542 matches
-
arăta că măcar începuse să se calmeze și, continuând să vorbesc, am îndepărtat-o încet de la subiectul în discuție, știind că cel mai bun medicament era să o fac să uite de Terrence o vreme, să o împiedic să mai rumege aceeași problemă care o obseda de atâtea săptămâni. Capitol cu capitol, am pus-o la curent cu toate întâmplările prin care trecusem de când ne văzuserăm ultima dată. În esență, era versiunea prescurtată a tot ce am așternut până acum în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
pe cont propriu în calitate de soție și de noră. Se simte ciudat și nepregătită pentru rol. Prima noapte este groaznică. Bărbatul își cere drepturile. Ea se consideră un animal pe masa abatorului. Expresia lui îi amintește de un țap după ce a rumegat copios iarbă. Maxilarul lui se mișcă dintr-o parte în alta. Dintre picioarele ei se prelinge o dâră de sânge. E plină de ranchiună și scârbită. Visasem să mă îndrăgostesc ca în opere. Mă așteptam ca soțul meu să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
scuzați, monsieur le comte, pentru cuvintele mele proaste. Contele amuți. Nu pricepuse nimic, dar nici să-i spună asta slugii nu se făcea. Julien îl punea, ca de obicei, în dificultate. Nu-i mai rămânea decât o singură soluție: să rumege fraza valetului, până când va reuși să-i prindă sensul. ― Acum aș putea să mă retrag, monsieur le comte? Sau doriți cumva... mai multă luminație... În politețea lui, în felul în care pusese accentul pe ultimul cuvânt, consulul descifră o undă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
aproape goale. Sorbiră ce mai era pe fund, dar nu mai regăsiră plăcerea de la început. La orizontul vieții apăruse necunoscutul. Va fi sau nu va fi bine de ei? Dar, dintre toți, prințul era cel mai îngrijorat. Tăcea și își rumega dezamăgirea. În loc de pace, aveau parte tot de război. Se simțea obosit. Nu era puțin lucru să păstrezi echilibrul între cele două delegații. Mai ales acum, după ce Kutuzov trecuse Dunărea. Făcuse eforturi considerabile ca să împiedice certurile, ca să aplaneze răbufnirile unora sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
șoim minunat! Mâna pe care o ținuse ridicată, ca să se apere de lumină, căzu și o undă de apă trecu repede prin ochii ei, căci adresase un îndemn asemănător, dar tăcut, și prințului. După câteva ore bune în care își rumegase și furia și dezamăgirea, după ce analizase cele mai sumbre perspective pentru etapa următoare, Ledoulx își aminti, în sfârșit, de apropiata întâlnire cu femeia voalată și, ceva mai înviorat, îl chemă pe Julien. Îl rugă să pregătească salonul din pavilion și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
planetei, pentru că acolo, spre deosebire de restul lumii, activitatea e rezervată nopții, iar odihna, zilei. Doar omul, în ciuda trecerii veacurilor, nu reușise să se adapteze întru totul la noapte, și din pricina asta, când se crăpă de ziuă, Gacel își căuta cămila ce rumega la vreun kilometru distanță, apucă hamurile și porni din nou la drum spre vest. Postul militar din Adoras ocupa o oază în formă de triunghi - ceva mai mult de o sută de palmieri și patru puțuri - chiar în inima unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
izola și sufla o ușoară briză ce făcea aerul respirabil, fără zăduful insuportabil din interiorul salinei. Erg-ul făcea parte din lumea lui și petrecuse nenumărate zile îngropat așa, așteptând o turmă de gazele. Le lăsa să se apropie încet, rumegând lujerii din grara, până când aproape că putea să le scuipe în bot și, în momentul exact, ridica brațul înarmat și le împușca în inimă. Așa sfârșise și cu un enorm ghepard care îi devora caprele, un animal feroce, sângeros și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cât mai avantajos, peste prețul zonei, ca să cumperi o casă și să rămâi și cu niște bani. Ceva mai ieftin și, eventual, mai spațios. Ce planuri deștepte, adică mai ieftin și mai spațios poate la periferie, n-ai decât să rumegi amăgirea asta, ca și cum aici ar fi Centrul Civic sau cartierul Primăverii. Păi, mai la periferie decât aici, în fundul Vitanului, poate doar la țară, la câmp și la pădure, cât mai departe, cum ai zis, șase mii de dolari ai zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
au învârtoșat de arșiță. E aproape liniște și-i singur, și dacă ar putea să ațipească barem cinci minute, atunci nu i-ar mai trebui chiar nimic. Asta ți s-a dat, deh, stai pe tăvălitura asta de paie tocate, rumegând dorințe, visuri confuze, planuri deștepte, izbânzi, bineînțeles că nu vrei să mori, dar sminteala și moartea sunt atotcuprinzătoare și țintesc spre izbândă. Nimeni nu scapă, fiecare își merită pedeapsa cu asupra de măsură, Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-ne pe noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
să-l iubești, o să-ți semene... O s-o lași pe nevastă-ta și-ai să vii după mine, ca să fii lângă copilul tău... Probabil că n-o auzea. Privea în gol și trăgea din țigară cu coatele sprijinite de volan, rumegându-și parcă panica. Se întâmplase ceva ireparabil, și ea, așteptându-i, nerăbdătoare replica, și el, tăcând, uitându-se-n gol prin parbrizul aburit de ger. — Hei! Ce părere ai? — Ce părere? repetă el mecanic. — Ce ai de gând? Recunoști copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
chemarea ca să luminăm poporul, mă rog, poporul își vede de-ale lui, așa că să ne vedem și noi de-ale noastre, cât o mai fi să mâncăm o pâine pe moșia lui dom’ Emanuel. Asta în vreme ce maestrul continua să-și rumege iluzia, care de bună seamă că avea să-l piardă după cât suflet punea în povestea asta cu recuperarea revoluției furate, și uite-l că primise o lovitură mortală, se vedea pe fața lui mumificată de o suferință atroce, cât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
peste mână să te obișnuiești cu gândul: Mirela născuse, iar lui îi pica greu să se știe tată al unui singur copil care-i al lui, mai mult decât al atâtor orfani care-s ai tuturor și ai nimănui. Își rumega boala asta difuză, uitându-se, prin geamul vitrinei localului, de-a lungul trotuarului îngust de lângă Dâmbovița, punctat de copaci brumați cu chiciură și grămezi de gheață, iar peste apă, dincolo de parcul înzăpezit și încețoșat, se contura în zarea fumegoasă cazemata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
de ceva care să aibă efectul ăsta. În spatele paravanului erau stative uriașe pentru haine și câteva cutii de carton În care țineam lenjeria și vasta mea colecție de ghete. Cu conștiinciozitate, am cercetat fiecare umeraș de pe stativ și mi-am rumegat dilema, care suna astfel: date fiind opțiunile, ar fi bine să aleg ceva elegant, indicând astfel faptul aș fi suficient de prezentabilă ca să iau parte la cocktailuri, unde aș putea să vorbesc despre lucrările mele și să-i vrăjesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
ea, iar Derek n-a suflat o vorbă pentru că s-a simțit responsabil pentru ce s-a petrecut. Oare s-ar putea una ca asta? Să fi fost el atât de cavaler? Tu-l știi mai bine decât mine. Lou rumegă ideea, apoi răspunse fără convingere: — Uneori are o atitudine foarte protectoare față de prietenele lui. Dacă i-ar fi prins Linda, ar fi considerat că a fost vina lui. Probabil că și-ar ține gura și n-ar spune nimica polițiștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
pe Derek lui Gavin, aici de față, atunci când a avut nevoie de un avocat? — Da. Asta e treaba mea aici, să intermediez. Gavin este specialistul nostru În drept penal. I-am aruncat o scurtă privire sus-numitului și l-am surprins rumegându-și cravata. Măcar nu i se mai vedea ratarea de bărbiță. Intenționasem să-i spun că exista posibilitatea ca cineva să fi intrat În sală pe ieșirea de incendiu, dar acum nici nu se mai punea problema, căci Janice avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cumva. Îngălbeni Însă frunzele plopilor și azvîrli praful și frunzele moarte În piscină. Suflă praful În casă și-l lăsĂ să se depună pe tablouri și printre paginile cărților. Vacile stăteau cu fundul În vînt și mîncarea pe care o rumegau era plină de nisip. Domnul Wheeler Își amintea că furtunile țineau cît zilele de post. Așa le și spuneau oamenii de prin partea locului - furtuni de post. Toate furtunile poartă diferite nume date de localnici și toți scriitorii proști Încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
alea, fir-ar mama lor, nu te umfla-n burtă, onorabile, auzi tu, că te strici la stomac când nu trebuie și ne ia mama dracului, pe amândoi! Toată vremea nu faci altceva decât să te-mbuibi, să ingurgitezi, să rumegi, să halești, să-nfuleci și să ronțăi! Fii simțit! Indolentule! N-ai decât să-ți scoți fundul tău de pluș, în decor, aprés, când te vor munci colicile și să performezi cât vei putea. Merci...! Pe vălul Sfintei Madone din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pe toți cei mai deocheați din toate trei satele, oprindu-se la câte unii, înlăturînd pe alții, mai revenind asupra câtorva. Până la sfârșit, Silvestru Boiangiu își întocmi o listă de vreo treizeci de oameni, pe care voia s-o mai rumege după ce va fi ascultat pe pândari... Jandarmul intră cu trei țărani în cancelarie. Drept introducere plutonierul cârpi fiecăruia câte două perechi de palme zdravene, iar pe urmă le zise supărat: ― Acu să-mi spuneți cine a furat porumbul arendașului? ― Spuneți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Toți aprobară din cap, în vreme ce Marin Stan, zăpăcit, se uita la ei, pe rând, parcă nu s-ar fi putut dumeri de ce s-au supărat oamenii când el a spus numai ceea ce credea că gândesc cu toții. Lupu Chirițoiu, care-și rumega aceleași gânduri, se adresă acuma lui Luca cu imputare: ― Măi omule, că te știam bărbat în toată firea și cu scaun la cap, apoi nu vezi tu că noi vorbim și ne tocmim, și ne certăm, și nici măcar nu suntem
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
tatăl său, ar mai fi putut sta. Dar Petre voia să aibă de lucru ca să nu se mai ducă cu oamenii nicăiri și să nu se mai amestece. De când s-a întors ieri de la Lespezi, numai a bolit și a rumegat. Mă-sa a auzit de la vecini ce s-a întîmplat și era îngrozită. El n-a vrut să-i spuie nimic. Doar când Smaranda l-a învinuit că de la dânsul se trag toate, că așa zic oamenii, a răspuns mânios
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
meargă și el, nu să strice ori să ațâțe, ci dimpotrivă să oprească ce s-ar putea să facă alde Toader Strîmbu și alții de teapa lui. Dar s-a încăpățînat să rămâie acasă, ca și când ar fi vrut să-și rumege mai îndelung durerea ce-i clocea în inimă, precum și pentru că socotea peste putință ca oamenii să îndrăznească a se atinge de boierul Miron, chiar ducîndu-se la dânsul cu răzmerița. ― Vai de mine și de mine! făcu deodată Petre, parcă I-
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cineva le-a selectat, filtrat, poate cu un interes, poate cu o părtinire, poate neutru, dar incomplet, poate... Mă rog, nici o informație nu poate fi luată așa, ca atare, fără rezerve, fără o doză de îndoială critică, fără să o rumegi puțin. Studentul ne-a lăsat să perorăm, fiindu-i evident că sîntem niște bătrînei simpatici, dar anacronici, depășiți de tehnică. Telefonul lui era un oracol care nu se înșală niciodată, căci este de ultimă generație. Am schimbat vorba și am
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
înscenat astfel cu grijă în cea mediatică. Iar orgiile onaniste ale publicului sînt legitimate apoi ca rating. în acest exces de foliculine, personal mai am un singur dor : să mă lasați să mor... bou ! Să fiu lăsat, adică, să-mi rumeg îndelung ideile, după ce le-am păscut și eu, cum m-am priceput și pe unde s-a nimerit. După care să mă înham din nou la jugul patriei și să trag cum pot și cît mai pot. Muncile cîmpului nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
am rămas o clipa gânditor. Faptul că exista o minimă șansă ca totul să fie adevărat mă orbea, mă făcea să vreau să cred că Gina poate fi a mea, să uit brusc toate diferențele dintre noi, pe care le rumegasem de-o sută de ori până atunci și de fiecare dată mi se păruseră insurmontabile. Nu aveam de ales. Trebuia să cred, cu toată ființa mea, fiecare cuvânt al ei. Dar undeva, în apele freatice ale minții, rămânea certitudinea dezastrului
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Unde o să ajung cu prostia asta de legătură cu tine? La povestea ta n-am timp să mă gândesc acum, ceva din mine a înfulecat-o grăbit, a înghițit-o pe nemestecate și așteaptă vremuri mai bune ca s-o rumege. Acum nu mai vreau decât să mă duc acasă și să mă culc, să nu te mai văd niciodată. Ești moale, epuizată, ai cearcăne cât toată fața, părul îți stă zbârlit, tenul tău are pori nenumărați, pe care seara îi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]