434 matches
-
atâta timp, congenerii mei țin să lase în urma lor figuri vizibile pe suprafețe dure, netede și delimitate (deși peretele paleolitic era inegal și lipsit de contururi, iar rama tabloului este un fapt destul de recent)? De ce aceste glife, gravuri și desene rupestre, de ce aceste volume înălțate, cromlehuri, betili, acrolite, coloși, hermeși, idoli sau statui umane? De ce, pe scurt, există o imagine în loc să nu existe nimic? Să acceptăm, pentru un moment, că nu știm nimic despre asta și să trecem prin poarta umbrei
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Dumnezeu, cu costuri mai mari sau mai mici, o tendință mimetică inconștientă. Problema modelelor imaginare de identificare nu este nici nouă, nici occidentală. Se poate presupune că tinerii vânători de bizoni din era glaciară își luau riscuri inutile din pricina gravurii rupestre. Dar vechimea unei enigme nu o disipează. Cercetătorii s-au aplecat mai des spre eficacitatea cuvintelor decât spre cea a imaginilor. Psihanalistul sau vrăjitorul atrag atenția antropologilor mai mult decât pictorii, creatorii de afișe sau cineaștii. În această privință, analiza
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unui nou limbaj, cel al comunicării spontane prin internet, numit aici "catalimbaj". Restructurarea la nivelul limbajului noilor media, în special prin apariția internetului, corespunde unei a patra revoluții sociale în desfășurarea istorică a omenirii, ulterioară revoluțiilor reprezentate de crearea simbolisticii rupestre din neolitic, de invenția scrisului și, respectiv, de invenția tiparului. Prin analiza acestor fenomene, lucrarea arată că deși acțiunea socială și stratificarea societală par să aparțină conceptual unor sfere teoretice diferite, în fapt ele sunt corelate, prin fenomenul de structurare
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
4. În accepțiunea pe care o propun, "izomodern" reprezintă ceea ce transcende "postmodernul", printr-o revenire la unele dintre valorile spirituale clasice ale modernismului inițiator. Acest proces, care poate fi numit "a patra hipnoză antropogenetică", asemănătoare cu mutațiile asociate epocii artei rupestre, invenției scrisului, respectiv invenției tiparului, se produce prin depășirea relativității axiologice a epocii numite de către unii autori "postmodernitate" și prin transgresarea, dar și preluarea, sub forme complexe, rafinate, a unora dintre elementele constitutive ale modernismului incipient. Un comentariu suplimentar se
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în prezent un proces de restructurare morfologică și morfogenetică, ea tinde să devină izomodernă. Această restructurare capătă forma celei de "a patra hipnoze". Numesc aici "a patra hipnoză" procesul actual de mutații morfogenetice asemănătoare cu mutațiile societale asociate apariției artei rupestre ("prima hipnoză"), inventării scrisului ("a doua hipnoză"), respectiv inventarea tiparului ("a treia hipnoză). Potrivit definiției de dicționar, hipnoza reprezintă o "stare modificată de conștiință, trecătoare și artificială, provocată la sugestia altei persoane care se numește "hipnotizator" și caracterizată printr-o
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
existența unei prime mitologii în care subzista totalitatea cunoștințelor acelor vremuri și concepția omului despre sacru 322. Într-o altă încercare de descoperire a semnificațiilor acestor reprezentări, istoricul de artă André Leroi-Gurhan susținea că problematica găsirii adevăratelor înțelesuri ale picturilor rupestre în cauză nu este atât de simplă pe cât pare, numărul destul de mic al imaginilor de animale rănite sub 10% din totalul acestor scene conducând spre o ipoteză ce ar putea să elimine aspectele magice legate de vânătoare 323. În schimb
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
se poate să o fi avut însuși actul realizării acestor imagini, manifestare prin care devenea posibilă surprinderea vizuală a realității, mai ales în condițiile pioneratului creator al acelor perioade lipsite cu desăvârșire de modele de reprezentare. În acest sens, picturile rupestre evidențiază o serie de tehnici artistice (consacrate ulterior) executate prin suflare, amprentare, incizare, desen sau pictură, utilizând diferiți pigmenți și lianți, ce denotă inventivitatea nativă a acestor primi creatori. Mai mult decât atât, aceste imagini erau realizate în locuri întunecoase
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
simbolică a acestor opere trebuie luate în considerare cu atât mai mult cu cât, expresivitatea lor stilistică poate fi asemănată în anumite privințe, după cum au argumentat diverși autori, chiar și realizărilor artei moderne. Când ne referim la desenele și picturile rupestre, la statuetele și fragmentele de vase sau de arme rudimentare, la sanctuarele, sau chiar la misterioasele construcții megalitice, o trăsătură comună privitoare la înțelesul spiritual al acestor reprezentări se poate desprinde. Fiecare din ele ascunde în spatele aparentei simplități un complex
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
în National Geographic Traveler, vol. XVI, 2013, p. 14. 316 Ibidem. 317 Nichifor Crainic, Nostalgia paradisului, Editura Moldova, Iași, 1994. 318 ***, Religiile lumii, trad. Filip Bernadette, Editura Aquila, București, 2008, p. 2. 319 Facem referire la celebrele desene și picturi rupestre din situri precum cele de la Chauvet, Cosquer-Sormiou, Lascaux, Altamira, Combarelles, Roc-de-Sers, Bourdeilles ș.a. 320 Christian Peyre, Europa occidentală de la preistorie la arta celtică, în vol. Larousse, Istoria artei, ediție îngrijită de A. Châtelet și B.P. Groslier, Editura Univers Enciclopedic, București
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
din comuna Ostrov, județul Constanța, sunt mărturii de netăgăduit a activității sale misionare. Vechimea monahismului românesc coboară până în această perioadă și ea este urmată de prezența ,,călugărilor sciți” din Scythia Minor (Dobrogea de azi), a creștinilor care au realizat bisericile rupestre de la Basarabi-Constanța, Mănăstirile ortodoxe de la Morisena (Cenadul actual, sec.XI), Meseș (sec.XI), Hodoș-Bodrog (1177) Kenez (1192) etc. În paralel cu aceste așezăminte și în apropierea lor sunt urmele pustnicilor și ale chiliilor acestora inclusiv a acelora ce au ales
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
Pescuitul și vânătoarea au generat superstițiile și credințele În forțele supranaturale, iar odată cu construirea primelor mici locuințe se ivesc practicile magice În unele caverne ce servesc drept incinte sacre. Sporadicele manifestări de artă magico mitologică se Întrevăd În figurine, picturi rupestre, semne: soare, brad, mână În peștera Gura Chindiei. Se dezvoltă o viață spirituală oglindită În artă: desene, gravuri, figurine din lut care reprezintă femei. „ O practică magică În legătură cu procesul producției vânătorești s-a Întâlnit și la noi În așezarea de la
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
tradițiile poporului român urme ce atestă trecutul lor memorabil. Între arborii considerați sacri, cel care deține rolul principal este bradul, arborele cosmic prin excelență. Bradul este considerat, din cele mai vechi timpuri, totem arboricol, fapt demonstrat de inciziile și picturile rupestre, de unele amulete și talismane. În imaginația mitopeică a străbunilor, bradul a căpătat numeroase valențe simbolice, printre care aceea de reprezentant al lumii vegetale, expresie plastică a puterii mirifice a vegetației și daimonologiei vegetale. Arborele acesta apare ca simbol al
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
și s-au dedat neguțătoriei; asta a implicat de îndată evidențe, contabilitate, fiscalitate, răbojuri. Așadar privesc, nu fără oarecare neliniște, construcția unui alt poncif, căci e în tăietura cea mai clasică să presupui: Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare. Apoi această imagine-semn evoluează; din pictografie iau naștere toate vechile sisteme de scriere: cuneiformele sumeriene etc." Rămîn cu toate acestea la ideea că mai degrabă negustoria l-a
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
s-a ivit cartea, dar această problemă a fost deja tratată în numeroase lucrări. Să ne amintim numai că scrierea s-a constituit între mileniile al IX-lea și al IV-lea î.e.n. Putem considera ca un demers prealabil arta rupestră a oamenilor epocii glaciare, în care imaginea devine treptat semn prin schematizare. Apoi această imagine-semn evoluează; din pictografie iau naștere toate vechile sisteme de scriere: cuneiformele sumeriene, apoi mesopotamiene, hieroglifele egiptene, creto-minosiene, hitite, caracterele chinezești; este stadiul ideogramelor, în care
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
adoptă alfabetul fenician, îi adaugă vocalele și ordonează scrierea de la stînga spre dreapta; din acest alfabet au luat naștere alfabetul latin și alfabetele moderne. Apariția cărții este legată de suporturile scrierii. Cel mai vechi pare să fie piatra, de la pictografiile rupestre pînă la stelele și înscripțiile vechiului Orient și ale Antichității clasice. S-a păstrat de altfel obiceiul înscrierii pe piatră, pentru păstrarea amintirii marilor evenimente, a formulelor numite pe bună dreptate lapidare; studiul acestor texte, care au o valoare documentară
by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
cert nu puteau ajunge în așezarea respectivă decât că un act de voință al unor membri ai societății respective, trebuie de la început să menționam că prin forma lor, acestea sugerează în mod frapant vulva atât de mult invocată în arta rupestra din vestul Europei, ca simbol feminin. De asemenea, noi considerăm că nu este lipsit de importanță faptul că fosilele de Congeria sp. aff. Congeria (Mytilopsis) subcarinata subcarinata reprezintă de fapt mulaje ale speciei, constituite din aragonit. Aragonitul, datorită aspectului sau
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
sine pentru comunitățile respective, în măsura în care formă și aspectul lor erau suficiente pentru a sugera un mesaj simbolic suficient de revelator pentru comunitatea epigravetiană de la Poiana Cireșului. Chiar dacă nu ne-am propus să facem un inventar al nenumăratelor exemple de situri rupestre în care semnul vulvei este foarte răspândit, iar semnificația să este mereu asociată cu simbolul feminin, dorim să invocam doar câteva exemple revelatoare în acest sens: gravurile de semne vulvare din peșteră Combarelles, de pe blocurile de calcar din peșteră La
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
sexual. Forma lor, atât de caracteristică, sugerează fără nicio îndoială pe cea a vulvelor reprezentate în peșterile vest-europene, cu toate implicațiile lor de natură simbolică. Faptul că ele au această formă atât de sugestiva, mergând adesea până la identitate cu cele rupestre, precum și pentru că au fost descoperite într-o așezare în aer liber, le conferă semnificații similare celor din peșteră, iar într-un fel, în lipsa suportului reprezentat de pereții acesteia, ele devin o proiecție a acestora într-un alt mediu natural, tocmai
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
1968; Locul sâmburelui, București, 1973; Carte singură, postfață Dan C. Mihăilescu, București, 1982; Fluviul întâmplător, București, 1985; Semne de carte, București, 1988; Lumina de seară, București, 2000. Traduceri: Luis Martín-Santos, Vremea tăcerii, București, 1967; Istoria ilustrată a picturii. De la arta rupestră la arta abstractă, București, 1968; Boris Vian, Spuma zilelor, pref. trad., București, 1969; Calderón de la Barca, Viața e vis, București, 1970; Miguel de Cervantes, Teatru, pref. Ileana Georgescu, București, 1971 (în colaborare), Muncile lui Persiles și ale Sigismundei. Istorie septentrională
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
de cercetat nu numai pe baza 1 op. cit., p. 109 37 elementelor operei, dar și în raportarea la caracteristicile percepției critice, căreia i s-au dezvăluit. E cu neputință să ne închipuim un Maiorescu fără adăpost desfătându-se, în peisaj rupestru, sub o rupere de nori. În estetica lui G. Călinescu, intemperia și grandoarea sunt elemente fundamentale. Va veni desigur acel timp când un cercetător va separa ce este eminescian și ce este călinescian în noua viziune despre poet. Până atunci
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
XVI) biserică adusă din Maramureș; Crasna (1636, ctitor Matei Basarab - cu pictură (1757), Cornetul (1666), Racoviță; Pahomie și Pătrusa - Bărbătești, Jghiabu - Stoienești, Bradul și Iezeru - Olănești, Berislăvești și Scăueni - Berislăvești, precum și Ostrov - Călimănești (VÎlcea). Interesante pentru turiști sunt și bisericile rupestre, cum ar fi cele de la: Cetățeni (cu pictură interioară În tempra) și Valea Pravăț (Argeș), Biserica Mănăstirii Nămăești scobită În stîncă; Piatra Scrisă - Armeniș (Caraș-Severin) cu picturi și Înscripție din sec. XV-XVI. În condițiile epocii moderne, unele clădiri vechi, declarate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
trunchiuri de brad); CETĂȚENI. - așezare geto - dacă sec. III Î.e.n.; - descoperirea arheologică la punctul Valea Chiliilor din satul Cetățenii din Vale - urmele unor așezări din sec. III Î.e.n. și sec. XV e.n., precum și ruinele a trei biserici; - m. arh. - biserica rupestră (dimensiunea 12/4 m) de pe vîrful dealului Abrud din stînga DÎmboviței din interiorul așa zisei cetăți a lui Negru Vodă - cu pictură interioară În temperă ce-l reprezintă pe Negru Vodă și pe Basarab; - vatra folclorică În special țesături și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
aici În 1936 din satul Slobozia și pusă la căpătîiul eroului necunoscut al DÎmboviței; - la Bădeni, pe platoul Mălăiștea se păstrează urme din tabăra ridicată aici de Mihai viteazul În 1595, tabăra Întărită cu palisade; VALEA PRAVĂȚ. - m. arh. - biserica rupestră, scobită În stîncă - care practic este mănăstirea Nămăiești - muzeul memorial George Topîrceanu (1886 - 1937) ce cuprinde peste 200 piese, documentare originale; - localitate recunoscută pentru exploatare de calcar; - localitate climaterică de interes local În satul Nămăiești; - tabără școlară; JUDEȚUL BRAȘOV BRAN
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
al eroilor neamului din primul război mondial; - m. n. - rezervația Piatra Craiului; - festival folcloric „Floarea de colț”; - cabana „Curmătura” și „Plaiul Foii”; UCEA. - castru roman; - m. n. - lacul Podragu; - cabana Podragu; JUDEȚUL CARAȘ - SEVERIN ARMENIȘ. - mi. și de arh.: - Schit Rupestru „Piatra scrisă” cu picturi și inscripții din secolul XV - XVI; - han turistic „Piatra scrisă”; - zonă pomicolă; BĂILE HERCULANE. - stațiunea balneară de interes național; - mi. și de arh.: clădirile complexului balnear ridicate În secolul XVIII - XIX cuprinzînd Baia Horea cu podul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
limbă românească păstoasă, amintind de Cuvinte potrivite, și cultiva metafora arborescentă, vrând să dea lirismului o perspectivă pronunțat existențială. Profund și meditativ vrea să fie întregul lui discurs liric și în culegerile ce au urmat: Lâna de aur (1975), Inscripții rupestre (1981), Arbori (1989) și Pod peste legende (1992). O poezie a interogațiilor, în vers clasic, cantabil, cu o zicere expresivă atât prin cuvânt, cât și prin mesaj (aici în transpunere literară): „Cată să fii bumerang:/ Întors înapoi la locul plecării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286102_a_287431]