297 matches
-
(monument al naturii) este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situată în județul Bihor, pe teritoriul administrativ al comunei Roșia. Intrarea se află pe platoul Runcuri, în satul Roșia. (sau Ciur Ponor), este o cavitate de mari dimensiuni din Munții Pădurea Craiului. Accesul în peșteră este și punctul de intrare a pîrîului Ciurului în subteran. Acesta, după un parcurs scurt față de lungimea peșterii, se varsă printr-
Peștera Ciurul Ponor () [Corola-website/Science/321077_a_322406]
-
industrială (Legea nr.5 din 6 martie 2000) și este inclus pe lista monumentelor istorice din județul Hunedoara cu . Construcția a început în anul 1806 și s-a finalizat în 1810. Pe fațada clădirii furnalului dinspre confluențele pârâurilor Nădrab și Runc s-a așezat o placă memorială cu inscripția „Augusto Imperante Francisco I. exstructum 1810”. Suma alocată construcției s-a dovedit a fi insuficientă, pentru că această sumă era de ajuns doar să se construiască furnalul, hala furnalului și aducțiunile de apă
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
au rămas doar proiectul podului de încărcare și proiectul depozitului de mangal. Pe 10 Decembrie 1808 Mätz și Asztalos întocmesc alte proiecte de investiții care la rândul lor sunt aprobate de trezorerie. Potrivit proiectului se poate construi digul pe pârâul Runc la preț de 3691 forinți 5 creițari și curățarea canalului pentru aducțiunea apei dinspre barajul pe pârâul Nădrab cu costul de 430 forinți. Astfel lucrările pentru construcția uzinei au fost finalizate în 1813. Împreună cu toate investițiile suma finală s-a
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
folosința comunității ortodoxe, ea a fost lărgită în perioada 1984-1993, dându-i-se actuala formă după stilul moldovenesc. Biserica este situată în centrul municipiului Vatra Dornei, pe str. Mihai Eminescu nr. 58 (la capătul vestic al străzii), la baza Dealului Runc, fiind numită de localnici și „Biserica de sub Runc”. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
perioada 1984-1993, dându-i-se actuala formă după stilul moldovenesc. Biserica este situată în centrul municipiului Vatra Dornei, pe str. Mihai Eminescu nr. 58 (la capătul vestic al străzii), la baza Dealului Runc, fiind numită de localnici și „Biserica de sub Runc”. În anul 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei de nord. Regiunea aceasta este bogată
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
a Icoanei Prodromița de la Muntele Athos, iar cealaltă fiind găsită neatinsă de foc în ruinele carbonizate ale bisericii de lemn care a ars în 1954. Aceasta din urmă este considerată de credincioșii ca fiind „făcătoare de minuni”. La baza dealului Runc, într-un parc amenajat lângă Biserica "Nașterea Maicii Domnului", s-a aflat până prin anii '60 ai secolului al XX-lea o cruce de piatră pe care s-a săpat inscripția: ""în amintirea părăsirii beuturii alcoolului - 1894"". Într-o duminică de
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
izbucnirea primului război mondial, evreii din Vatra Dornei dețineau băcănii, măcelării, farmacii, restaurante, cafenele, cabinete medicale sau stomatologice. Mai multe hoteluri erau administrate de evrei (Hotelul comunal fiind arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul Habsburgic, lui Nachum Braunstein). Chiar și Cazinoul din Vatra Dornei a fost închiriat timp de mulți ani de un evreu. Multe bănci erau de asemenea evreiești; sunt de menționat Banca Drach, banca fraților Schieber, agenția Băncii Comerciale din
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă mai mică pe strada Luceafărul. Conducătorul spiritual al comunității a fost rabinul Fraenkel, urmat de rabinii Margosches (tată și fiu). În cele două sinagogi se dezbăteau ocazional subiecte
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Mihai Eminescu nr. 54, la poalele Dealului Runc. El a fost construit în perioada 1898-1902. Unele documente din secolele XIV-XV menționează trecerea prin aceste locuri a caravanelor evreiești care călătoreau din Polonia, prin Cernăuți și Iași, către Marea Neagră sau către Bistrița. Caravanele se opreau de Șabat în localitățile
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
izbucnirea primului război mondial, evreii din Vatra Dornei dețineau băcănii, măcelării, farmacii, restaurante, cafenele, cabinete medicale sau stomatologice. Mai multe hoteluri erau administrate de evrei (Hotelul comunal fiind arendat lui Mathias Neumann, Hotelul Central, lui Faust și Drach, iar Hotelul Runc și Hotelul Habsburgic, lui Nachum Braunstein). Chiar și Cazinoul din Vatra Dornei a fost închiriat timp de mulți ani de un evreu. Multe bănci erau de asemenea evreiești; sunt de menționat Banca Drach, banca fraților Schieber, agenția Băncii Comerciale din
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost construită o sinagogă mai mică pe strada Luceafărul. Conducătorul spiritual al comunității a fost rabinul Fraenkel, urmat de rabinii Margosches (tată și fiu). În cele două sinagogi se dezbăteau ocazional subiecte
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
astăzi această zonă poatra numele de “Livadă”. Meri, peri, cireși, pruni, nuci se plantau în adâncurile pădurii până la Neculea și Chicerea, pastrandu-se și astăzi de numiri că : Poiana Nucului, Cireș, Părul lui Ilie și altele. Dealurile însorite Candrea și Runc erau acoperite de asemenea livezi și îndeosebi cu vii. Aceste podgorii împreună cu altele din ținutul Trotusului și Bacăului erau renumite pe toată Moldova, de ele ingrijindu-se paharnicul al III-lea după cum relatează Dimitrie Cantemir. Primul paharnic avea în grija
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
După cum se știe Conferințele de la Teheran (noiembrie 1943) și Ialta (ianuarie 1945), au decis că România și alte țari estice să intre în zona savietica de influență și să cunoască astfel toate ororile regimului comunist. Schitul de maici „Buciumi” sau „Runcul” a fost întemeiat de ieromonarhul Isaia în anul 1750. Ieromonarhul Isaia a fost mai întâi preot mirean în Buciumi unde deținea numeroase terenuri. Se știe că, de regulă, mânăstirile căutau să atragă în viață monahala mai ales răzeși bogați iar
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
în viață monahala mai ales răzeși bogați iar avansarea pe diferite trepte ecleziastice depindea și de averea donata mănăstirii. Devenind călugăr și donând multe pământuri, clericul Isaia a ajuns curând stareț la Mănăstirea Bogdana. Înființând pe moșia lui acel schit Runcul, nu-l închină Mănăstirii Bogdana - așa cum voise - căci s-au opus buciumenii și racautenii. După 1830, Alecu Aslan cumpărând multe terenuri în moșia Buciumi, a reușit să împresoare tot schitul, inclusiv moară susamintita.Pentru a se folosi de moară, slujitorii
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
acest motiv a venit la Mănăstirea Bogdana însăși Episcopul Românului, care a poruncit preotului C-tin Rauta să predea imediat aceste acte. Un zapis încheiat atunci arată însă că n-au fost aduse toate actele. Totodată și maicile de la schitul Runcul nu voiau să depindă de Mănăstirea Bogdana. Astfel, cu toată împotrivirea buciumenilor și racautenilor, acest schimb a fost făcut la 15 martie 1839: Aslan a dat Mănăstirii Bogadana toată moșia lui din hotarul Racauti, primind în schimb o treime din
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
necesare restaurării și consolidării cazinoului dornean. În ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, în calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Român din Bucovina, a revendicat clădirea cazinoului. , clădirea Secției de Boli Infecțioase și un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin Hotărârea de Guvern nr. 437 din 14 octombrie 2004, elaborată în urma analizării cererii de către Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România. La momentul retrocedării
Cazinoul din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/322290_a_323619]
-
de zeci de kilometri a confluentelor. Orașele care se găsesc aici sunt Siret (veche capitala a Moldovei), Bucecea și Dolhasca (nod feroviar). Așezările rurale sunt dispuse pe terase. Este în contact cu Subcarpații Moldovei (de la nord spre sud subunitățile Dealul Runc, Dealul Bărboiu și Culmea Pietricica Bacăului) spre est și cu Podișul Bârladului (subunitățile Podișul Central Moldovenesc la nord și Colinele Tutovei la sud) spre vest. Spre diferența de zonă Podișului Sucevei, aici datorită atât a continuei împingeri a Șiretului spre
Culoarul Siretului () [Corola-website/Science/334311_a_335640]
-
astfel ridicat moralul luptătorilor“. Soția sa a fost Maria Bobirci, fiica lăutarului Ion Bobirci. Ea a cântat cu N. Zlătaru timp de doi ani, aducând nou cântecele învățate de la părinții săi din zona Târgu Jiu. Un alt lăutar vestit din Runcul interbelic a fost Dumitru Pobirci, zis Cotoi (1893-1955). Din taraful său făceau parte: soția Ilinca Pobirci (solistă vocală și chitaristă), copiii săi, vioristul Dumitru Pobirci, zis Mitoi (1916 - 1944), căsătorit cu cântăreața Smaranda Bălășoiu (n. 1918 - d. 1985), vioristul și
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
întinde pe o suprafață de 93.189 hectare. Acesta include rezervațiile naturale: Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Turzii, Cheile Turenilor, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Cheile Văii Cetii, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Aria protejată (încadrată
Munții Trascăului (sit SPA) () [Corola-website/Science/333640_a_334969]
-
de protecție specială avifaunistică Munții Trascăului și include rezervațiile naturale: Cheile Ampoiței, Cheile Caprei, Cheile Gălzii, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Întregalde, Cheile Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Cheile Pravului, Cheile Tecșeștilor, Cheile Plaiului, Cheile Siloșului, Cheile Râmețului, Cheile Poșăgii, Cheile Runcului, Cheile Pociovaliștei, Cheile Ampoiței, Cheile Găldiței și Turcului, Iezerul Ighiel, Laricetul de la Vidolm, Pârâul Bobii, Pădurea Sloboda, Poienile cu narcise de la Tecșești, Poiana cu narcise de la Negrileasa, Piatra Cetii, Peștera Huda lui Papară, Șesul Craiului - Scărița-Belioara și Vânătările Ponorului. Situl
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Trascăului, Cireșu, Dosul Blidarului, Geamănu, Piatra Grohotișului, Pleașa Râmețului, Secu"), creste ("Ardoscheia, Fața Pietrii, Fața Râmețului, Piatra Craivii, Prisaca, Galda-Colții Caprii"), ciuperci, poduri, cheiuri ("Ampoiței, Caprei, Gălzii, Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Întregalde, Vălișoarei, Cheile Mănăstirii, Pravului, Tecșeștilor, Plaiului, Siloșului, Râmețului, Runcului, Pociovaliștei, Găldiței, Turcului"), defilee ("Hășdatelor, Turenilor, Pietroasei, Răchitișului"), doline, lapiezuri, uvale, platouri ("Ciumerna, Piatra Cetii"), depresiuni ("Poiana Galdei, Poiana Aiudului, Trascău"); Fenomene endocarstice: peșteri ("Gaura lui Stroe, Liliecilor, Poiana Ascunsă, La Tău, Huda lui Papură, Scărița-Belioara, Vânătările Ponorului, Gaura Calului
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
alocuri depășește un metru și jumătate înălțime, sau a copacilor doborâți pe carosabil. Potrivit autorităților, astfel de situații sunt pe drumurile județene Buda - Prohozești, Spira - Izvorul Berheciului, Urechești - Conțești, Găiceana - Soci, Stănișești - Vultureni, Dealul Morii - Podului Turcului, Buhoci - Parincea, Buhuși - Runc și pe drumurile județene din localitățile Sărata, Copaciu și Obârșia.
Efectele vremii. Drumuri ÎNCHISE și localități FĂRĂ CURENT by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/101381_a_102673]