450 matches
-
ȘTEFAN BRÂNCOVEANUL Den Brâncoveni și cu alte moșii, hotare ce țin de Brâncoveni, Jăgălia, Criva de Jos jumătate, Criva de Sus toată și alte hotare până la Olt; să ție a patra parte, și cu viea den deal, jumătate, și cu rumânii ce i se vor veni iar a patra parte, afară din case; iar case să-și facă în Brâncoveni unde va vrea în sat. Moșia de la Ipotești tot hotarul și cu moșia de la Puturoasa jumătate și cu viile iar de
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
cu viile iar de acolo de la Puturoasa. Den Cocorăști și cu moșia Ceparului ce am cumpărat să țiie a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
a patra parte și cu viile ce se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
se chiamă de la Alexandru și cu câtă s'au mai pus pe lângă dânsa și cu rumânii, a patra parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
parte. Satul Blajul cu viile, cu moșiile, peste tot. Moșia de la Câmpeni și cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
cu câți rumâni vor fi. Satul Izlazul jumătate, cu rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
rumânii jumătate și viile iar jumătate. Moșia de la Zvarsca toată câtă am cumpărat. Satul Comoștenii jumătate și cu rumânii jumătate și viile iar jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
jumătate i morile. Satul Radeșița jumătate și cu rumânii jumătate și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
și viile jumătate. Satul Nedeia jumătate și rumânii jumătate. Satul Măceșul jumătate. Den jumătate de sat de la Marmure ce iaste partea noastră jumătate. Satul Hălmăjelul i Aninii ot Mehedinți cu rumânii, cu viile. Satul Bogoșăii jumătate, partea noastră și cu rumânii jumătate. Satul Aninișul ot Gorj, câtă iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
iaste partea noastră. Satul Mogoșoaia peste tot hotarul, cu casele de piatră, cu curțile, cu viea, cu heleșteul, cu moara. Moșia de la Străulești toată. Moșia de la Buciumeni. Moșia de la Gorgănele și de la Chitila, toată. Satul Andreșăștii peste tot și cu rumânii și cu morile în Ialomița și cu balta. Moșia de la Tătărăi, câtă am cumpărat cum arată zapisele 45 de pogoane vie de la Sărata, ce se chiamă Lipiianca și cu moșiile de acolo, a treia parte și să i să facă
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
ziceri radicale (de rădăcină), a cărora ramure nu am avut”; “cînd avem odată a noastră ca o moștenire zicerea loc, să ne fie frică să zicem la trebuința noastră localitate și local?” ( Repede aruncătură de ochi asupra limbii și începutului rumânilor, 1832). Motivarea împrumuturilor recente prin legarea lor de un cuvînt nederivat (radical), preexistent în limbă, stă la baza multor adaptări ale neologismelor în română și a fost popularizată de numeroase glosare și dicționare de neologisme din a doua jumătate a
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
frumusețea unui colț de lume ce s-a deschis acum pentru noi.(...) - Da' ce-i, prăvălie, conașule, să să deșchiză? Natura asta a dumitale îi dășchisă dă când lumea și buruienile or muri, or învia altele, să dea de treabă rumânului și mie când mă tăvălesc cu fetișcanele ..." (p. 86) Pitorescul limbajului relativizează mereu pașii complicați și pătimași ai iubirii și diminuează accentele retorice și rumoarea senzațiilor, imprimând astfel narațiunii un ritm alert, ce potențează narativul. Ca alternativă la mizerabilismul fiziologic
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
totodată, identificarea cât mai rapidă a vinovaților și tragerea lor la răspundere în conformitate cu legile Republicii Șerbia",potrivit unui comunicat al senatorului Viorel Badea. Potrivit corespondentului Romanian Global News din Timoc, luni, 19 decembrie, asupra casei liderului filialei Pârtiei Democrate a Rumânilor din Șerbia din Spicova, Dragoslav Mariacic, a fost deschis focul. Glonțul a pătruns printr-unul din geamurile casei, fapt constatat și de poliția chemată la fața locului. După atacul armat din Spicova, un alt atac armat s-a produs în
Liderii comunităţii românilor din Serbia, vizaţi de atacuri armate () [Corola-journal/Journalistic/58989_a_60314]
-
funebre de flori de hârtie cu pompoasele lor regrete eterne... De ajutat, îl ajută un nepot, singur cum a rămas... El ia contact cu nunțile, stabilind zilele. }iganii, de obicei, fac nunta joia, dar nu toți, unii făcând-o ca rumânii, duminica. Nunta, la Gândac, se petrece astfel: După ce mănâncă și beau sus și se îmbată cu toții în sala fostei prăvălii, începe jocul, jos, în beci la lumina gazornițelor a căror lumină roșie negricioasă se vede pe chepengul deschis al pivniței
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]
-
Mircea Mihăieș Nu-mi dau seama câtă ironie și câtă încântare de sine există în expresia "imparțial, ca tot românul". Nu mă refer la "rumânul imparțial" al lui Agamiță Dandanache, ci la strictul nostru contemporan, la liber-schimbistul de toate culorile și sexele, la cameleonul în piele de tigru ce ne populează coșmarurile, televizoarele și listele de alegători. În România, distanța dintre scuarul unde călăul îți
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
înșiși, drept români. Cum limba oficială a zonei este sârba, ei se definesc în toate actele - de la recensăminte la cărți de identitate - drept ,vlasi" (sau ,vlahi"). Acest lucru se întâmplă, pur și simplu, pentru că traducerea sârbă a cuvântului ,român" sau ,rumân" este ,vlas". O subtilitate lingvistică a ajuns, iată, să joace feste istorice! Pentru politicienii naționaliști sârbi, sau chiar pentru angajații administrației, a fost mai mult decât suficient pentru a tăia orice legătură între indivizii care vorbeau aceeași limbă, dar locuiau
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
maghiară, ,olah" înseamnă ,român") a intrat în uitare. Exista și există interesul ca separația lingvistică să poarte cu sine și o separație etnico-politică. Și asta cu atât mai mult cu cât românii din Vojvodina se autoidentifică fără nici o problemă drept ,rumâni". Marea dramă e aceea că în interiorul minorității ,vlasilor" (în opinia reprezentanților Forumului Cultural al Românilor din Bor, ar fi vorba de aproximativ cincizeci de mii de oameni) doar o mică parte nutresc sentimentul că aparțin marii familii a românilor. Ei
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
lămuritor pentru uzul formulei e de găsit în Iordache Golescu, într-un dialog satiric, unde semnificația ei principală, dovedită de sinonimele citate, pare a fi "lefter, sărac": "Adică ai rămas � ...) craiu din Curtea Veche ( cum zicem mai bine noi, rumânii)" ( Povestea huzmetarilor, în Scrieri alese, ed. Mihai Moraru, București, Cartea Românească, 1990, p. 37); naratorul își regăsește în final amicul abia scăpat din închisoare "întîlnindu-ne cu toții în Curtea Veche, unde să strînge toată crăimea Bucureștilor" (p. 42). Un recent și
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
necunoaștere interioară. Membrii acestor comunități romanofone (și, în nord, românfone) cum se numeau? Ce se considerau ei a fi? Mai întâi, trebuie specificat că aceste comunități trăiau repliate asupra lor înseși, închise, într-un colectiv social-familial sui-generis. Vorbitorii se autodenumeau Rumâni, atât la nordul Dunării, chiar în Carpații septentrionali (Rumuni), cât și în sud (Aromâni; în Istria, Rumëri) etc. Câteodată - există și asemenea cazuri! - își însușeau etnonimul generic �străin" Vlah (Meglenoromânii, românofonii din bazinul Dunării, își spun �Vlași"; cf. Vlașca, Pădurea
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
cf. Vlașca, Pădurea Vlăsiei în Muntenia), iar, în nordul Carpaților, Huțuli. Autoritățile maghiare îi numesc Olah, dar apare, în limba maghiară și termenul Román. Subliniem: numele generic. Este însă greu de luat în seamă ideea că asemenea nume (de tipul rumân) ar fi o dovadă de memorie colectivă a originilor romane: a lansat această ipoteză Sextil Pușcariu, o întâlnim și la ultimii cercetători ai problemei (Stelian Brezianu). Realitatea sociolingvistică arată însă altceva: că romanofonii sud-dunăreni, ca și Românii din spațiul carpato-danubian
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Nicolae Manolescu , sloganuri și versificaț ii satirice de campanie: este titlul Anexei care încheie recenta carte a lui Cristian Preda de la Polirom Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent. Voi scrie altădată despre carte, absolut remarcabilă. Deocamdată mă opresc la Anexă, care este o mică antologie de texte poetice ocazionale, ocaziile fiind, se înțelege, campaniile electorale din România ultimilor 180 de
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
rodul unei experiențe care temperase entuziasmul autorului, pornit la drum cu planuri mai mari. La două luni după apariția lui Mihnea-vodă, în nr.35 din7/19 dec. al aceluiași ziar, apărea un anunț care confirmă proiectul unei serii: „Peste puțin, Rumânul va publica in foița sa o nuvelă nouă, Matei Basarab și Vasile Lupu de d. A.Odobescu. Cei carii au citit pe Mihnea-vodă sântem siguri că vor aștepta cu nerăbdare această nouă lucrare a d.Odobescu, care avu rarul privilegiu de a
Pe marginea prozei lui Odobescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2605_a_3930]
-
Lupei au simțit că le vine curând și lor rândul. - Ce ne facem, vere? Îmi cânți tu mie și eu ție, să ne treacă de urât?! Pân-acum mai o sârbuliță, măi o bătută pe loc, la un pahar, - scotea rumânul paraua. Trăia și țiganul bine! - s-au văietat, între ei, pe drum, spre primărie. Când au intrat, Pândele, i-a luat în focuri. - Ba, vă-nscrieți, ori... la Bug cu voi?! V-ați dat dracu! Țiganii au pus degetul. La întoarcere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
dialogul se poate completa cu fraze acide ale lui Miron Costin și ale lui Cantemir la adresa muntenilor), un altul e chiar mai substanțial în planul istoriei ideilor. Amintesc mai întîi citatul- "model", reprodus de zeci de ori în antologii: "însă rumânii înțeleg nu numai ceștia de aici, ce și den Ardeal, carii încă și mai neaoși sînt, și moldovenii și toți cîți și într-altă parte să află și au această limbă, măcară fie și cevași osebită în niște cuvinte den
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
frazei: "toți aceștea dintr-o fîntînă au izvorît și cură". Aici se opresc de obicei citările. Dar textul continuă, cu o structură adversativă: "Nu zic însă că toți, toți cîți astăzi să află lăcuitori într-aceste țări, că sînt toți rumâni, că aceaia nici au fost, nici iaste, nici nice într-o țară cîte putem ști că sînt în emisferul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țări. însă mai vîrtos cei ce să află și pînă astăzi mai blagorodni
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]