314 matches
-
se păruse mai mult poveste. Priveau în tăcere lupoaica și puii. Nu erau cățeluși, așa cum nici mortăciunea găsită în pădure nu fusese de neam câinesc. Erau pui de lup alb! Undeva existau și tatăl, și frații, și surorile mai mari, rubedeniile lupoaicei răpuse și ale lupilor cei mititei; alți lupi, și ei cu neamurile lor; haite întregi de fiare albe, ascunse în păduri, după dealuri, în văgăuni, poate că nu așteptau decât vremea potrivită pentru a da buzna! Poate fusese o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
din dealul cocoțat în fața satului natal, cea mai apreciată pârtie de schi, din lume. Dar, n-a destăinut, și nici nu va destăinui, nimănui, vreodată, nimic, despre felul în care a devenit, el, un mândru și performant schior!, în rândurile rubedeniilor sale! DINCOLO DE PÂNZELE ALBE -ÎNTUNERICUL! Târgoviște. Centrul municipiului. Stație de autobuz. Aștept, cursa, care cam întârzie. Îl observ pe moș Dârțu Andrei. E pe gânduri. Mă salută. îi răspund. Și-l întreb: ce mai faci? Te duci, ori vii, de pe
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
ați ascunselea, chiar și când era de măritat, nu, numai, de joacă,în praful drumului, cu ceilalți copii ai vecinilor.A fost nelipsită de la hore, serbări școlare și alte diverse momente princiare, din istoria neamului. A fost drăgălășenia familiei: dragostea rubedeniilor acesteia, marcatoarea de amintiri de neuitat,în inima celor cu care a avut darul și fericirea de a se întâlni. Mai târziu, după căsătorie, după venirea pe lume a odraslelor, după mutarea la oraș - ea, muncitoare la combinatul textil, el
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
în legea lui, iar uneori se apuca să îndruge moși pe groși pe bulgărește, pomenindu-l mereu pe deadul Vasile, dar înșiruind și o grămadă de nume vechi și ciudate, pe care le purtaseră, poate, cine știe pe ce timpuri, rubedenii de-ale lor, care de mult erau oale și ulcele. Diminețile se trezea buimac, cu ochii tulburi, de parcă prin somn l-ar fi muncit cel necurat... De vreo câteva săptămâni, de când începuse să se desprimăvăreze, neastâmpărul din iarnă parcă îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Mă trezesc brusc, semn că trebuie să-mi schimb poziția. Am încă pe retină amintirea visului pe care tocmai l-am spart. Se făcea că umblu cu bunica pe ulițele Sânnicolaului din casă în casă. Făcea vizite scurte la toate rubedeniile în fiecare vară, de câte ori ajungea la țară. Făcea vizite scurte, pentru că nu avea răbdare pentru vizite lungi, nici să vorbească nu-i prea plăcea, iar de ascultat păsul altora, nici nu putea fi vorba. În fiecare an vizitam femeile acelea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să fugi. Partidul dumitale e pierdut. Poetul Își Încordă auzul. Ce putea ști căzătura aceea umană despre politica Florenței? Celălalt păru să Își dea seama de neîncrederea lui. — Unul din soldații pe care Îi plătesc să ne protejeze are o rubedenie În armatele papei. Bonifaciu se pregătește să pornească spre orașul nostru cu scopul aparent de a face pace, dar cu țelul adevărat de a prăda și de a răsturna Comuna În favoarea Negrilor. Pentru noi, calicii, orice schimbare a norocului Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
puțin frică doar de cei care o țin una și bună, reia domnul Președinte, Partidul în sus și Partidul în jos, cu ăștia va fi cam dificil, sînt proști și încăpățînați. — Linia a doua, cei din spatele Piticului, completează Petrică, cîteva rubedenii, prietenași de-o viață, doi trei militărei de mîna a doua, totuși n-ar trebui să ne facem prea multe griji din partea lor. — Niște ramoliți, zice Monte Cristo, dîndu-i apă la moară domnului Președinte. — I-am fi putut avea de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
exagereze „americanismul“ necizelat al eroului său pentru amuzamentul englezilor; și că va trebui să găsească poveștii un final pozitiv. În roman, Christopher Newman, un american bogat, autodidact, un inocent În străinătate, aflat la Paris, primea Într-o primă instanță permisiunea rubedeniilor aristocrate, familia Bellegarde, de a o curta pe tânăra și frumoasa contesă văduvă Claire de Cintré, pentru a fi mai târziu respins, tot de ei, din snobism. Soarta Îi punea la Îndemână mijloacele pentru a dezonora familia sau, amenințându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Încercase să o urmărească detașat, ca și cum ar fi fost scrisă de altcineva, și chiar i se păruse că are coerență și un ritm exemplar. Era Însă greu de judecat În prezența unui public restrâns, În majoritate angajați ai teatrului și rubedeniile lor, În sala ca o peșteră. Pentru seara aceasta, toate cele o mie cinci sute de bilete fuseseră vândute, iar el va fi nevoit să stea printre spectatori și să le Înregistreze verdictul. Unul dintre ei era William Archer, influentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
femeia, care nu Își putea da consimțământul până când Guy nu va fi plecat definitiv, Îl rugă să aștepte până seara pentru a primi răspunsul. Frank Îl rugă pe Guy să Îi susțină cauza, iar acesta acceptă - de ce nu? Atunci, o rubedenie a lui Guy, lordul Devenish, În numele căruia se ascundea la pândă ceva „diavolesc“, adecvat personajului, sosea cu vestea că desfrânatul văr al lui Guy decedase brusc și fără a lăsa urmași, ceea ce făcea din Guy moștenitorul averii familiei. Devenish aducea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
al treilea trecător sau mașină, pentru a-i scoate, după secole de adâncă uitare de sine, taman către sud... între galioanele de zidărie ale zonei Lipscani, jucîndu-și sau ciocănindu-și între ele provele. Ori, hăt departe, făcîndu-i să apară între rubedeniile lor, spitalicești sau diavolești, înșiruite în întinderea străzii Plantelor... - Unde te duc? întrebă, pentru prima dată, alarmat, conducătorul vehicolului, la o oră și zece minute după ce pasagerul îl fluierase și i se încolăcise între canapele. Has-Satan se înclină înainte și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
dintr-o mișcare, o rase pe sondă. - ...Să ne trăiască toți dușmanii și să ne vadă fericiți!... Hai, jerpelitule, măscărește-i rahaturile pentru care m-ai cărat până aici... 117 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI bucureștene. Și la cheremul rubedeniilor căruia stăteau acum descuamarea "Marinei" lui Lucian Grigorescu, cât și depigmentarea necunoscutului "Blid cu cîrciumărese", tușat de pe patul de moarte de Luchian. Bineînțeles, camionagiul crăpase. Fusese sfârtecat în mii de bucățele, la rândul lor devenite amnezice, de către elicele unei șalupe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ebraic... Nemurirea fusese elaborată și lansată în circulație grație gândirii grecești, după cum speranța în înviere este circumscrisă gândirii ebraice... Țâșniră la suprafață, într-una dintre odăile din fund ale fermecătoarei, într-o cadă destinată, în general, rufăriei aparținând puzderiei de rubedenii pe care stăpâna și le descoperea periodic în provincie și ale căror odrasle, în general feminine, aceeași stăpână le accepta uneori, cu larghețe, în gazdă, pentru ca progeniturile lor să aibă putința să-și clădească aici, în Capitală, un viitor. Plutiră
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
prin debaralele din Perone. Stăpâna plătind, cîntărindu-l din ochi și plăcîndu-l și pe noul șofer. Înroșindu-se, bătu genele puțin, făcu ochii mari de mirare 206 DANIEL BĂNULESCU de bumbac și lenjeriei aparținând ucenicelor (în sezonul acela, întîmplător, nu erau rubedenii feminine în ospeție, doar un băiat). Navigară atenți printre burțile prosoapelor, pe jumătate ridicate din apă și susținând pe sinusozitățile lor adevărate lanțuri muntoase din pulberi răsturnate din cutiile de detergenți și înălbitor. Ungîndu-l, tacit, drept un soi de adept
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la un seral. La seral, polițaii învățămîntului bântuiau, cel mai puțin, prin registre, cu verificările și poterile. Îi va elibera tot el adeverință de încadrare în câmpul muncii. Cunoștea și o pensiune tainică, particulară, cu circuit închis, ținută de o rubedenie mai de pe departe de-a sa, mare profesoară de romînă-engleză, care accepta în internat și băieți. Era un loc excelent, în care putei să-ți ronțăi în liniște pastilele, între sendvișurile cu parizer sau cu friptură de curcan. Distinsa profesoară
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe chiloți. Dintr-odată, o ușă s-a trântit în spatele sălii, undeva în apropierea îngrozitoarei mese cu numărul nouă. „Îngrozitoare“ fiindcă acolo le așezase Alison pe cele mai oripilante dintre aparent nenumăratele rude ale lui Luca. De acolo, sperase ea, rubedeniile cu pricina vor cauza cele mai puține neplăceri. La masa cu numărul nouă stătea unchiul Mauro, care încă mai arăta cu degetul avioanele de pe cer, și Maria, o vară de-a doua, care, delicat fie spus, împletea ciorapi cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
arătat către mâncare și bragă rece și l-a invitat pe Va să mănânce pentru că mai era drum lung până acasă. Vreme de câteva zile, Va a resimțit din greu despărțirea de „neamurili di la Bacău”, așa cum spunea bunica Ileana, „rubedeniile” așa cum spunea Ochenoaia și a reușit să treacă cu greu peste vara petrecută În primul univers al copilăriei, aproape de oamenii lui dragi care Îl iubeau nespus, necondiționat și fără nici-un fel de prefăcătorie ieftină. Sentimentul unei pierderi nemăsurate Îl va
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
necunoscută lui Va În acele vremuri? Dar timpul, acest mare prieten și dușman al omului Își Îndeplinea și rolul de doctor bun care vindecă rănile sufletului și, ușor-ușor, Va se re acomoda cu realitatea dură din satul cu bunic, cu rubedeniile sale care erau preocupate cu strângerea recoltei și cu olăritul. Un anume echilibru sufletesc În formare Îl ajuta să-și găsească diverse remedii pentru a ieși din melancolii și supărări, iar Aneta, Ionel, Ruzânița, Mihăiță, Ghiță-Baiazid, Sinan Pașa și mai
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ceva rău, un rău la care, fără să știu, eram, poate, părtaș, trebuia să mă mai trezesc amestecat și Într-o bizarerie cu comori, masonerii și femei misterioase, prevăzute cu secrete la purtător, posesoare de mătuși, unchi, bunici și alte rubedenii excentrice risipite prin Europa și America, având, la rândul lor, biografii senzaționale, inventate parcă de scriitori În pană de inspirație realistă. Sincer, nu credeam o iotă din fantasmagoria franco-română debordând de substituții de persoane, de coincidențe și de manuscrise purtătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
să abordez acea masă de ospăț din exterior, din inima parcului - nu dinspre casă - de parcă, pentru a se Întoarce acolo, mintea ar fi spăsită ca un fiu risipitor, gata să leșine de emoție. Printr-o prismă tremurătoare, deslușesc trăsăturile unor rubedenii și ale unor cunoscuți, buze mute care se mișcă senine, vorbind Într-un grai uitat. Văd parcă aburul ciocolatei și tăvile cu tarte de coacăze. Observ o libelulă care se rostogolește ca un mic elicopter, apoi aterizează Încet pe fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
astăzi, În ciuda metaforelor vechii lumi, rezultat al unei educații clasice și a clișeelor grandilocvente ale gazetăriei ruse - cel puțin așa sunau pentru auzul meu surmenat - Își păstrează o atrăgătoare demnitate cenușie proprie, Într-un extraordinar contrast (de parcă ar aparține unei rubedenii mai bătrâne și mai sărace) cu vorbirea lui de zi cu zi, colorată, stranie, deseori poetică și uneori vulgară. Ceea ce s-a păstrat din ciornele unora dintre proclamațiile lui (care Începeau cu „Grajdane!“, adică „Citoyens!“) și ale editorialelor lui este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
acea porțiune a marginii de pădure sclipea magic prin vălul irizat, verde și roz-pal, tras În fața ei: era atâta tandrețe și splendoare În acest spectacol, Încât, pe lângă el, reflexele romboidale, colorate, produse pe pardoseala pavilionului de Întoarcerea soarelui, păreau niște rubedenii sărace. O clipă mai târziu a Început prima mea poezie. Ce a declanșat-o? Cred că știu. Fără nici o adiere de vânt, simpla greutate a unui strop de ploaie, strălucind cu o extravaganță de parazit pe o frunză cordată, Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
umeraș de sârmă și l-am băgat în apă. Oricât de subțire, firul s-a dovedit totuși mult prea gros pentru a fi bun de ceva. Tocmai atunci s-a auzit soneria, îmi amintesc, și au sosit primele dintre numeroasele rubedenii ale lui Edith. Rachel era tot în halatul de baie din frotir, stând în genunchi și urmărindu-mi încercările zadarnice de a convinge aparatul să iasă cu sârma, dar timpul trecea și i-am spus că poate era mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mergi cu mine în New Jersey anul ăsta, sunt sigur că or să se bucure să te vadă. — Mă mai gândesc, Tom. Deocamdată, tu și Rachel sunteți singura familie pe care mă simt capabil să o înghit. Încă o fostă rubedenie s-ar putea să-mi stea în gât. Ce mai face verișoara Rachel? Nici nu te-am întrebat. — Asta-i întrebarea, băiete dragă. În sine, cred că face bine. Are o slujbă bună, un bărbat cumsecade, un apartament confortabil. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
pământ, pe care abia dacă Îl zăream prin pâcla ce plutea peste apă. - Măcar de s-ar fi terminat tot pământul, zise Runa. Am fi luat-o Înapoi, Krog și-ar fi Încheiat călătoria, iar noi ne-am fi revăzut rubedeniile. - Eh, ce facem acum? Întrebă Enkim. Am privit În vale. Printre stâncile alb-gălbui se zăreau nenumărate peșteri mai mici sau mai mari, unele dintre ele săpate În bolovani Înalți chiar deasupra apei. Din cele mai multe ieșea fum, iar mirosul de carne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]