288 matches
-
Turnul Babel, unii ar fi întrebat: „Śińe vińe [cu noi]?” și răspunsul ar fi fost „Păi și rudele noastre, rudarii”. În Bulgaria s-a consemnat credința în originea tracă. Tot în această țară, pe baza etimologiei populare, conform căreia cuvântul „rudar” ar veni de la cuvântul slav "rod" („neam, clan”), s-a întâlnit ideea că rudarii ar fi descendenții primelor clanuri bulgare venite în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
fost „Păi și rudele noastre, rudarii”. În Bulgaria s-a consemnat credința în originea tracă. Tot în această țară, pe baza etimologiei populare, conform căreia cuvântul „rudar” ar veni de la cuvântul slav "rod" („neam, clan”), s-a întâlnit ideea că rudarii ar fi descendenții primelor clanuri bulgare venite în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit Cristos, nimeni nu a vrut să-i facă crucea, lucru la care s-a
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
tracă. Tot în această țară, pe baza etimologiei populare, conform căreia cuvântul „rudar” ar veni de la cuvântul slav "rod" („neam, clan”), s-a întâlnit ideea că rudarii ar fi descendenții primelor clanuri bulgare venite în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit Cristos, nimeni nu a vrut să-i facă crucea, lucru la care s-a oferit până la urmă un rudar. Ca urmare, rudarii ar fi fost pedepsiți pentru vecie
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
clanuri bulgare venite în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit Cristos, nimeni nu a vrut să-i facă crucea, lucru la care s-a oferit până la urmă un rudar. Ca urmare, rudarii ar fi fost pedepsiți pentru vecie să lucreze numai lemnul. În Serbia apare ca element general venirea din România, pomenindu-se Carpații, Dunărea și Bucureștiul. Un informator povestește că satul lui a fost întemeiat de doi frați
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
în Balcani. În legătură cu ocupația tradițională a rudarilor, în Bulgaria s-a înregistrat explicația cum că atunci când a fost răstignit Cristos, nimeni nu a vrut să-i facă crucea, lucru la care s-a oferit până la urmă un rudar. Ca urmare, rudarii ar fi fost pedepsiți pentru vecie să lucreze numai lemnul. În Serbia apare ca element general venirea din România, pomenindu-se Carpații, Dunărea și Bucureștiul. Un informator povestește că satul lui a fost întemeiat de doi frați rudari care au
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Ca urmare, rudarii ar fi fost pedepsiți pentru vecie să lucreze numai lemnul. În Serbia apare ca element general venirea din România, pomenindu-se Carpații, Dunărea și Bucureștiul. Un informator povestește că satul lui a fost întemeiat de doi frați rudari care au trecut Dunărea venind din Timișoara. Se întâlnește și mitul venirii din locuri mai îndepărtate, cu confuzii geografice: din București, Georgia, sau din Carpați, India. S-a consemnat chiar și afirmarea originii berbere. Printre caravlahii din Bosnia circulă mitul
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
între Croația și Ungaria. În toate țările unde trăiesc băieși, de regulă autoritățile statului, populația majoritară și celelalte minorități naționale și etnice îi includ pe băieși printre romi. Totuși, există cazuri în care majoritarii sunt conștienți de unele diferențe dintre rudari și alți romi, respingându-i mai puțin pe primii. În privința heteroidentificării băieșilor, constituie parțial o excepție romii simpli, care nu-i consideră de-ai lor. În Oltenia aceștia îi numesc pe rudari „caștalii” sau „caștarii” (de la "kasht" „lemn”), marcând diferența
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
care majoritarii sunt conștienți de unele diferențe dintre rudari și alți romi, respingându-i mai puțin pe primii. În privința heteroidentificării băieșilor, constituie parțial o excepție romii simpli, care nu-i consideră de-ai lor. În Oltenia aceștia îi numesc pe rudari „caștalii” sau „caștarii” (de la "kasht" „lemn”), marcând diferența ca și rudarii, prin ocupația tradițională a acestora, prin limba lor maternă, româna, și prin obiceiul gurbanului. În același timp, elitele romilor de limbă romani, la care gradul de organizare este mai
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
romi, respingându-i mai puțin pe primii. În privința heteroidentificării băieșilor, constituie parțial o excepție romii simpli, care nu-i consideră de-ai lor. În Oltenia aceștia îi numesc pe rudari „caștalii” sau „caștarii” (de la "kasht" „lemn”), marcând diferența ca și rudarii, prin ocupația tradițională a acestora, prin limba lor maternă, româna, și prin obiceiul gurbanului. În același timp, elitele romilor de limbă romani, la care gradul de organizare este mai avansat, caută să-i includă în rândul lor și pe băieși
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Etnicitatea băieșilor este mai mult sau mai puțin afirmată în funcție de țară. La aceasta contribuie și reprezentarea lor prin organizații politice și civice proprii. Un nivel mai semnificativ de reprezentare prin organizații se găsește în Bulgaria. Există Partidul Patriei, prin intermediul căruia rudarii își negociază interesele pe plan local, participând la jocurile politice pentru alegerile locale, și Asociația ERA, care desfășoară activități culturale de promovare a folclorului rudăresc, trimite tineri rudari la studii în România, încearcă introducerea predării facultative a limbii române în
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
reprezentare prin organizații se găsește în Bulgaria. Există Partidul Patriei, prin intermediul căruia rudarii își negociază interesele pe plan local, participând la jocurile politice pentru alegerile locale, și Asociația ERA, care desfășoară activități culturale de promovare a folclorului rudăresc, trimite tineri rudari la studii în România, încearcă introducerea predării facultative a limbii române în școli. Și în Croația există mai multe asociații: "Krovna zajednica Bajaša Hrvatske" (Uniunea Generală a Băieșilor din Croația), "Udruženje Roma »Ludari« Rumunjskog porijekla Grada Slavonskog Broda" (Asociația Romilor
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Orașul Slavonski Brod) etc. Și în Ungaria există organizații rome locale care cuprind și băieși. Printre altele s-a adoptat și un imn al băieșilor. În România nivelul de organizare este mai puțin semnificativ. Se poate aminti ca exemplu Asociația Rudarilor Valea lui Stan (Brezoi). În Serbia situația este asemănătoare. În 2004, în suburbia Ripanj a Belgradului exista o asociație pentru cultivarea și cercetarea trecutului cultural al băieșilor, a folclorului tradițional, a limbii, care căuta colaborarea cu asociații și organizații românești
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
și Antifascistă, Partidul Național Progresist, Partidul Casa Română a Europei Democratice, Mișcarea ''Tânăra Democrație'', Comunitatea Lipovenilor din România, Partidul Democrat Creștin al Rromilor din România, Partidul Independent Maghiar, Mișcarea Democrația Modernă, Partidul Socialist al Dreptății-Independent, Partidul Unit Democrat al Rromilor, Rudarilor și Lăutarilor din România, Uniunea Armenilor din România, Asociația Culturală Bulgară din București, Uniunea Democratică a Sârbilor din România, Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România, Uniunea Elenă din România, Forumul Democrației și Unității Naționale din România. Care au
Primele alegeri în România postcomunistă. 25 de ani de la alegerile din "Duminica Orbului" by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103584_a_104876]