469 matches
-
de 5 (2+3), reprezentând 0,87% din populație . În acest sat este un punct de trecere auto și pietonal în România pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent in județele și regiunile de frontieră, prin județul Suceava: Ulma - Rusca. În prezent, satul are 474 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Rusca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]
-
trecere auto și pietonal în România pentru cetățenii români și ucraineni cu domiciliul permanent in județele și regiunile de frontieră, prin județul Suceava: Ulma - Rusca. În prezent, satul are 474 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Rusca era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%).
Rusca, Putila () [Corola-website/Science/315644_a_316973]
-
și era transportat printr-un funicular construit în aceeași perioadă cu primul furnal. Producția tot mai mare de fontă a dus la creșterea cererii pentru minereu de fier ceea ce a avut ca rezultat extracția masivă a depozitelor din Munții Poiana Ruscă. Procesul de extracție la scară industrială a început la Ghelari în 1863, la început prin exploatare la suprafață urmată de extracția prin puț minier din 1881. Deoarece funicularul nu mai putea face față cererii de minereu, a fost construită calea
ArcelorMittal Hunedoara () [Corola-website/Science/318082_a_319411]
-
Britanice). Are o populație de locuitori. Localitatea Simeria este situată în partea de vest a României, în lunca Mureșului, la confluența acestuia cu râul Strei, protejată la nord de lanțul Munților Metaliferi din Carpații Apuseni, la sud de Munții Poiana Ruscă, Retezat și Sureanu, iar la vest, de câteva defilee din zona de întrepătrundere a Carpaților Meridionali și Apuseni. La est, lunca Mureșului se întinde spre Podișul Transilvaniei. Localitatea este așezată la 16 km vest de municipiul Orăștie și 10 km
Simeria () [Corola-website/Science/297038_a_298367]
-
o altitudine de 492 m. Așezată în sud-vestul țării, în partea de sud-est a județului Caraș-Severin, în nordul depresiunii Domașnea-Mehadia din culoarul depresionar Timis-Cerna. Domașnea se întinde pe o vatra formată din 64 ha având că vecini: Teregova la Nord, Rusca la Nord-Est, Cornereva la Est, Cornea la Sud, Mehadica la Sud-Vest și Luncavita la Vest. Față de municipiul reședința de județ, Reșița, Domasnea e situată la o distanță de aproximativ 90 km, iar fata de cele mai apropiate orașe, 45 km
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
unei biserici cu 48 familii de credincioși, familii compuse în medie din 5 membri. Începuturile exploatării sistematice, cu mijloace rudimentare, a cărbunelui din Valea Jiului se regăsesc în anul 1840 când frații Hoffman și Carol Mederspach, proprietari austrieci de mine din Rusca Montană, atrași de bogatele zăcăminte carbonifere au pus bazele viitoarelor exploatări și întreprinderi miniere, continuând să cumpere de la proprietari și țărani eliberați un număr mare de posesiuni miniere. Exploatarea zăcămintelor carbonifere a continuat de-a lungul anilor, dezvoltând o zonă
Petrila () [Corola-website/Science/296993_a_298322]
-
de ceramică pictate cu motive geometrice, figurina antropo și zoomorfe de lut, unele de piatră și os . Cele mai vechi așezări cunoscute de pe vatra satului Mihaileni au fost șase ,însă cele ce orezinta un mai mare interes istoric sînt la Rusca și moștenirea Curcovo. Urmărind cronologia istorică a acestor așezări se poate deduce că ele au luat ființă pe la sfîrșitul sec. XXVII. Legende, povestiri referitoare la înființarea și dispariția acestor așezări sau mai păstrat și pînă acum, transmise din tata în
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
acestor așezări se poate deduce că ele au luat ființă pe la sfîrșitul sec. XXVII. Legende, povestiri referitoare la înființarea și dispariția acestor așezări sau mai păstrat și pînă acum, transmise din tata în fiu,vin memoria veteranilor noștri bătrîni. La Rusca, accidental fără cercetări arheologice organizate în scopuri științifice au fost descoperite vestigii, care mărturisesc vechea așezare omenească: cărămidă arsă, cioburi de oale de lut, oase etc. O altă așezare ce prezintă interes istoric este mănăstirea Curcovo. Pînă la noi n-
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Dobra este situată pe DN68A, la câțiva kilometri sud de râul Mureș. Spre nord se află Lunca Mureșului iar spre sud dealuri, cu înălțimi de 200-300 m, ce preced Munții Poiana Ruscă. Clima este relativ umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
Poiana Ruscă. Clima este relativ umedă, favorizând o vegetație bogată. Dealurile din jurul localității sunt acoperite cu pășuni și păduri de foioase. Cel mai important curs de apă care drenează teritoriul localității Dobra este râul Dobra-Bătrâna ce izvoreste în zona vârfului Rusca și are ca și afluenți principali pâraiele Lunca Vadului, Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
Țiganului, Ivanului, Cornet și Muncel. Râul Dobra - Bătrâna, prin lungimea de 45 km și 180 km² suprafață drenată (165 km² în zona muntoasă și 15 km² în cea de dealuri), reprezintă al doilea afluent al Mureșului ce izvorăște din Poiana Ruscă. Pe acest râu au existat până spre 1950 numeroase mori. Din punct de vedere etnografic, localitatea Dobra se află la limita dintre Ținutul Pădurenilor și valea Mureșului. Pe teritoriul satului Dobra s-au descoperit urme de locuire încă din preistorie
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
fosta provincie a Imperiului Habsburgic care a existat între 1717 și 1778. Provincia a fost localizată în regiunea Banat din prezent, regiune întinsa de la nord spre sud, între lunca Mureșului și Dunăre. Spre est Banatul se întinde până la munții Poiana Rusca. Potrivit unui raport din 21 noiembrie 1716, înaintat Camerei Aulice, înainte de cucerirea habsburgică Banatul otoman era împărțit în 12 districte: Timișoara, Lipova, Făget, Caransebeș, Lugoj, Orșova, Palanca Nouă, Panciova, Vârșeț, Ciacova, Becicherecu Mare-Bečej și Cenad. Concomitent cu desfășurarea luptelor pentru
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
Cheile Cernei alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară) situată în sud-vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Hunedoara. Aria naturală este situată în Munții Poiana Rusca (grupare montană aparținând lanțului Carpatic al Occidentalilor), în vestul județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Bunila, Lunca Cernii de Jos și Toplița. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964
Cheile Cernei (sit SCI) () [Corola-website/Science/333950_a_335279]
-
situat pe Valea Vișeului și pe cursul superior al Izei, cu limita în defileul dintre Bârsana și Strâmtura. De-a lungul istoriei sale, Poienile de sub Munte a avut mai multe denumiri, astfel în anul 1411 a avut mai multe denumiri: "Rusca Poliana", "Poiana Ruscăi", "Poiana Rusului", "Poienile Rușilor", "Rwzkopolania" (Poiana Ruscăi); "Polyana" în 1457; "Poyana" în 1604; "Havasmezei" în 1900; "Poienile de sub Munte" între anii 1920-1940; "Hovasmezei" între anii 1940-1944 (în timpul ocupației hortiste); "Poliana Pid Horo" în 1945 și "Poienile de sub
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
unei regiuni din Dacia. Făcea parte din sistemul de fortificații al cetății Sarmizegetusa, care era centrul politic al statului dac. Se afla în zona cunoscută ca „Porțile de fier ale Transilvaniei”, o trecătoare naturală între Munții Țarcului și Munții Poiana Ruscă, care leagă Banatul de Țara Hațegului. Astfel, zona era una dintre puținele variante pe care o armată invadatoare ar fi putut să le aleagă pentru a pătrunde în Transilvania și mai apoi către cetatea Sarmizegetusa. Numele este atestat de Dio
Tapae () [Corola-website/Science/303547_a_304876]
-
Transilvania, situată în județul Hunedoara, pe valea râului Cerna Hunedoreană . Relieful predominant sunt dealurile cu păduri de foioase și conifere. La nord, ținutul este mărginit de valea râului Mureș, la sud de Țara Hațegului, iar la vest de Munții Poiana Ruscă. este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus fiind înălțimile apropape nelocuite ale Munților Poiana Ruscă. Industria tradițională din "Ținutul Pădurenilor" este cea a prelucrării lemnului, la care se
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
râului Mureș, la sud de Țara Hațegului, iar la vest de Munții Poiana Ruscă. este un platou înalt, așezat între Depresiunea Țării Hațegului, la sud, și Valea Mureșului, la nord, respectiv la apus fiind înălțimile apropape nelocuite ale Munților Poiana Ruscă. Industria tradițională din "Ținutul Pădurenilor" este cea a prelucrării lemnului, la care se adaugă, din cele mai vechi timpuri, extragerea metalelor, predominantă fiind extragerea minereului de fier. Zona se remarcă prin valoarea etnografică deosebită exprimată în frumusețea portului popular, a
Ținutul Pădurenilor () [Corola-website/Science/308669_a_309998]
-
km și se varsă în Tisa. Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Giurgeu și Defileul Deda - Toplița, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad spre Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-ungară. Afluenți: Târnava Mare, Târnava Mică (din Carpații Orientali) ce se unesc la Blaj
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
valea râului Bistra, la aproximativ jumătatea drumului dintre Caransebeș și orașul Hațeg, se află parohia Marga. Se învecinează la est cu Băuțarul Inferior, la miazăzi cu parohia Măru, la vest cu Măgura, Valea Bistrei și Voislova iar spre nord cu Rusca Montană. Este așezată la o distanță de 1 km de DN 6 Caransebeș-Hațeg. Parohia este formată din comuna Marga și filia Vama Marga. Este ultima comună a județului Caraș-Severin. Vatra satului, este așezată la o altitudine de 400 m. Cel
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
1887 lucrarea de restaurare, făcută după planul arhitectului Einghelhart din Caransebeș s-a terminat. Iconostasul este din zid gros de piatră, pe care este aplicată pictura pe pânză în ulei. Pardoseala este din plăci rombice din reziduuri de fier de la Rusca Montană. Bolta semicilindrică este din scândură vopsită peste care e aplicată pictura pe pânză în ulei. Pictura actuală este din anul 1860, fiind realizată de pictorul I. Hesso. Antimisul datează din anul 1891, sfințit și dat de episcopul Nicolae Popea
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
7 m/sec. Din datele existente în arhivele primăriei comunei Nădrag reies următoarele: cantitatea medie anuală pe perioada 1896-1915 și 1921-1955 este de circa 924 l/mp. Fiind mai mică cu circa 22 mm decât cea înregistrată la stația meteo Rusca Montană și cu 187 mm mai mare decât cea înregistrată la Stațiunea Meteo Caransebeș în această perioadă. Cele mai mici cantități de precipitații lunare cad în luniile februarie, martie, august, septembrie și octombrie, iar cele mai mari în luniile iunie
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
englez este numit după țarul Alexandru al II-lea al Rusiei care a comandat plantarea acolo a 52 de specii de copaci. El a fost cunoscut anterior ca Parcul Amiralității și Grădina Muncitorilor. Grădina a fost proiectată de arhitectul Luigi Rusca în 1805. William Gould, un grădinar născut în Anglia, a fost angajat să demoleze zidurile sudice ale fortăreței Amiralității și să le înlocuiască cu patru alei plantate cu tei. Șanțul cu apă al fortăreței a fost asanat în 1819 pentru
Grădina Alexandrovski (Sankt Petersburg) () [Corola-website/Science/337590_a_338919]
-
vestică a Carpaților Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud, munții Țarcu cu vârfurile Țarcu-Căleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) și Muntele Mic (1.806 m) precum și Munții Cernei cu vârful Poiana Mare (1363 m). Munții Poiana Rusca (1.359 m) și Munții Banatului cu diviziunile Semenic (1.447 m), , Aninei, Dognecei, Almăjului și Locvei fac parte din Carpații Occidentali . Dealurile piemontane apusene constituie cam o treime din teritoriul Banatului istoric. Altitudinea acestora variază între 200 și 400
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
Domnului”. Satul Teiu, aparținând comunei Lăpugiu de Jos, este situat în depresiunea Văii Lăpugiului, care formează ultimul afluent în partea stângă a Mureșului din județul Hunedoara. Așezarea stă la poalele unor coline mici și dealuri care coboară din Munții Poiana Ruscă până la Valea Mureșului și despart Ardealul de Banat. Biserica din parohia Teiu are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Cele mai vechi documente și date despre biserica din Teiu le avem doar din conscripția bisericească din anul 1733 a episcopului Ioan Micu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Teiu () [Corola-website/Science/321004_a_322333]
-
Pădureni este o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Căpotești, Davidești, Ivănești, Leoști, Pădureni (reședința), Rusca, Todireni și Văleni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pădureni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,1%). Pentru 2,9% din populație, apartenența
Comuna Pădureni, Vaslui () [Corola-website/Science/301904_a_303233]