989 matches
-
Germania. Există cel putin 15 varietăți de limbă: anglo-rrom (Anglia), calo-rrom (Spania), domari (Iran), lomavren (Armenia), din Balcani (Șerbia), baltica (Polonia), din Carpați (Cehia), finlandeză (Finlanda), din Sintes (Șerbia), din Valahia (România), galica ( Țară Galilor), greco-rroma (Grecia), serbo-rroma (Șerbia), limba rromă călătoare sau cea tătara (Danemarca, Norvegia și Suedia - Țările Scandinave). Dacă cei care vorbesc încă limba sunt puțin numeroși, în jur de 1,5 milioane, rromii că populație sunt mult mai numeroși, aproximativ mai mult de 10 milioane. Limba romanesh
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
în Spania, Portugalia și Franța, si Gypsy în Marea Britanie. În Franța, cuvantul GITAN este atribuit rromilor din Midi, care trăiesc aproape de Sainte-Marie-de-la-Mer. BOEMIENI - sunt primii rromi ajunși în Franța venind din Boemia (regiune din Cehia). MANOUSH - acest termen de origine rromă provine din cuvântul MNOUCH și înseamnă . Se spune ca servește subliniind “mustatza” și “barbă” pe care o purtau cea mai parte a gitanilor. În Franța, manushii sunt în general instalați aproape de răul Loire. dr. Ioan MIRON medic primar de familie
RROMII SI LIMBA LOR de MIRON IOAN în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381186_a_382515]
-
iulie 2016. Rromii sunt un popor indo-european de origine indiană. Este vorba de KSHATTRIYAS din nordul Indiei, care au ajuns în Grecia în secolul IX, apoi în secolul XIII, Rajputii s-au alăturat lor. Împreună au format ROMÂNI CEL - popor rrom - de unde și porecla de , ei înșiși numindu-se ROMANÉ CHAVÉ, adică „fiul lui Ram“ (erou al epopeii indiene Ramanaya). Întrucât rromii nu au un Stat propriu, ei sunt împrăștiați nu numai de-a lungul Europei, ci de asemenea în ambele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
mai mult Rromii sunt un popor indo-european de origine indiană. Este vorba de KSHATTRIYAS din nordul Indiei, care au ajuns în Grecia în secolul IX, apoi în secolul XIII, Rajputii s-au alăturat lor. Împreună au format ROMÂNI CEL - popor rrom - de unde și porecla de , ei înșiși numindu-se ROMANÉ CHAVÉ, adică „fiul lui Ram“ (erou al epopeii indiene Ramanaya).Întrucât rromii nu au un Stat propriu, ei sunt împrăștiați nu numai de-a lungul Europei, ci de asemenea în ambele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381222_a_382551]
-
de identitate POLITICĂ bazată pe adoptarea (subtiliZarea identitară!) numelui de ROM. Mai pe scurt de VOTANGII. Ai cui votangii? Ai oricărui partid care oferă o ciorbă de burți sau un cârnaț și două ouă. Iată alineatul în care PĂRINTELE ONGISTICII "RROME" recunoaște că au reușit țiganii kahstale, nu romii autentici, precum și ideea principală a oricărui ONG rrom, aceea de a schimba numele de țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
Ai cui votangii? Ai oricărui partid care oferă o ciorbă de burți sau un cârnaț și două ouă. Iată alineatul în care PĂRINTELE ONGISTICII "RROME" recunoaște că au reușit țiganii kahstale, nu romii autentici, precum și ideea principală a oricărui ONG rrom, aceea de a schimba numele de țigan: "N.G.: Și? Cine au reușit: romii sau țiganii? I.R.: Cred că de fapt ne prezentăm ca romi, nu poți prezenta ca țigani. PENTRU CĂ PROIECTUL EMANCIPATOR E ACELA DE ROM, PROIECTUL EMANCIPATOR NU E
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
PRINCIPIU DE IDENTIFICARE IDENTITARĂ A CUTUMEI ROME, "cel care nu știe limba romani de acasă, acela nu este rom." Scopul ascuns al articolului lui Martin Kovats acesta este de fapt, distrugerea Puterii Cutumei Limbii.Odată scrisă această contra-definiție a unui rrom cu identitate asumată politică, nu etnică, valoarea cutumei ERA nulă, prin SCRIEREA ei, și ROSTIREA ei. Baza ERA faptul că nu se știa că în afară de romi au mai fost și alte etnii în starea de țigănie. Dar acum, principiul SIMȚIRII
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
Nicolae Gheorghe, conform cărei oricine SIMTE că e rom, este automat rom. Poate merge și un chinez la un ONG rrrom, și i se dă dovadă oficială de rrrom. Poate merge la notarul public și pe proprie răspundere este declarat rrom. Apoi firește, devine șef de ONG sau partid. De ce CNCR-ul editează o carte în care este afirmat că limba romani nu este a romilor? Consiuliul Național de Cultură a Romilor, așa se traduce "acrostihul" C.N.C.R! Pentru că C.N.C.R
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
mai orbește. De obedienți ce suntem Ne-am pus iar jugul pe ceafă. Nu avem motiv să plângem, Că știam ce ne așteaptă. Mincinoși și hoți de mână Mai ca la Hora Unirii Fac mereu case-mpreună, Că-s mai rromi decât românii ! Ion Părăianu Referință Bibliografică: Mai... decât românii / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021, Anul VI, 13 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
MAI... DECÂT ROMÂNII de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380878_a_382207]
-
peretă le kheresri, de manuś... na. ”Na daran, 'ke xudaw leș me !” De von darane. Dithǒlas numa jegh umbră kaj źalas p-e peretă the xăjărdǒlas e larma. Kodă umbră le lanco' andre gilă pe jegh cini ulica, the o rrom, kaj has-lo e-buka mâțo, phendă “Źav te xudaw e umbră.” Dina ćingar: ”Hajdac ke xudaw leș, akana xudaw leș !” Kana ćelas pesro vast p-e umbră, źalas pesqe maj okoj, the kidă... źi kaj na maj dikhlă e umbră. ¶ Tosara
(UMBLA) O STAFIE de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374386_a_375715]
-
rome, acestea poartă vină infracționalității romilor. OCCIDENTUL A TRIMIS 50 DE MILIARDE DE EURO PENTRU ROMI (1). Acești bani au ajuns la șefii ONG-urilor "rome", CARE ȘEFI NU SUNT ROMI, CI MAJORITATEA PROVIN DIN...ȚIGANI, așa cum spunea întemeitorul ONG-isticii "rrome", kashtaloul Nicolae Gheorghe (N.G.), care după ce a inventat o imensă mașinărie umană, în care s-au angrenat mii de kashtale cu pretenții de romi, la sfârșit, speriat fiind de apropierea morții, a declarat că de fapt el nu este rom
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
kado panǐ, kaj te na maj avav truśali, nić te maj avav kadhe [paněsqe] te unkavav. [16] O Jezuśis phendă laqe: Źă the akhar t'rre rromes the am kadhe. [17] E źuli pale-phendă the phendă Lesqe: Na-ni mân rrom. O Jezuśis phendă laqe: Miśto phendăn ke na-ni țuț rrom. [18] 'Ke hâș țuț panć rromă, the kodo kaj hin țuț akana na-ni t'rro rrom. Kădă ćăćes phendăn. [19] E źuli phendă Lesqe: Răja, dikhaw ke Tu
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 4 / IOAN, IV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371937_a_373266]
-
avav kadhe [paněsqe] te unkavav. [16] O Jezuśis phendă laqe: Źă the akhar t'rre rromes the am kadhe. [17] E źuli pale-phendă the phendă Lesqe: Na-ni mân rrom. O Jezuśis phendă laqe: Miśto phendăn ke na-ni țuț rrom. [18] 'Ke hâș țuț panć rromă, the kodo kaj hin țuț akana na-ni t'rro rrom. Kădă ćăćes phendăn. [19] E źuli phendă Lesqe: Răja, dikhaw ke Tu han prohorokos. [20] Amare părinți pe kădă bari dumba imazinde pen
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 4 / IOAN, IV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371937_a_373266]
-
O Jezuśis phendă laqe: Źă the akhar t'rre rromes the am kadhe. [17] E źuli pale-phendă the phendă Lesqe: Na-ni mân rrom. O Jezuśis phendă laqe: Miśto phendăn ke na-ni țuț rrom. [18] 'Ke hâș țuț panć rromă, the kodo kaj hin țuț akana na-ni t'rro rrom. Kădă ćăćes phendăn. [19] E źuli phendă Lesqe: Răja, dikhaw ke Tu han prohorokos. [20] Amare părinți pe kădă bari dumba imazinde pen, the tumen phenen ke and-o Jerusalimos
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 4 / IOAN, IV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371937_a_373266]
-
am kadhe. [17] E źuli pale-phendă the phendă Lesqe: Na-ni mân rrom. O Jezuśis phendă laqe: Miśto phendăn ke na-ni țuț rrom. [18] 'Ke hâș țuț panć rromă, the kodo kaj hin țuț akana na-ni t'rro rrom. Kădă ćăćes phendăn. [19] E źuli phendă Lesqe: Răja, dikhaw ke Tu han prohorokos. [20] Amare părinți pe kădă bari dumba imazinde pen, the tumen phenen ke and-o Jerusalimos hin o than kaj kampel te imazinas amen. [21] The o
E EV-ANGELIA PALA IWAN, O ŚERO 4 / IOAN, IV de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371937_a_373266]
-
lupta pentru existență. În acest moment se fac culpabili prin diverse acte de vandalism, scăpați de sub rigorile unei civilizații moderne sau rătăcesc în abisul promiscuităților, al limbajului trivial-obscen. Cel mai mult ne denigrează onoarea de „cetățean român” cei de etnie rromă. Profitând de protecția caritabilă a autorităților europene ei cer drepturi și privilegii din ce în ce mai multe. Purtați pe același val cu nomazii, o parte din tinerii conaționali și-au pierdut identitatea și demnitatea națională manifestate din moși-strămoși, adaptându-se la „manierismul" depravat
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > GEJOM, GEJOM Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1568 din 17 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului 1: Gejom, gejom, dromenθe zinzarde, Arakhom mân rromença baxtale. A, rromă!len, kaθar aven' tume Famiença, kïzença bokhale ? Aj, aj, rromalen ! Aj, aj, ćhavalen ! Aj, aj, rromalen ! Aj, aj, ćhavalen ! 2: Sjasas hen mân familia bari - Mudardas la i wordia kaji. Savren ćhindas, hen rromen, hen rromnen, Maśkar lenqo hen cigne
GEJOM, GEJOM de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372395_a_373724]
-
rromalen ! Aj, aj, ćhavalen ! 3: Phirra, Devl!a, T'e parne udară, Te-aśi dikhaw merre familian ! Pale ka źaw dromenθe zinzarde Pa ka phiraw rromença baxtale ! Aj, aj, rromalen ! Aj, aj, ćhavalen ! Aj, aj, rromalen ! Aj, aj, ćhavalen ! 4: Opre, rromă, o vakïci avjas ! Hajden mança savre de-and-o dinjas ! O kalo muj hen o kale jakha Mangava len sar o gude drakha. Aj, aj, rromalen ! Aj, aj, ćhavalen ! Aj, aj, rromalen ! Aj, aj, ćhavalen ! [5: Źap-tar manqe dromenθe zinzarde, Arakhaw mân
GEJOM, GEJOM de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372395_a_373724]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVA A LIMBII RROME A REUNIUNII Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 1632 din 20 iunie 2015 Toate Articolele Autorului • O MASEK O TIKNO < o masik o cigno (literal "luna [cea] mică" = luna februarie) • O MASEK O BARO < o masik o baro
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
I) ZARUNI CÀXRA < c`ër·ra zaruji (cort flocos/mițos/din par/din blană [de capră] - la căldărari) • BIS-/BIZ- & DES-/DEZ- (prefixe privative cu sensul de “fără”, “lipsit de”) Referință Bibliografica: CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVA A LIMBII RROME A REUNIUNII / Sorin Cristian Moisescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1632, Anul V, 20 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
den duma anda' mân', aj mân sar te fâl mân miśto ? Me sïm ćorro thaj korkoro, na-j mân ći phej, ći phral', murro dad sï mulo - sïm jekh ćhăvo șo na-j leș dad, aj aver dej mân barardă, 'k'-aver rrom sï la mïrra d'ă. Kamlem te tasavav mân, apoj te drabaraw mân, ta o Dell ći meklă mân. Te xurăw k-o dell kamlem aj te śudaw mân tele, ta Vov ïnkërdă mân opre. Me aźukërawas len, ta risajlem
XOLǍRDO... KAMLEM de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372529_a_373858]
-
źuwlǎnça. Kana źăl andre muruś, garal pejqo śoro. -O keresteleśi- Anglal kodă, źi kaj na kërdǒl o śhăvorro, o rrom, lejqo dad, phenel: -Mo, avej te kerestelij manqë murre śhăvorrej ? -Mo, źăv, te aźutila mân o Dell, keresteliv le śhăvorrej thaj xućira’ amën ćirvenqë
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
săkon, ajandekură, del lej love. Aśhile ćirve źi kaj meren o śhăvorre. -I promicia- Barǒl... haj kana și panʒe-śove bërśenqo, źăn o rrom’ okor’, dikhen lej kana khëlel pe’ biga, źăn haj phenen: "Će śukar cïno śhăvo ! Na xućira’ amën xanamik’ ?" Dakë fâl lej lejθar vâj
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
phral o baro phirel varekaj dur, kaj źăl and-o biav vâj virostovo. Dikhël ’ekha śh’ǎ, śukar-ji, thaj puśel: "Ka’qi-j kodă śhăjǒrri ? Sin la rrom ? No, miśto ! Muk kë źăv khëre thaj phenav murre phralejqë." Źăl khëre thaj phenel pejqë phralejqë: "Phrala, dikhlǒm ’ekha śh’ǎ
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]
-
kurko jinkërel. -Kana merel manuś- Kodo děj len lejqë rïze haj koporśovo haj sträjinuri den tele o rïze thaj poʒin lej. Aven p-o priveʒi but rromă de-ande săști lumă thaj nikëren lej trin děj’. Pal-o trin děj’ źăn thaj prahon lej. Vaś i pomană ćinena ’ekhe balej, thona avri meseli sar p-o biav
K-I ĂRNIKA de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372527_a_373856]