Roza Vanturilor, reeditare a singurului volum publicat în timpul vieții, sub îngrijirea lui Mircea Eliade. Tineri cercetători se dedică în întregime recuperării lui Nae Ionescu. Sub îngrijirea lui Marin Diaconu, Dan Ciachir sau Dora Mezdrea apar acum: Neliniștea metafizica, Între ziaristica și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
o descrie și Ernest Jünger în jurnalul său, Pagini din Kirchhorst. Coliba din vie (Anii de ocupație), mica minoritate mazuriană este împinsă către extincție. Smarzowski alege ca substanță de contrast a acestei sistematice razii genocidare o poveste de dragoste între Roza (Agata Kulesza), soția unuia dintre acești mazurieni mort în război ca soldat german și un soldat polonez în Armia Kraiowa, armata de eliberare poloneză. Cu cât ceea ce se întâmplă în jur devine mai atroce, de la violurile colective, la execuțiile sumare
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
jur devine mai atroce, de la violurile colective, la execuțiile sumare și respectabilitatea resentimentară a polonezilor care încercuiesc cu un zid de ostilitate ceea ce a mai rămas din această populație decimată, cu atât povestea de dragoste pare mai fragilă. Nu doar Roza, dar și acest polonez au ceva în comun, dincolo de demnitate. Ca și acești mazurieni, polonezul a făcut o alegere greșită, aceea de a lupta nu doar împotriva nemților, dar și a sovieticilor, și acest fost soldat a devenit indezirabil. El
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
crudă a situației, toți polonezii au devenit mazurieni pentru Armata Roșie „eliberatoare”. În Katyn, Wajda nu lasă loc compromisului, polonezul putea fi doar patriot altfel înceta să mai fie polonez, polonitatea reprezenta măsura cu care tragedia Antigonei era rescrisă simbolic. Roza ca și Casa rea recomandă în Smarzowski un artist al nuanțelor, unde granița dintre bine și rău devine extrem de fragilă nu din cauza unui relativism etic, ci din cauza unei infestări cu ură și frică. Mazurienii, câți au mai rămas, mai precis
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
dragostea este intrusul, de o tulburătoare fragilitate, cu atât mai stranie cu cât există un crescendo al ororii și al morții în jur. Valul de violență și oroare nu poate fi decât temporar oprit, așa cum nu poate fi oprit cancerul Rozei ca urmare a unor avorturi repetate în urma unor violuri repetate, un cancer care provoacă dureri atroce și pentru care Tadeusz (Marcin Dorocinski) procură de pe piața neagră fiole cu morfină. Iubirea are oazele ei de tandrețe, mici fulgurații, discrete semne de
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
apă, fântână... Singur în pământul firii ești. Totul dinafară te readuce la tine și te ajută. De pretutindeni - semne de binecuvântare. Pe o altă orbită: greu e teascul destinului și cerul de fier - tot mai greu!! Miroase a prăpăd, a roze răscoapte. Drumul e lung. Aerul tare, și seara subțire, și-atât de înaltă!! Zeii dau buzna din templele nopții adânci, suferinde: în tine, departe. Te aduni din pulberea spaimei de moarte. O, tăcere rarefiată! O, lucruri de nenumit, de neatins
Aura Christi by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/10449_a_11774]
-
rău terrei. Și absent acolo, drept aici și manifest: prezența marii litere în majusculă... și încă, puternicii bărbați, ea-i rostogolește, în glumă, prinzându-i mereu, precum la masă, puternicul August farfuria de tablă. Ah, și pentru acest miez, o roză a contemplării: și ea înflorește și se exfoliază. Și acest stâlp sau pistil, ștampilă, cea de propria-i înfloritoare pulbere atinsă, din nou fertilizată ne-pofta pentru un pseudo-fruct, ei nicicând conștiente -, sclipind cu încețoșata aparență a unei fals zâmbitoare
Elegii Duineze by Nicolae Breban () [Corola-journal/Imaginative/10648_a_11973]
-
Docuță, publicat în Ediția nr. 2245 din 22 februarie 2017. Metaforele lumii in suflet s-au ascuns Așteptând iubire-adevărată să vină, Să le-nvie și să le dezlege de taină, Vraja s-o rupă eliberându-le din plâns. Plângea o roză în suspinu-i de catifea, Părăsită de parfumul, ce o iubise, Imploră cerul ce cândva i-l dăruise, Să îi șoptească să se-ntoarcă din nou la ea. Plângeau și-ale nopții stele, uitate de lume, Nimeni nu își mai ridica
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
Nu mai căută iubire ci doar o simți, ... Citește mai mult Metaforele lumii in suflet s-au ascunsAșteptând iubire-adevărată să vină,Să le-nvie și să le dezlege de taină,Vraja s-o rupă eliberându-le din plâns.Plângea o roză în suspinu-i de catifea, Părăsită de parfumul, ce o iubise,Imploră cerul ce cândva i-l dăruise,Să îi șoptească să se-ntoarcă din nou la ea.Plângeau și-ale nopții stele, uitate de lume, Nimeni nu își mai ridica
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
Acasă > Versuri > Visare > VISE Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Spre zările albastre Îmi las sufletul să zboare , Înconjurat de fluturi , Purtat pe braț de vânt , Ca o petala roza , Din florile de vișin , Ca stropul cald de ploaie Ce cade pe pământ . În tainica răscruce , Aleg , să zbor spre astre . Ma-ndepartez de glie , Cu zâmbetul senin . În aripa-mi albastră , Am îmbrăcat visarea , Si dorurile , toate , Le-am
VISE de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385261_a_386590]
-
drumul spre biserică. Casele se află la o distanță se siguranță în care a încăput chiar drumul rural asfaltat de ambele părți ale canalului. Nu se făcea pe atunci prin 1500 „economie” la „autostrăzi” ca în zilele noastre. Verișoara mea Roza, una din puținele sătence de origine germană rămasă în localitate, avea casa fortificată (cu tradiționalele porți înalte la stradă să nu poți vedea capra vecinului) cam la capătul din spre vale a satului. De la ea începea cartierul Vlah unde locuiau
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
sașilor. Și în acest cartier casele construite de sute de ani sunt și astăzi arătoase. Nu se putea zice că „țigănia” satului era exploatată la sânge. Din păcate astăzi casele, chiar cele locuite, sunt o paragină. Aviz socialismului atotbiruitor. Casa Rozei era destul de mare ca să ne cuprindă și pe noi 4 între vesela societate de localnici care cuprindea vre-o șase. Tocmai avea o altă vizită, a fiicei din Germania venită cu întreaga familie. Perfect întreținută, la fel ca palatele săsești
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
îndemânare arta sa. Acum are și nepoți. La un moment dat a scos din bogata bibliotecă care umplea un perete două cărticele întrebând: „Dumneavoastră le-ați scris?” Erau într-adevăr „operele” mele trimise verișoarei. La răspunsul afirmativ a precizat: „Doamna Roza nu citește românește așa că a trebuit să i le povestesc. Mi-au plăcut în mod deosebit.” Într-o doară am scăpat: „Cum vă înțelegeți cu regele Cioabă? Parcă aveți cu totul alt stil de viață”. Răspunsul, plin de înțelepciune a
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]